luni 19 mai
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Economie

999 articole
Economie

Faliment: dacă Simion câștigă, băncile vor vinde luni dimineață titlurile de stat pe care le dețin

Băncile vor vinde titlurile de stat pe care le dețin imediat ce se va confirma o eventuală victorie a lui George Simion, potrivit mai multor surse. Băncile vor vinde titlurile de stat "Sper sa nu fie adevarata stirea care circula intens in mediul financiar ca mai multe institutii financiare au luat deja decizia, formal, sa vanda titlurile de stat romanesti luni dimineata, daca romanii vor apuca calea extremismului. Citește și: PSD îl susține neoficial, dar intens, pe George Simion - surse politice Fragilul sistem financiar romanesc s-ar putea prabusi rapid, cei mai afactati fiind cei care au credite.", a scris expertul în energie Răzvan Nicolescu pe Facebook. "Economia noastră nu are cum să reziste" Aceeași informație a fost făcută publică și de sociologul Sebastian Lăzăroiu. "Mai întâi aș vrea sa dau o informație pe care azi am primit-o și care nu m-a surprins. Cei care înțeleg puțină economie sau mai știu ceva despre funcționarea piețelor financiare, iarăși, nu vor fi uimiți. Mai multe bănci din România se pregătesc ȘI pentru scenariul catastrofal - câștigarea alegerilor de George Simion. Asta înseamnă că vor începe să vândă titlurile de stat. Cine a urmărit circul suveranistului Trump cu tarifele știe despre ce vorbesc. Când marii jucători au început să vândă titlurile de stat americane, echipa de clovni de la Casa Albă a fost cuprinsă de panica morții. Au amânat aplicare tarifelor pentru țările europene, s-au milogit de Xi să le dea un telefon (nu voiau să sune ei, că, deh, ce mai suveraniști!), au anunțat pe toate canalele că vor să negocieze. Acum, economia americană, prima economie din lume, a rezistat, deși au fost pagube uriașe. Economia noastră nu are cum să reziste. Ea a fost deja vulnerabilizată de guvernările anterioare, mai ales pe partea fiscal-bugetară. De scăpat nu scapă nimeni nevătămat dintr-un asemenea scenariu, bogați sau săraci. De ce o asemenea reacție? Simplu. E vorba de încredere. Totul se bazează pe încredere într-o lume globalizată. Nu face nimeni caritate pe piețele globale. Primești bani și trebuie să-i dai înapoi, iar dacă cel care te împrumută aude de naționalizări, apă-hrană-energie și industria calului de muls, evident că n-are niciun fel de încredere să-ți dea pe bani pe mână, și asta e valabil din America până-n Japonia.", a scris Lăzăroiu pe Facebook.  

Băncile vor vinde titlurile de stat (sursa: Facebook/George Simion)
Ce este Pilonul II, explicat simplu (sursa: Pexels/Andrea Piacquadio)
Economie

Ce este Pilonul II, pe înțelesul tuturor

Ce este Pilonul II, explicat simplu: În România, sistemul de pensii este organizat în mai mulți "piloni", fiecare având un rol diferit în asigurarea unui venit după pensionare. Pilonul II este unul dintre acești piloni și reprezintă componenta de pensie privată obligatorie. Ce este Pilonul II, explicat simplu Începând cu anul 2008, statul român a introdus Pilonul II pentru a completa pensia de stat (Pilonul I) și pentru a ajuta la asigurarea unui trai mai bun la bătrânețe. Pilonul II este obligatoriu pentru toți angajații sub 35 de ani și opțional pentru cei cu vârsta între 35 și 45 de ani, la momentul introducerii sistemului. Concret, o parte din contribuțiile pe care le plătești lunar către bugetul de asigurări sociale (CAS) sunt redirecționate automat către un fond de pensie privată administrat de o companie specializată. Această sumă nu se adaugă la contribuțiile tale obișnuite, ci este extrasă din ce deja plătești. În prezent, 3,75% din venitul brut este direcționat către Pilonul II. Acest procent poate varia în funcție de deciziile autorităților, însă este important de știut că acești bani nu sunt pierduți și nu ajung la stat, ci se duc într-un cont personal deschis pe numele tău. Diferențele dintre Pilonul I (stat) și Pilonul II (privat) Pilonul I reprezintă sistemul public de pensii, administrat de stat. Funcționează pe baza unui principiu solidarist: contribuțiile actuale ale angajaților sunt folosite pentru a plăti pensiile celor deja retrași din activitate. Cu alte cuvinte, tu plătești azi pentru actualii pensionari, iar când vei ieși la pensie, alți angajați vor plăti pentru tine. Pilonul II, în schimb, este un sistem de pensii cu acumulare individuală. Banii tăi se duc într-un cont personal, administrat de o companie privată, și sunt investiți în mod profesionist pentru a aduce randamente. Astfel, Pilonul II funcționează pe baza principiului contributivității: ceea ce economisești tu acum va fi ceea ce vei primi la pensie, plus eventualele câștiguri din investiții. Comparativ: Cum verifici câți bani ai în contul tău de pensie privată Fiecare participant la Pilonul II are un cont individual, iar accesul la informațiile despre acesta este simplu și gratuit. Iată ce pași trebuie să urmezi: Află la ce fond ești înregistrat. Dacă nu știi cine îți administrează fondul de pensie privată, poți verifica pe site-ul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF): www.asfromania.ro. Există o aplicație numită "CNP-ul tău îți spune la ce fond ești". Înregistrează-te online. Majoritatea fondurilor de pensii au platforme online (portaluri) unde poți să-ți creezi un cont și să vezi: suma acumulată, contribuțiile lunare și randamentul obținut. Primești raport anual. Administratorii sunt obligați să îți trimită anual un raport detaliat cu evoluția contului tău, fie în format electronic, fie în format tipărit. Este important să verifici periodic aceste date, la fel cum verifici contul bancar, pentru că banii din Pilonul II sunt ai tăi. Ce se întâmplă cu banii tăi dacă pățești ceva (moștenire) Una dintre cele mai importante diferențe între Pilonul I și Pilonul II este legată de dreptul la moștenire. În cazul în care decedezi înainte de vârsta de pensionare, banii acumulați în contul tău Pilon II nu se pierd. Aceștia pot fi moșteniți de rudele tale (soț, copii, părinți sau alte persoane indicate). Cum se face acest lucru:•    Moștenitorii trebuie să prezinte certificatul de moștenitor.•    Suma acumulată în contul decedatului este transferată fie către contul Pilon II al moștenitorului (dacă și el este participant), fie se plătește în numerar prin virament bancar. Este bine să îți informezi familia despre fondul tău de pensie privată, astfel încât să poată face demersurile necesare în caz de nevoie. Cine administrează fondurile și ce randamente au produs În România, fondurile de pensii din Pilonul II sunt administrate de companii private autorizate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). Printre cele mai cunoscute se numără:•    NN Pensii•    Aegon•    Generali•    BCR Pensii•    Metropolitan Life•    BRD•    Vital Aceste companii sunt obligate prin lege să investească banii într-un mod prudent, diversificat și în interesul participanților. Investițiile se fac, în general, în:•    Titluri de stat•    Acțiuni listate•    Obligațiuni corporative Performanță și randamente Potrivit datelor furnizate de ASF și de Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), randamentele medii anuale în Pilonul II au fost, în ultimii ani, între 6% și 8%, în funcție de condițiile pieței. Spre comparație, inflația în aceeași perioadă a fost mai mică, ceea ce înseamnă că banii tăi nu doar că nu își pierd valoarea, ci chiar cresc în timp. Siguranța banilor Fondurile de pensii sunt extrem de reglementate și supravegheate. Există norme stricte privind:•    Tipurile de investiții permise•    Limitele de expunere•    Obligația de raportare și transparență În plus, administratorii sunt obligați să păstreze banii participanților separați de activele proprii ale companiei, astfel încât, în cazul unui faliment, fondul de pensii să nu fie afectat. Concluzie Pilonul II este un instrument esențial pentru asigurarea unui trai decent la pensie. Banii acumulați acolo sunt ai tăi, pot fi moșteniți și sunt investiți pentru a produce randament. Comparativ cu Pilonul I, Pilonul II oferă transparență, siguranță și control personal. Dacă vrei să ai o pensie mai bună, este important să știi:•    Unde se duc banii tăi•    Cum evoluează•    Cine îi administrează•    Ce drepturi ai asupra lor Verifică periodic contul tău, informează-te și profită de toate drepturile oferite de acest sistem. Surse:•    Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF): www.asfromania.ro•    Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR): www.apapr.ro•    Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat•    Comunicate oficiale ale fondurilor de pensii (NN, Aegon, BCR, etc.) Dacă vrei să afli mai multe detalii despre fondul tău sau despre Pilonul II în general, nu ezita să consulți aceste surse oficiale sau să discuți cu un consultant financiar autorizat. Acest articol este susținut de Banca Transilvania în cadrul proiectului Finanțe pe Înțelesul Tuturor by BT. O campanie realizată via Ethical Media Alliance, pentru susținerea educației financiare.

ROBOR a atins cea mai mare valoare din ultimele 27 de luni Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

ROBOR a atins cea mai mare valoare din ultimele 27 de luni

Indicele ROBOR la trei luni a atins cea mai mare valoare din ultimele 27 de luni, ajungând la 7,39%, faţă de 7,29%, nivelul din şedinţa precedentă. În funcție de acest indice se calculează majoritatea creditelor în lei. Citește și: Val de ură și amenințări împotriva lui David Popovici după ce a sugerat că-l va vota pe Nicușor Dan: „Să te văd înecat în bazin” ROBOR a atins cea mai mare valoare din ultimele 27 de luni Aceasta cea mai mare valoare din 13 ianuarie 2023 încoace, conform datelor BNR, arată site-ul Economica.  ROBOR la şase luni a crescut până la 7,48%, faţă de 7,39%, nivelul din şedinţa precedentă, şi a atins cel mai mare nivel din 6 februarie 2023. La data de 2 mai 2025, înainte de turul 1 al alegerilor prezidenţiale, ROBOR la trei luni era cotat la 5,90%, iar ROBOR la şase luni se afla la nivelul de 5,99%. ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei. Indicele se stabileşte zilnic de BNR ca medie aritmetică a cotaţiilor practicate de zece bănci selectate de Banca Naţională. Și cursul leu/euro a explodat după ce George Simion a intrat în turul II al alegerilor prezidențiale. Joi, un euro putea fi cumpărat cu peste 5,1 lei.  Mai mulți analiști economici au avertizat asupra unui crah care va urma dacă Simion va câștiga alegerile. 

Autostrăzile A7, A8, vitale pentru România, spune Nicușor Dan (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Economie

Autostrăzile A7 și A8, esențiale pentru dezvoltarea estului României, spune Nicușor Dan

Autostrăzile A7, A8, vitale pentru România: Nicușor Dan a prezentat o viziune strategică pentru dezvoltarea municipiului Iași și a întregii regiuni de nord-est a României. Autostrăzile A7, A8, vitale pentru România Candidatul consideră că autostrăzile A7 și A8 nu sunt în competiție, ci reprezintă componente complementare ale unei rețele vitale pentru scoaterea Moldovei din izolare economică și logistică. Citește și: VIDEO Un troll rus bagă milioane de dolari în cota lui George Simion de pe Polymarket Nicușor Dan subliniază că Iașiul are potențialul de a deveni un veritabil hub regional european, cu un rol esențial în reconstrucția Ucrainei și în procesul de integrare europeană a Republicii Moldova. Printre prioritățile identificate pentru regiune se numără investițiile în infrastructură, sistemul de sănătate, educație și o administrație eficientă. „Moldova nu cere privilegii, ci echitate”, afirmă candidatul, care pune accent pe forța academică a universităților din Iași și susține ideea unei regionalizări autentice. În viziunea sa, zona de nord-est a țării trebuie să fie privită nu ca o periferie, ci ca un motor de dezvoltare economică și socială pentru România. Continuarea, în Ziarul de Iași.

România, una din cele mai dure căderi ale producției industriale Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

România, una din cele mai dure căderi ale producției industriale - Eurostat

România a înregistrta una din cele mai dure căderi ale producției industriale, arată datele publicate azi de Eurostat. „Cele mai mari creșteri anuale au fost înregistrate în Irlanda (+50,2%), Malta (+10,1%) și Lituania (+7,8%). Cele mai mari scăderi au fost observate în Bulgaria (-8,3%), România (-7,8%) și Danemarca (-5,7%)”, arată Eurostat.  Citește și: Anca Alexandrescu anunță că „sistemul” pregătește un film porno în care pare că joacă George Simion, într-un rol gay România, una din cele mai dure căderi ale producției industriale Încă de miercuri, Institutul Național de Statistică a arătat că „în perioada 1.I – 31.III.2025, comparativ cu perioada 1.I – 31.III.2024, producţia industrială a scăzut atât ca serie brută (-4,2%), cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate (-3,1%)”. „În perioada 1.I – 31.III.2025, comparativ cu perioada 1.I – 31.III.2024, producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 4,2%, din cauza scăderilor din industria prelucrătoare (-4,7%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-1,9%) și industria extractivă (-1,5%).   Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în perioada 1.I – 31.III.2025, comparativ cu perioada 1.I – 31.III.2024, a fost mai mică cu 3,1%, ca urmare a scăderilor din cele trei sectoare industriale: industria prelucrătoare (-3,7%), industria extractivă (-1,2%) și producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-0,9%)”, mai explică INS.  Azi, INS a arătat că produsul intern brut (PIB) a crescut în trimestrul unu din 2025 cu 0,2% pe seria brută şi cu 0,5% pe seria ajustată sezonier faţă de acelaşi trimestru din anul 2024.  Însă PIB-ul nu s-a modificat în trimestrul I 2025, comparativ cu trimestrul anterior.  

Investițiile străine în România, declin semnificativ (sursa: Pexels/Czapp Árpád)
Economie

Străinii au băgat semnificativ mai puțini bani în România după anularea alegerilor

Investițiile străine în România, declin semnificativ. Investițiile directe ale nerezidenților în România au înregistrat o scădere semnificativă în primul trimestru din 2025, ajungând la 1,672 miliarde de euro, comparativ cu 2,481 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului precedent, potrivit datelor publicate miercuri de Banca Națională a României (BNR). Investițiile străine în România, declin semnificativ Potrivit BNR, participațiile la capital – inclusiv profitul reinvestit estimat – au totalizat o valoare netă de 2,979 miliarde de euro. Citește și: George Simion a pompat nouă milioane de lei în firma familiei penalului Marcel Păcuraru, patronul Realității TV, pentru „propagandă” În schimb, creditele intragrup au înregistrat o valoare netă negativă, de minus 1,307 miliarde de euro. Mai puține firme străine noi înregistrate în 2025 Datele centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) arată că, în perioada ianuarie–martie 2025, au fost înființate 1.565 de societăți cu participare străină la capitalul social, în scădere cu 6,57% față de primul trimestru din 2024. Capitalul social subscris de noile firme străine înmatriculate în T1 2025 s-a ridicat la 8,847 milioane de dolari, în scădere cu 14,5% față de aceeași perioadă a anului trecut, când valoarea era de 10,228 milioane de dolari. Comerțul, IT-ul și serviciile tehnice, cele mai atractive domenii În luna martie 2025 au fost înregistrate 678 de firme cu capital străin, cu un capital social subscris de 3,68 milioane de dolari. Cele mai multe firme au activat în: Comerț cu ridicata și cu amănuntul, reparații auto și moto – 31,86% din total Activități profesionale, administrative, științifice și tehnice – 10,18% Tehnologia informației și comunicațiilor (IT&C) – 10,03% Peste 258.000 de firme străine active în România La finalul lunii martie 2025, în România funcționau 258.875 de societăți cu participare străină, cu un capital subscris total de 72,056 miliarde de dolari. Cele mai numeroase societăți cu capital străin proveneau din Italia – 54.027 firme, cu un capital subscris de 3,67 miliarde de dolari. În schimb, firmele cu capital olandez dețineau cea mai mare valoare a capitalului social: 13,2 miliarde de dolari, în doar 6.247 de companii.

BNR arată ce dezastru a lăsat Ciolacu Foto: Inquam/Sabin Cirstoveanu
Economie

BNR arată ce dezastru a lăsat Ciolacu: investițiile străine cad, datoria externă crește

BNR arată ce dezastru a lăsat Ciolacu: investițiile străine cad, datoria externă a administrației publice crește, deficitul de cont curent explodează. Potrivit datelor publicate azi de Banca Națională, datoria externă a administrației publice a crescut cu circa 2,63 miliarde de euro de la final de decembrie 2024 la 31 martie 2025.  Citește și: Fostul ministru PSD Adrian Câciu, acum apropiatul Olguței Vasilescu, atac dur la Bolojan și Boc: „Boc cel Mare, aka Bolojan, va veni pe cal alb” BNR arată ce dezastru a lăsat Ciolacu Tot azi, cursul leu-euro a crescut din nou, iar un euro se cumpără cu peste 5,1 lei. Indicele ROBOR la trei luni, în funcție de care se calculează dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a staționat la 7,2%. Însă el a urcat cu aproape 20% după ce George Simiona intrat în turul II al prezidențialelor.  Deficitul de cont curent a explodat, ajungând la peste 7,6 miliarde de euro, în perioada ianuarie-martie 2025, comparativ cu 4,2 miliarde de euro în perioada ianuarie-martie 2024.  În plus, investițiile străine continuă să cadă. În perioada ianuarie-martie 2025 ele au fost de doar 1,67 miliarde de euro, față de 2,48 miliarde de euro în primul trimestru din 2024.   

Teama de o victorie a extremismului a ras 4,8 miliarde de lei din fondurile de pensii Foto: Facebook
Economie

Teama de o victorie a extremismului a ras 4,8 miliarde de lei din fondurile de pensii - presă

Teama de o victorie a extremismului a ras 4,8 miliarde de lei din fondurile de pensii obligatorii administrate privat, așa numitul PIlon II, într-o singură săptămână, arată Ziarul Financiar. Fiecare participant la Pilonul II a pierdut în medie 580 lei, a arătat această publicație.  Citește și: Crin Antonescu recunoaște: „Eu nu-l susțin pe Nicușor Dan”. Motivul: nu s-a dezis de Băsescu Circa 8,3 milioane de salariați contribuie la Pilonul II de pensii.  Teama de o victorie a extremismului a ras 4,8 miliarde de lei din fondurile de pensii Pierderea se datorează căderii de 3,8% de pe bursă, în timp ce randamentele titlurilor de stat au atins un maxim față de 2022. Randamentele pe 10 ani – costurile de referinţă la care se împrumută statul – au spart pragul de 8%, iar la un moment dat curba randamentelor s-a inversat, adică dobânzile pe termen lung au devenit mai mici decât cele pe termen scurt, ceea ce indică aşteptări pesimiste cu privire la economie. O mare parte din investițiile fondurilor de pensii sunt în titluri de stat, iar „creşterea randamen­telor cerute de investitori de la 6,50-7,50% la 8,00-8,50%, în funcţie de maturitatea titlurilor, a dus la o scădere semnificativă şi imediată a valorii activului net al fiecărui fond”, a spus Andreea Nica, vicepreşedinte al CFA Society România, citată de ZF.  „Pilonul II de pensii private, acolo unde 8,3 milioane de salariaţi români au economiile pentru bătrâ­neţe, a scăzut cu 4,8 mld. lei (960 mil. euro) săptămâna trecută în contextul în care tulburarea politică de după primul tur al alegerilor a creat presiune la vânzare pe titluri de stat şi pe acţiunile româneşti de la Bursa de Valori, cele două mari active în care investesc fondurile. Astfel, destrămarea coaliţei de guvernare PSD-PNL-UDMR după eşecul de a îşi impune propriul candidat în turul doi şi rezultatele peste sondaje obţinute de liderul extremist George Simion au adus nervozitate în rândul investitorilor şi i-au determinat pe aceştia să vândă din activele româneşti, dimiunând astfel preţurile”, explică Ziarul Financiar. 

Investitorii străini sunt esențiali pentru România (sursa: Facebook/Camera de Comert si Industrie a Romaniei)
Economie

Firmele străine din România plătesc mult mai multe taxe la stat decât cele românești

Investitorii străini sunt esențiali pentru România. Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, a tras un semnal de alarmă privind importanța capitalului străin în economia românească. Declarațiile au fost făcute marți, în cadrul unei dezbateri electorale pe teme economice, organizate la sediul CCIR. Investitorii străini sunt esențiali pentru România „Dacă străinii pleacă din România, noi închidem lumina la propriu și la figurat”, a spus Daraban. Citește și: CURS, controlat de soțul unei deputate PSD, prezintă un sondaj în care Simion conduce cu 4% Mihai Daraban a subliniat că aportul investitorilor străini este crucial, nu doar în ceea ce privește cifra de afaceri, ci și în susținerea bugetului prin taxe și contribuții. Deși numărul firmelor cu capital 100% românesc este de 29,5 ori mai mare decât cel al firmelor cu capital străin, diferențele în ceea ce privește contribuțiile economice nu sunt la fel de disproporționate. Daraban a dat cifre comparative: Firme 100% românești: 813.711 companii Firme cu capital 100% străin: 27.594 companii Cifra de afaceri: 254 miliarde euro (români) vs. 143 miliarde euro (străini) Taxe pe muncă: 31,8 miliarde euro (români) vs. 19,67 miliarde euro (străini) Diferențele se reduc și la nivelul altor taxe Potrivit datelor prezentate de CCIR, diferențele dintre firmele românești și cele străine sunt minime și în ceea ce privește alte taxe (altele decât cele pe muncă și pe profit): Taxe suplimentare: 3,76 miliarde euro plătite de firmele românești vs. 3,26 miliarde euro de firmele străine. Exemple de taxe analizate: impozite pe terenuri, impozite pe clădiri, alte taxe locale Numărul exportatorilor români este în scădere Președintele CCIR a atras atenția și asupra unei alte tendințe îngrijorătoare: scăderea numărului de exportatori autohtoni. Dacă în 2023 România avea 28.080 de exportatori, în 2024 numărul a scăzut la 26.979. Totodată, datele privind contribuția la export arată o prezență modestă a firmelor românești în clasamentele mari: Top 100 exportatori (50,7% din total): doar 3 firme românești Top 500 exportatori (74% din total): 72 firme românești Top 1.000 exportatori (83,7% din total): 209 firme românești Deficitul comercial al României se adâncește Mihai Daraban a evidențiat și evoluția negativă a balanței comerciale a României, cu un deficit care a ajuns la 33,4 miliarde euro: Importuri 2023: 122 miliarde euro Importuri 2024: 126 miliarde euro Această evoluție accentuează vulnerabilitatea economică a țării în lipsa unui capital stabil și a unui sector de export solid. Capitalul străin susține stabilitatea economică În încheiere, Mihai Daraban a subliniat că rolul capitalului străin trebuie înțeles ca un factor-cheie al macrostabilității economice a României. Declarația a fost făcută în contextul unei dezbateri electorale la care au fost invitați George Simion și Nicușor Dan – însă doar liderul AUR a confirmat participarea.  

Salariul în companiile cu capital străin, aproape dublu față de cel din companiile autohtone Foto: Dacia
Economie

Salariul în companiile cu capital străin, aproape dublu față de cel din companiile autohtone

Salariul în companiile din România cu capital străin este aproape dublu față de cel din companiile autohtone cu capital integral românesc, arată o analiză a lui Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație al BNR. Dar și productivitatea din companiile cu capital străin este mai mult decât dublă decât cea din companiile cu capital integral românesc. Citește și: Efectul ascensiunii extremismului: discuții pe o rețea socială despre bombe artizanale și lichidarea „premierului” Bolojan Salariul în companiile cu capital străin, aproape dublu față de cel din companiile autohtone Potrivit datelor prezentate de Popa în Ziarul Financiar, salariul mediu în companiile cu investiţii străine directe (ISD peste 10% din capital) era, în 2023, de 9.641 lei, lunar, brut. În firmele fără investiții străine era de 5.240 de lei, brut, lunar. Productivitatea în companiile cu ISD era, în 2023, de 960.000 lei/salariat. În cele cu capital autohton era 485.000 lei/salariat.  „Firmele străine beneficiază adesea de active intangibile (mărci, patente, sisteme informatice performante, know-how) provenite de la compania-mamă, care sporesc eficienţa şi competitivitatea, au probabil şi un acces mai facil la pieţele de export. Spre deosebire de acestea, multe microîntreprinderi locale funcţionează cu capital redus şi fără echipamente de ultimă generaţie, ceea ce limitează productivitatea”, arată Popa. Potrivit acestui membru al CA-ului BNR, companiile cu investiții străine reprezintă 5% din totalul companiilor cu cifră de afaceri nenulă, dar contribuie cu peste 40% la cifra de afaceri totală a economiei. „Companiile mari şi cele cu capital străin nu obţin profituri uriaşe, aşa cum auzim adesea, ci împart beneficiile eficienţei operaţionale atât cu angajaţii, prin salarii mai mari, cu consumatorii, prin preţuri competitive, dar şi cu statul, plătind taxe”, arată Cristian Popa. 

Bitcoin se apropie de maximul istoric (sursa: Pexels/Kaboompics)
Economie

Bitcoin, preț-record de 109.400 dolari. Majoritatea criptomonedelor au crescut

Bitcoin se apropie de maximul istoric. Bitcoin a depășit săptămâna trecută valoarea de 100.000 de dolari și este acum foarte aproape de maximul său istoric de 109.400 dolari, potrivit unei analize realizate de platforma de investiții eToro. Bitcoin se apropie de maximul istoric Simon Peters, analist eToro pentru piața criptoactivelor, susține că această creștere a coincis cu anunțul privind încheierea unui acord comercial între SUA și Regatul Unit – primul de la impunerea tarifelor de către administrația Trump, în aprilie. Citește și: VIDEO George Simion, filmat când sare peste rând la controlul pașapoartelor, pe Otopeni. Liderul AUR s-a dus mai întâi la un ghișeu închis, unde a bătut în geam „Deși Marea Britanie nu este cel mai mare partener comercial al SUA, acest acord a dat încredere piețelor că ar putea urma și alte acorduri bilaterale importante”, explică Simon Peters. Altcoins depășesc performanța Bitcoin: Ethereum crește cu 28% Criptomonedele alternative (Altcoins) au înregistrat și ele creșteri semnificative, unele chiar mai mari decât Bitcoin. Ethereum (ETH) a avut un salt de 28% față de BTC, impulsionat de actualizarea „Pectra”, care a avut loc la timp, și de știrile privind acordul comercial menționat anterior. Memecoins, câștiguri spectaculoase de până la 125% Monedele speculative de tip „memecoin” au înregistrat unele dintre cele mai mari creșteri. Dogwifhat (WIF) s-a apreciat cu 125% într-o singură săptămână, în timp ce PEPE a crescut cu 80%, reflectând optimismul general al pieței cripto. „Datele arată că balenele cripto și-au sporit deținerile în PEPE, ceea ce arată o încredere crescută în potențialul acestui token”, a subliniat analistul eToro. Ethereum și tokenurile aferente, printre cele mai performante Odată cu actualizarea Pectra în rețeaua principală Ethereum, tokenurile din ecosistemul ETH au urmat o tendință pozitivă. AAVE, ENS și UNI au înregistrat creșteri semnificative: 25%, 30%, respectiv 40%. Coinbase cumpără Deribit pentru 2,9 miliarde de dolari Săptămâna trecută, Coinbase a anunțat achiziția platformei Deribit, specializată în opțiuni și contracte futures pentru criptomonede, pentru suma de 2,9 miliarde de dolari. Este cea mai mare achiziție din industria cripto de până acum. Tranzacția include 700 de milioane de dolari în numerar și 11 milioane de acțiuni Coinbase de clasă A. Deribit: lider în opțiuni cripto din 2016 Fondată în 2016, Deribit a devenit rapid una dintre cele mai influente platforme de tranzacționare pentru opțiuni cripto. În 2024, platforma a procesat un volum de 1,2 trilioane de dolari. eToro: tranzacționare socială cu peste 40 de milioane de utilizatori eToro este o platformă socială de investiții lansată în 2007, care permite utilizatorilor să tranzacționeze și să învețe unii de la alții. Cu peste 40 de milioane de utilizatori înregistrați din 75 de țări, eToro oferă acces la o gamă largă de active tradiționale și cripto. Avertisment privind riscurile investițiilor în criptoactive Criptoactivele sunt extrem de volatile și pot suferi fluctuații majore într-un timp scurt. Acestea nu sunt potrivite pentru toți investitorii. În plus, în afara tranzacționării prin CFD, investițiile în criptomonede nu sunt reglementate în Uniunea Europeană și nu beneficiază de protecție legală. Capitalul investit este, prin urmare, expus riscului.

Consiliul Fiscal desființează guvernarea Ciolacu Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Consiliul Fiscal desființează guvernarea Ciolacu: „s-au scăpat hățurile”, pierdem miliarde din PNRR

Consiliul Fiscal desființează guvernarea Ciolacu: „s-au scăpat hățurile”, pierdem miliarde din PNRR, iar situația bugetului este „un handicap enorm”, se arată într-o analiză semnată de președintele acestui consiliu, Daniel Dăianu, fost ministru PNL de Finanțe. Dăianu avertizează că va fi nevoie de o creștere a veniturilor la buget - o formulă eufemistică pentru majorarea impozitelor. Citește și: Informații controversate despre posibila oprire a lucrărilor la autostrăzile din portofoliul UMB, pentru că Guvernul nu plătește. Transporturile: „Pauză programată” Consiliul Fiscal desființează guvernarea Ciolacu Ce arată Dăianu despre guvernarea Ciolacu, deși nu o nominalizează: „Starea precară a bugetului public al României, cu venituri fiscale (inclusiv contribuții) foarte joase (26-27% din PIB, față de media de peste 40% în UE, față de 34-35% la țările din regiune), este un handicap enorm (...)  Dar nu avem cale de întors, după greșelile din anii trecuți” „Realitatea este că s-au scăpat hățurile din mână, și nu numai pentru că au fost ani electorali. Au lipsit un simț al priorităților și urgențelor, o programare bugetară clarvăzătoare. Este de repetat: succesiunea de crize nu poate justifica creșterea puternică a deficitelor bugetare în anii ultimi” „Suntem în situația de a pierde multe miliarde de euro din PNRR” „Dacă nu vom diminua deficitul bugetar în mod considerabil, s-ar putea pierde încrederea în leu, am putea asista la ieșiri de capitaluri din țară, s-ar produce mari presiuni către deprecierea monedei naționale” „Privind reforma pensiilor, care a pus presiune pe bugetul public în 2024 și cu efect deplin în 2025, cu atât mai mult ar fi fost nevoie ca programarea bugetară să o considere. Consiliul Fiscal a pledat, de altfel, pentru o gradualizare a implementarii acestei reforme” „Deficitul de 9,28% din 2024 este rezultatul unor imprudențe în construcția bugetelor și derapaje considerabile, subestimarea necesității de consolidare fiscală” Dăianu susține însă că „nu se poate concepe o intrare a României în insolvență, având în vedere că este stat membru UE. Dar aceasta nu implică evitarea unei corecții bugetare severe”.   

Moneda naţională se apreciază după trei zile de cotaţii record Foto: Inquam/Malina Norocea
Economie

Moneda naţională se apreciază după trei zile de cotaţii record; cursul coboară la 5,1165 lei/euro

Moneda naţională se apreciază după trei zile de cotaţii record; iar cursul coboară la 5,1165 lei/euro. Acest curs este în scădere cu 0,57 bani (-0,11%) faţă de cotaţia precedentă, de 5,1222 lei. Citește și: Victor Rebengiuc se autodenunță: a donat 25.000 de lei pentru campania lui Nicușor Dan Moneda naţională se apreciază după trei zile de cotaţii record Pe de altă parte, leul a pierdut teren în faţa dolarului american, care a fost cotat la 4,5490 lei, în creştere cu 1,21 bani (+0,27%), comparativ cu joi, când s-a situat la 4,5369 lei.Moneda naţională s-a apreciat şi în raport cu francul elveţian, calculat de BNR la 5,4699 lei, în scădere cu 2,31 bani (-0,42%), faţă de 5,4930 lei, cotaţia anterioară.Gramul de aur s-a ieftinit până la valoarea de 486,4063 lei, de la 487,0692 lei, în şedinţa precedentă.  Citește și: Bisericile maghiare din România îl ajută pe Nicușor Dan, deși Simion se declară fan Viktor Orban

ROBOR, creștere bruscă, ratele bancare explodează (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Economie

ROBOR a sărit în aer, ratele bancare cresc cu minimum 10%

ROBOR, creștere bruscă, ratele bancare explodează. Indicele ROBOR la trei luni a înregistrat o creștere semnificativă în ultimele zile, atingând 7,25% pe 8 mai 2025, față de 5,90% la începutul lunii. Această evoluție are implicații directe asupra costurilor creditelor în lei cu dobândă variabilă. Cauzele creșterii bruște a ROBOR Instabilitate politică: rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din 2025, în care George Simion a obținut un scor neașteptat de mare, au generat incertitudine în rândul investitorilor. Citește și: Guvernul aprobă salarii de aproape 5.000 euro/lună, brut, la compania-căpușă CNI, deși abia mai are bani de pensii Temerile privind o posibilă schimbare a politicilor economice au determinat ieșiri de capital din România, ceea ce a pus presiune pe leu. Pentru a menține stabilitatea cursului valutar, Banca Națională a României (BNR) a intervenit pe piață, cheltuind două miliarde de euro.  Ieșirile de capital au redus lichiditatea în piața interbancară, ceea ce a dus la o creștere a costurilor de finanțare între bănci. Această scădere a lichidității a fost accentuată de incertitudinea politică și economică, determinând băncile să majoreze cotațiile de dobândă pentru a se proteja împotriva riscurilor crescute. BNR a menținut dobânda de politică monetară la 6,5%, însă a majorat prognoza de inflație pentru finalul anului 2024 la 4,9%. Aceste condiții macroeconomice contribuie la creșterea ratelor dobânzilor pe termen scurt, inclusiv a indicelui ROBOR.  ROBOR, creștere bruscă, ratele bancare explodează Pentru a înțelege efectele creșterii ROBOR asupra ratelor bancare, să analizăm două scenarii: Credit de 50.000 de euro Să luăm în considerare un credit ipotecar de 50.000 de euro, echivalentul a aproximativ 250.000 de lei, contractat pe o perioadă de 30 de ani, cu o dobândă variabilă formată din ROBOR la trei luni plus o marjă fixă a băncii de 2,5%. La un ROBOR de 5,90%: Dobânda totală este de 8,40% (5,90% + 2,5%). Rata lunară este de aproximativ 1.910 lei. La un ROBOR de 7,25%: Dobânda totală este de 9,75% (7,25% + 2,5%). Rata lunară crește la aproximativ 2.100 lei. Aceasta înseamnă o creștere a ratei lunare cu aproximativ 190 lei, ceea ce se traduce într-un efort financiar suplimentar de 2.280 lei pe an. Credit de 100.000 de euro Pentru un credit de 100.000 de euro, echivalentul a aproximativ 500.000 de lei, în aceleași condiții: La un ROBOR de 5,90%: Rata lunară este de aproximativ 3.820 lei. La un ROBOR de 7,25%: Rata lunară crește la aproximativ 4.200 lei. Astfel, rata lunară crește cu aproximativ 380 lei, ceea ce înseamnă un cost suplimentar anual de 4.560 lei. Evoluția ROBOR în ultimele 12 luni Analizând evoluția indicelui ROBOR la trei luni în perioada mai 2024 – mai 2025, observăm următoarele: Valoare minimă: 5,55% înregistrată în septembrie 2024. Valoare maximă: 7,25% înregistrată pe 8 mai 2025. Valoare medie: 5,83% pe parcursul perioadei analizate. Această evoluție reflectă o tendință de creștere a costurilor de finanțare în lei, influențată de factori interni și externi, inclusiv de politicile monetare ale BNR și de condițiile economice globale.

Investitorii își retrag capitalul din România (sursa: Facebook/George Simion)
Economie

Au început retragerile de capital din România, economia poate pierde ce a câștigat în ultimii 10 ani

Investitorii își retrag capitalul din România. Consultantul economic Adrian Negrescu avertizează că România se află în fața unei crize valutare fără precedent, în contextul tensiunilor politice apărute după primul tur al alegerilor prezidențiale. Incertitudinea de pe scena politică alimentează temerile investitorilor, care încep să se retragă din România. Investitorii își retrag capitalul din România Potrivit lui Negrescu, situația actuală determină investitorii să renunțe la titlurile de stat în lei și să-și retragă capitalul din România. Citește și: ANALIZĂ Puterea uriașă la care aspiră Simion: numește premierul, judecător la CCR, șefii serviciilor secrete „Este vital ca președintele și premierul interimar să transmită mesaje ferme de stabilitate economică”, a declarat el pentru Agerpres. Promisiuni populiste agravează instabilitatea economică Consultantul critică dur declarațiile unor candidați la prezidențiale, care promit măsuri nerealiste, precum tăierea dobânzilor la toate creditele. Aceste „aberații economice” nu fac decât să accentueze percepția negativă a investitorilor asupra României, susține Negrescu. Pericol de pierdere a progreselor economice din ultimii 10-15 ani Negrescu avertizează că, dacă nu sunt clarificate rapid incertitudinile privind economia și finanțele publice, România riscă să piardă tot progresul economic acumulat în ultimii 10-15 ani. „Retragerea de capital s-ar putea accentua și ar putea compromite imaginea noastră investițională”, a explicat el. Cursul euro ar putea depăși 5 lei Pentru a menține cursul leu/euro la 4,97, Banca Națională a alocat aproape 3 miliarde de euro. Însă această strategie este considerată nesustenabilă. „Dacă BNR continuă să susțină cursul în acest mod, nu va face decât să atragă speculatorii și să declanșeze un război financiar”, spune Negrescu. Scenariul incapacității de plată Deși fostul premier Marcel Ciolacu a vorbit despre riscul unei incapacități de plată, Negrescu consideră aceste declarații iresponsabile: „România are un buffer financiar care permite plata facturilor pentru 2-3 luni, o rezervă valutară solidă și acorduri internaționale de sprijin”, a subliniat el. Apel la responsabilitate și mesaje de stabilitate Consultantul economic face apel la responsabilitate din partea liderilor politici, solicitând ca mesajele despre economie să fie formulate de specialiști, nu de politicieni care riscă să alimenteze panica. „Este nevoie urgentă de mesaje clare, de stabilitate, care să restabilească încrederea investitorilor.” Bursa și cursul valutar reacționează la criza politică Bursa de la București a înregistrat scăderi semnificative după rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale, iar cursul euro a depășit marți pragul psihologic de 5 lei. În același timp, dobânzile de referință pentru credite au început să crească.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră
OSZAR »