miercuri 11 iunie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: atac

228 articole
Internațional

Catedrala Sfânta Sofia din Kiev, monument UNESCO, avariată de un atac rusesc

Monument UNESCO (Kiev), avariat de ruși. Un atac rusesc desfășurat în timpul nopții a afectat grav Catedrala Sfânta Sofia din centrul istoric al Kievului, unul dintre cele mai valoroase monumente ale Ucrainei, aflat pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO.  Monument UNESCO (Kiev), avariat de ruși „Noaptea trecută, inamicul a lovit din nou chiar în inima identităţii noastre”, a declarat Mykola Tochytckyi, adjunct al ministrului Culturii, într-un mesaj publicat pe Facebook. Citește și: Uriașa indemnizație primită de universitarii de la medicină și farmaceutică doar pentru că există, cu condiția să lucreze în clinici de stat El a descris catedrala din secolul al XI-lea drept „sufletul întregii Ucraine”, simbol al statalității și rezistenței naționale. Pagube vizibile la cornișă și tencuială Conform autorităților, o undă de șoc produsă în urma exploziei a deteriorat cornișa absidelor principale ale catedralei. Fragmente de tencuială albă s-au desprins și s-au prăbușit la sol. Structura exterioară a monumentului a fost avariată. Primul incident de acest tip de la începutul invaziei Este pentru prima dată de la declanșarea invaziei ruse, în februarie 2022, când Catedrala Sfânta Sofia suferă avarii, a precizat Vadym Kyrylenko, director general adjunct al sitului. Acesta a subliniat că dronele rusești care survolează la altitudini joase reprezintă un pericol constant pentru monumentele istorice din Kiev. „Uneori dronele zboară atât de jos încât aproape ating crucile de pe turnul clopotniței, aflate la 76 de metri înălțime”, a adăugat el. Sit UNESCO vulnerabil la șocuri și atacuri Catedrala Sfânta Sofia a fost inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO în 1990 datorită valorii sale arhitecturale și simbolice. Din 2023, aceasta se află pe lista Patrimoniului Mondial în Pericol, din cauza riscurilor cauzate de război. UNESCO a avertizat că situl este vulnerabil la unde de șoc și la atacuri directe, subliniind necesitatea unor măsuri urgente de protecție și restaurare. Autoritățile ucrainene au anunțat că situl va fi inspectat de specialiști și restaurat cu atenție, având în vedere vechimea de aproape o mie de ani a catedralei.

Monument UNESCO (Kiev), avariat de ruși (sursa: Facebook/Mykola Tochytskyi)
Atac armat în Austria, zece morți (sursa: Facebook/Selma Thomas Käfer)
Internațional

Atac armat la un liceu din Austria, zece morți și mai mulți răniți

Atac armat în Austria, zece morți. Poliția din Graz a confirmat un atac armat petrecut într-o unitate de învățământ din cartierul Lend. Potrivit celor mai recente informații, zece persoane și-au pierdut viața, inclusiv suspectul, și mai multe rănite. Printre victime s-au numărat elevi și profesori. Atac armat în Austria, zece morți Atacul s-a petrecut la BORG, o instituție de învățământ situată pe strada Dreierschützengasse, în cartierul Lend din Graz, aflat la nord-vest de centrul orașului. Citește și: În ultimii zece ani, numărul angajaților primăriilor a explodat: creștere de peste 20%. La nivelul întregului stat, aparatul bugetar s-a majorat cu 10% Potrivit informațiilor recente, zece persoane și-au pierdut viața și mai multe au fost rănite. Autorul atacului armat ar fi un fost elev al liceului, în vârstă de 22 de ani. Acesta a intrat în două clase și a deschis focul asupra foștilor colegi. Una dintre clase ar fi fost chiar cea în care învățase anterior. Armele de foc, deținute legal Tânărul avea două arme: un pistol și o pușcă de vânătoare (tip shotgun), ambele deținute legal. După atac, suspectul s-ar fi sinucis, conform primelor date oferite de autorități. Intervenția forțelor speciale și a echipelor de urgență Forțele speciale austriece Cobra au intervenit rapid la fața locului, iar operațiunea a început în jurul orei 10:00. Martorii au relatat că au auzit focuri de armă în incinta școlii. Poliția a efectuat o percheziție minuțioasă și a transmis ulterior că situația este sub control și nu mai există pericol pentru populație. Plan de urgență activat În urma tragediei, Crucea Roșie a activat planul de urgență destinat situațiilor cu victime multiple. La fața locului au fost mobilizate 65 de vehicule de intervenție și 158 de angajați ai Crucii Roșii, alături de 31 de membri ai echipei de intervenție în criză. Răniții au fost distribuiți către mai multe spitale din regiunea Stiria, iar unitățile medicale au raportat deja capacitatea de preluare a victimelor.

Fabrică rusească lovită de drone ucrainene (sursa: radiosvoboda.org)
Internațional

Atac cu drone ucrainene asupra unei fabrici de electronice din Rusia

Fabrică rusească lovită de drone ucrainene. O fabrică de electronice din Ciuvașia, situată la circa 600 km est de Moscova, și-a suspendat activitatea luni dimineață după căderea unor drone ucrainene. Fabrică rusească lovită de drone ucrainene Autoritățile locale au anunțat că două drone s-au prăbușit în incinta uzinei VNIIR, unul dintre principalii producători de componente electronice din Rusia, fără a provoca victime. Citește și: Teorie suveranistă: salina Praid urma să devină bază NATO, dar Dumnezeu s-a opus Potrivit armatei ucrainene, fabrica VNIIR produce echipamente de navigație utilizate pentru drone Shahed, bombe ghidate și alte arme de înaltă precizie. Atacul a fost confirmat de Ucraina printr-un comunicat publicat pe Telegram, în care se subliniază că obiectivul vizat are legături directe cu capacitățile militare ruse. Drone doborâte și activitate suspendată în regiune Guvernatorul regiunii Ciuvașia, Oleg Nikolaiev, a precizat că alte două drone s-au prăbușit pe câmpuri din apropiere, fără a reprezenta un pericol pentru populație. Producția la fabrica VNIIR a fost suspendată temporar, din motive de siguranță pentru angajați, iar autoritățile locale afirmă că „situația este complet sub control”. Războiul dronelor continuă: ambele tabere raportează interceptări Ministerul rus al Apărării a raportat că a interceptat 49 de drone ucrainene în noaptea de duminică spre luni. La rândul său, Ucraina a anunțat că a doborât zeci de drone și rachete lansate de Rusia deasupra regiunii Rivne, din vestul țării. Atacurile reciproce cu drone devin tot mai frecvente în contextul conflictului declanșat în februarie 2022.

Femeie împușcată de poliție la München (sursa: Facebook/Polizei München)
Internațional

Femeie împușcată mortal de poliție la München după ce a atacat două persoane cu un cuțit

Femeie împușcată de poliție la München. O femeie de 30 de ani a fost împușcată de polițiști în München, în sudul Germaniei, după ce a atacat două persoane cu un cuțit, potrivit declarațiilor oficiale oferite sâmbătă de un purtător de cuvânt al poliției.  Femeie împușcată de poliție la München Femeia era de origine bulgară, locuia în apropiere și ar fi suferit de afecțiuni psihice. Citește și: Cum minte PSD că de vină pentru dezastrul de la Praid ar fi niște castori. Pe care nu i-a văzut nimeni Informațiile nu au fost confirmate oficial, dar sunt investigate în cadrul anchetei.   Incidentul s-a produs în jurul orei locale 19:45, în apropiere de Theresienwiese, spațiu renumit pentru festivalul Oktoberfest. Forțele de ordine au fost alertate imediat și au intervenit cu mai multe echipaje de patrulare. Potrivit reconstituirii oficiale, atacatoarea a rănit mai întâi un bărbat de 56 de ani, care a suferit leziuni ușoare. Ulterior, a atacat o tânără de 25 de ani, moment în care a fost confruntată de polițiștii ajunși la fața locului. „În timpul arestării, a fost folosită o armă de foc letală. Colegii au fost nevoiți să tragă. Femeia a murit ulterior la spital”, a declarat purtătorul de cuvânt al poliției, Thomas Schelshorn. Motivația atacului rămâne necunoscută Autoritățile nu au stabilit încă motivul atacului. Schelshorn a precizat că ancheta este în desfășurare, iar cauza exactă a gestului va putea fi clarificată în următoarele ore sau zile. Ministrul de interne bavarez, Joachim Herrmann, a declarat că este „recunoscător poliției din München pentru intervenția rapidă”. Deși a descris moartea femeii drept regretabilă, el a afirmat că aceasta a fost „probabil inevitabilă”. Al doilea incident grav în două săptămâni Cazul vine la doar două săptămâni după ce o femeie fără adăpost externată dintr-un spital de psihiatrie a înjunghiat 15 persoane în gara centrală din Hamburg. Tot în această săptămână, în orașul Passau, un bărbat de 48 de ani a intrat cu mașina în cinci persoane, într-un incident care pare a fi legat de un act de violență domestică. Printre victime se numără și soția agresorului, dar și fiica lor de cinci ani.

Germania accelerează militarizarea, de frica Rusiei (sursa: Facebook/Bundeswehr)
Internațional

Germania susține că are numai trei ani pentru a se înarma în vederea unui atac rusesc

Germania accelerează militarizarea, de frica Rusiei. Armata germană (Bundeswehr) are la dispoziție trei ani pentru a achiziționa echipamentele necesare apărării țării și aliaților NATO, în eventualitatea unui atac rusesc. Anunțul a fost făcut de Annette Lehnigk-Emden, președinta Oficiului Federal pentru Achiziții Militare, într-un interviu acordat publicației Tagesspiegel. Germania accelerează militarizarea, de frica Rusiei Lehnigk-Emden a declarat că toate achizițiile necesare trebuie finalizate până în 2028, astfel încât soldații să aibă timp să se antreneze cu noile echipamente. Citește și: Încă o taxă inventată pentru a salva bugetul: „taxă pe orice mișcare de bani din economie” Obiectivul este ca Bundeswehr-ul să fie complet pregătit pentru apărarea teritoriului național și a statelor NATO, în contextul tensiunilor crescânde cu Rusia. Declarația vine după ce Carsten Breuer, inspectorul general al Bundeswehr-ului, a avertizat că Rusia ar putea fi capabilă să lanseze un atac la scară largă asupra NATO încă din 2029, în ciuda pierderilor suferite în Ucraina. Bugete record pentru apărare Potrivit oficialei responsabile cu achizițiile, obiectivul este realizabil datorită simplificării procedurilor birocratice și fondurilor masive alocate pentru apărare. Noul guvern condus de cancelarul Friedrich Merz a promis „cea mai puternică armată din Europa”, iar bugetul alocat înzestrării militare se ridică la sute de miliarde de euro. Skyranger, vehicule blindate și tancuri Leopard Până la finalul anului, Bundestag-ul va primi planurile pentru noile achiziții, cu accent pe arme grele. Printre priorități se numără tancurile antiaeriene Skyranger și vehiculele blindate care vor înlocui transportorul Fuchs. De asemenea, au fost semnate contracte pentru producția de noi tancuri Leopard 2. Germania are nevoie de până la 60.000 de soldați noi O altă provocare majoră pentru Bundeswehr este lipsa de personal, în contextul în care serviciul militar obligatoriu a fost eliminat. Ministrul Apărării, Boris Pistorius, a estimat că armata va avea nevoie de încă 50.000–60.000 de soldați în anii următori, pentru a răspunde cerințelor NATO. În 2024, Bundeswehr-ul avea peste 180.000 de militari activi.

CNSLR Frăția, atac la Nicușor Dan (sursa: Facebook/CNSLR-Frăția)
Eveniment

Atac dur la Nicușor Dan din partea CNSLR Frăția: Actuala putere, măsuri antisociale și minciuni

CNSLR Frăția, atac la Nicușor Dan. Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România – Frăția a lansat un atac dur la adresa actualei puteri și a primarului Nicușor Dan, acuzând autoritățile că promovează măsuri antisociale sub pretextul reducerii deficitului bugetar. CNSLR Frăția, atac la Nicușor Dan Sindicatul a anunțat public că nu a participat și nu va participa la grupurile de lucru convocate de guvern. Citește și: Ciucu a primit în audiență „un tip” cu Porsche luat din banii unui institut de cercetare. Acesta dorea „să scape” de niște taxe CNSLR-Frăția susține că aceste grupuri de lucru sunt doar o formă de legitimare politică a unor măsuri precum tăieri de drepturi, reduceri salariale și majorări de taxe. Confederația acuză autoritățile că se bazează pe organizații sindicale și patronale obediente, care acceptă să gireze public acțiuni lipsite de substanță. Sindicatul nu își asumă participarea altora În comunicatul de presă, reprezentanții confederației atrag atenția că organizațiile care participă la aceste întâlniri o fac în nume propriu, nu în numele CNSLR-Frăția. Sindicatul respinge orice asociere cu astfel de demersuri și își reafirmă independența în luarea deciziilor. Poziție fermă față de drepturile membrilor CNSLR-Frăția declară că își stabilește acțiunile în mod democratic, în interesul real al membrilor săi. Organizația anunță că nu va susține nicio măsură care le afectează drepturile, mai ales dacă aceasta este însoțită de „propagandă mincinoasă” promovată de actori politici sau sindicali.

Atacul Ucrainei afectează grav aviația rusă (sursa: tupolev.ru)
Internațional

ANALIZĂ Atacurile Kievului schilodesc aviația militară rusă și capacitatea de a ataca Ucraina

Atacul Ucrainei afectează grav aviația rusă. Atacurile recente cu drone lansate de Ucraina au produs pagube semnificative în flota aeriană a Rusiei, afectând în mod direct capacitatea acesteia de a lansa atacuri cu rachete de croazieră, arată o analiză a BBC. Atacul Ucrainei afectează grav aviația rusă Printre aeronavele distruse se numără și bombardierele strategice Tu-95, implicate anterior într-un atac de amploare cu rachete Kh-101 asupra Ucrainei. Citește și: Salina Praid, pe mâna unui sinecurist cu facultate privată la 42 de ani, cu diplomă de agent de pază și ordine. A fost președinte PSD în Berca, Buzău Bombardierele Tu-95 joacă un rol esențial în campania militară a Rusiei de la începutul invaziei la scară largă, în februarie 2022. Fiecare aparat poate transporta până la opt rachete ghidate, fiecare echipată cu un focos de 400 kg și o rază de acțiune de mii de kilometri, ceea ce permite operarea lor în adâncimea teritoriului rus, în condiții de relativă siguranță. Pierderea unui A-50, o lovitură de imagine și capacitate Printre pierderile notabile se numără și distrugerea unui avion A-50, echivalentul rusesc al sistemului AWACS. Acest aparat joacă un rol-cheie în detectarea aeronavelor și rachetelor inamice și în transmiterea țintelor către avioanele de luptă rusești. Practic, A-50 coordonează operațiunile aeriene, oferind o viziune de ansamblu și direcții tactice. Pierderea unui astfel de sistem reduce semnificativ capacitatea Rusiei de a gestiona eficient apărarea aeriană și contracararea atacurilor aeriene. Sistemele rusești de apărare aeriană, ineficiente în fața dronelor Folosirea dronelor în apropierea directă a țintelor a demonstrat limitele sistemelor tradiționale rusești de apărare aeriană, precum S-300 și S-400, dar și a sistemelor cu rază scurtă de acțiune, cum ar fi Pantsir SA-22. Acestea nu au reușit să intercepteze dronele, ceea ce sugerează o lipsă de reacție eficientă în fața unor atacuri rapide și precise. Mai grav, atacurile au fost lansate cu atât de puțin avertisment, încât aeronavele vizate nu au avut timp să fie relocate în adăposturi blindate. Avioane avariate, scoase din luptă Chiar dacă unele dintre aeronavele lovite nu au fost complet distruse și pot fi reparate, ele sunt, oricum, scoase temporar din uz. Această perioadă de inactivitate afectează capacitatea operațională imediată a Rusiei. Pentru Kremlin, poate cel mai îngrijorător aspect este demonstrația că activele militare strategice ale Rusiei nu sunt în siguranță nici măcar în interiorul propriului teritoriu. Acest nou precedent ridică semne de întrebare serioase despre vulnerabilitatea infrastructurii militare rusești.  

Bombardiere rusești distruse de drone ucrainene (sursa: SBU)
Internațional

Moscova recunoaște că bombardiere rusești au fost lovite la sol, menționează doar două baze aeriene

Bombardiere rusești distruse de drone ucrainene. Ucraina a lansat duminică un atac masiv cu drone asupra aviației militare ruse, susținând că a distrus aproximativ 41 de aeronave. Bombardiere rusești distruse de drone ucrainene Țintele au fost patru baze militare situate chiar și la mii de kilometri de granița ucraineană. Citește și: Salina Praid, pe mâna unui sinecurist cu facultate privată la 42 de ani, cu diplomă de agent de pază și ordine. A fost președinte PSD în Berca, Buzău Operațiunea, coordonată de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU), a precedat cu o zi o nouă rundă de negocieri ruso-ucrainene programate la Istanbul. Printre obiectivele vizate s-a numărat Aerodromul Belaia din Irkuţk, Siberia de Est, aflat la circa 4.300 de kilometri de Ucraina. O înregistrare video publicată de serviciile ucrainene arată mai multe aeronave în flăcări, în timp ce nori groși de fum se ridică deasupra pistei. Atacul este considerat cel mai îndepărtat de linia frontului lansat de Ucraina până acum. Atac simultan și în nordul înghețat: vizat și aerodromul Olenia Sursa ucraineană a confirmat și atacuri asupra bazei aeriene Olenia, în regiunea Murmansk, la aproximativ 1.900 de kilometri de Ucraina. Guvernatorul rus Andrei Chibis a raportat prezența dronelor „inamice” și activarea apărării aeriene. Ministerul rus al Apărării a confirmat că mai multe aeronave au luat foc și a precizat că suspecții au fost reținuți. Operaţiunea „Pânză de păianjen” Potrivit SBU, atacul poartă numele de cod „Pânză de păianjen” și a fost pregătit timp de peste 18 luni, sub supravegherea directă a președintelui Volodimir Zelenski. Dronele au fost introduse în Rusia ascunse în structuri de lemn, cu acoperișuri ce au fost deschise de la distanță pentru a permite decolarea aparatelor. Rusia investighează "acte de terorism" În paralel cu atacurile aeriene, autoritățile ruse au anunțat duminică prăbușirea a două poduri în regiunile Kursk și Briansk, care au provocat accidente feroviare, dintre care unul cu cel puțin șapte victime. Rusia a demarat o anchetă pentru „acte de terorism”, însă până acum nu a stabilit o legătură directă cu Ucraina. Ucraina confirmă participarea la negocierile de la Istanbul În ajunul noilor negocieri cu Rusia, președintele Zelenski a confirmat trimiterea unei delegații ucrainene la Istanbul, condusă de ministrul Apărării, Rustem Umerov. Liderul ucrainean cere o „încetare completă și necondiționată a focului”, eliberarea cetățenilor ucraineni deținuți în Rusia și pregătirea unei întâlniri la vârf cu președintele Vladimir Putin. Negocieri în impas: pozițiile rămân ireconciliabile Este pentru a doua oară în această lună când delegațiile rusă și ucraineană se întâlnesc în Turcia. Runda precedentă de negocieri, desfășurată pe 16 mai, nu a adus niciun progres semnificativ. În pofida eforturilor diplomatice, pozițiile celor două tabere rămân profund divergente. Lovitură grea și pentru armata ucraineană Pe fondul tensiunilor, comandantul forțelor terestre ucrainene, Mihail Drapati, și-a anunțat demisia duminică. Acesta s-a declarat „responsabil” pentru moartea a 12 soldați ucraineni, uciși într-un atac rusesc asupra unui teren de antrenament. În ultimele luni, armata ucraineană a suferit pierderi semnificative în incidente similare, stârnind critici privind lipsa de măsuri de protecție.

Ucraina distruge 40 de bombardiere rusești (sursa: kyivindependent.com)
Internațional

BREAKING VIDEO 40 de bombardiere rusești, distruse de drone ucrainene la sol

Ucraina distruge 40 de bombardiere rusești. Ucraina a lansat duminică o operațiune „de amploare” împotriva aviației militare ruse, vizând în special o bază aeriană aflată la mii de kilometri de granița ucraineană. Informația a fost dezvăluită (VIDEO cu bombardiere arzând) de o sursă din cadrul Serviciului de Securitate Ucrainean (SBU). Ucraina distruge 40 de bombardiere rusești Potrivit sursei, acțiunea are ca scop „distrugerea bombardierelor inamice”, aflate departe de linia frontului. Citește și: Salina Praid, pe mâna unui sinecurist cu facultate privată la 42 de ani, cu diplomă de agent de pază și ordine. A fost președinte PSD în Berca, Buzău Atacul face parte dintr-o strategie de a slăbi capacitatea de lovire a Rusiei în adâncimea propriului teritoriu. Incendiu pe aerodromul Belaia din Irkuțk Sursa citată a precizat că un incendiu a izbucnit pe aerodromul militar Belaia, situat în regiunea Irkuțk, în Siberia de Est, la peste 4.200 de kilometri de teritoriul ucrainean. Atacul marchează una dintre cele mai îndrăznețe acțiuni de acest tip desfășurate până acum. Peste 40 de aeronave, afectate Conform informațiilor preliminare, peste 40 de avioane rusești au fost lovite în timpul acestei operațiuni speciale. Detalii suplimentare despre tipul aeronavelor și gradul de distrugere nu au fost, deocamdată, comunicate oficial.

Atac masiv în Ucraina, 12 morți (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Putin țintește Kievul de câteva zile cu drone și rachete. Morți și răniți grav, zilnic

Atac masiv în Ucraina, 12 morți. Ucraina a fost vizată duminică dimineață de un atac aerian de proporții, soldat cu cel puțin 12 victime. În același timp, dronele ucrainene au provocat închiderea temporară a patru aeroporturi din Moscova, cu doar câteva ore înainte de finalizarea unei noi etape din schimbul de prizonieri dintre Rusia și Ucraina. Atac masiv în Ucraina, 12 morți Este a doua noapte la rând în care forțele ruse lansează atacuri masive. Potrivit Forțelor Aeriene Ucrainene, aproximativ 250 de drone și 14 rachete balistice au fost lansate în noaptea de vineri spre sâmbătă, ținta principală fiind capitala Kiev. Citește și: Protestul la care a instigat George Simion pe 26 mai, neautorizat: Jandarmeria nu a fost notificată oficial Potrivit serviciilor de urgență, regiunea Kiev a trăit o „noapte de teroare”, soldată cu patru morți și 16 răniți, inclusiv trei copii În regiunea Nikolaiev, o clădire de cinci etaje a fost lovită de o dronă, provocând un deces și cinci răniți În orașul Hmelnîțkîi, aflat în vestul țării, patru persoane au fost ucise, iar cinci au fost rănite în urma atacurilor lansate de armata rusă În regiunea Jitomir, un bombardament rusesc a ucis trei copii cu vârste de 8, 12 și 17 ani Kievul, din nou sub teroare aeriană Potrivit autorităților, peste zece drone rusești au fost detectate în spațiul aerian al Kievului duminică dimineață. Primarul Vitali Kliciko a confirmat că Kievul a fost ținta unui atac masiv. Atacuri și interceptări în alte regiuni În regiunea Krîvîi Rih, apărarea aeriană a doborât 5 drone și 11 rachete Atacuri au fost semnalate și în regiunea Herson (sud) și regiunea Ternopil (vest) Moscova: zeci de drone și aeroporturi închise La Moscova, primarul Serghei Sobianin a raportat peste o duzină de drone ucrainene, fără a anunța victime. Autoritatea pentru aviația civilă rusă (Rosaviatsia) a precizat că patru aeroporturi din capitala rusă au fost închise temporar și redeschise ulterior. O nouă etapă a schimbului de prizonieri Valul de atacuri a avut loc cu puțin timp înainte de etapa finală a unui schimb de prizonieri între Rusia și Ucraina. Aceasta este considerată singura realizare concretă în urma discuțiilor directe de la Istanbul din luna mai. Sâmbătă, au fost schimbați 307 prizonieri ruși pentru 307 soldați ucraineni Vineri, prima etapă a inclus 270 de soldați și 120 de civili de fiecare parte, în cadrul unui schimb planificat de tip 1.000 pentru 1.000.

Atac în Haburg, o suspectă reținută (sursa: WELT TV)
Internațional

Atac cu cuțitul în gara centrală din Hamburg: suspecta a fost internată într-un spital de psihiatrie

Atac în Haburg, o suspectă reținută. Un incident violent petrecut vineri în gara centrală din Hamburg a dus la rănirea a 18 persoane. Autoritățile germane au anunțat sâmbătă că suspecta principală a fost internată într-o instituție de psihiatrie, în urma unei decizii judiciare. Atac în Haburg, o suspectă reținută Atacul s-a produs în jurul orei 18:00 (ora locală), într-un moment de maximă aglomerație în gară, una dintre cele mai tranzitate din Germania. Citește și: Bugetari concediați, agenții desființate, comune comasate: economiștii propun soluții la reducerea cheltuielilor Suspecta, o femeie de 39 de ani, a fost reținută la scurt timp după ce a rănit mai multe persoane cu un cuțit. Femeia este acuzată oficial de 15 cazuri de tentativă de omor din culpă, asociate cu vătămare corporală gravă. Deși inițial au existat speculații privind o posibilă motivație politică, poliția a infirmat această ipoteză. „Dimpotrivă, acum există indicii foarte concrete că suspecta este bolnavă mintal”, a transmis poliția germană. Patru persoane spitalizate în stare gravă Printre victimele rănite grav se numără trei femei – în vârstă de 24, 52 și 85 de ani – și un bărbat de 24 de ani. Toți au fost transportați de urgență la spital, iar sâmbătă autoritățile au confirmat că starea lor este stabilă. Atacul, oprit de trecători Peronul unde s-a produs atacul era plin de călători, în condițiile în care gara se afla într-un moment de vârf de trafic. Prezența numeroasă a martorilor și reacția rapidă a unor trecători au contribuit decisiv la oprirea atacului. Potrivit autorităților, intervenția curajoasă a doi civili a fost esențială pentru oprirea suspectei înainte ca situația să se agraveze și mai mult.

Atacurile din Marea Britanie, român arestat (sursa: Facebook/Keir Starmer)
Internațional

BREAKING Român, arestat pentru atacuri asupra proprietăților premierului britanic la comanda Rusiei

Atacurile din Marea Britanie, român arestat. Oficiali britanici din domeniul securității investighează o posibilă implicare a Rusiei în trei atacuri recente asupra unor proprietăți din Regatul Unit, două locuințe și un autoturism, care ar avea legături cu actualul prim-ministru Keir Starmer. Un român a fost arestat. Informația a fost dezvăluită de Financial Times. Atacurile din Marea Britanie, român arestat În acest caz, au fost acuzați doi cetățeni ucraineni, Roman Lavrinovici (21 de ani) și Petro Pocinok (34 de ani), alături de un român, Stanislav Carpiuc (26 de ani). Citește și: Bugetari concediați, agenții desființate, comune comasate: economiștii propun soluții la reducerea cheltuielilor Aceștia sunt cercetați pentru „conspirație la comiterea de incendiere cu intenția de a pune vieți în pericol”. Poliția antiteroristă suspectează că aceștia ar fi colaborat și cu alte persoane neidentificate. Potrivit Financial Times, autoritățile britanice încearcă să afle dacă cei trei suspecți ar fi putut fi recrutați de actori ruși. Cine este Stanislav Carpiuc BBC a relatat că Stanislav Carpiuc, originar din Cernăuți, și-a petrecut copilăria în România și deține cetățenie română. În ianuarie 2025 a obținut o diplomă în afaceri de la Universitatea din Canterbury. Până de curând, a lucrat în domeniul construcțiilor și, în paralel, încerca să își construiască o carieră în actorie și modeling. În timpul audierilor, a solicitat ajutorul unui traducător vorbitor de rusă. Conspirație „inexplicabilă” În acest context, guvernul ia în calcul și posibile reacții în cazul în care se confirmă această ipoteză. Totuși, chiar dacă se va stabili o legătură cu Rusia, aceasta nu implică neapărat o comandă directă de la Kremlin, subliniază ziarul britanic. De asemenea, nu este sigur dacă suspecții erau conștienți de o eventuală implicare rusă. Procurorul Sarah Przybylska a descris presupusa conspirație drept „inexplicabilă” în acest stadiu. Poliția antiteroristă explorează toate posibilele motive care ar fi putut sta la baza atacurilor. Incendiile vizează o „personalitate importantă”: legătura cu premierul britanic Toți cei trei suspecți sunt acuzați în legătură cu incidente comise asupra unor proprietăți asociate unei „personalități importante a vieții publice”, după cum a comunicat Poliția Metropolitană din Londra – referindu-se clar la premierul Keir Starmer. Cele trei incidente s-au petrecut astfel: 8 mai: incendierea unui autoturism în nord-vestul Londrei; 11 mai: incendiu la intrarea unei locuințe din Islington (nordul Londrei); 12 mai: incendiu la o casă din Kentish Town (tot în nord-vestul capitalei). Starmer locuise anterior la una dintre aceste adrese, înainte de a se muta în reședința oficială din 10 Downing Street după victoria în alegerile generale din iulie 2024. Rețineri succesive ale suspecților Reținerile celor trei au avut loc la date diferite: 13 mai: Roman Lavrinovici a fost arestat în cartierul Sydenham (sudul Londrei); 17 mai: Stanislav Carpiuc a fost reținut pe aeroportul Luton; 19 mai: Petro Pocinok a fost arestat în Chelsea. Cei trei se află în prezent în arest preventiv și urmează să compară în fața instanței pe 6 iunie.

Kremlinul critică alegerile prezidențiale din România (sursa: TASS)
Internațional

Nou atac al Kremlinului asupra României: Alegerile au fost cel puțin ciudate

Kremlinul critică alegerile prezidențiale din România. Kremlinul a calificat drept „cel puțin ciudată” desfășurarea alegerilor prezidențiale din România, în urma cărora centristul proeuropean Nicușor Dan l-a învins pe candidatul de dreapta radicală, George Simion. Declarația a fost făcută luni și a fost relatată de agenția de presă de stat TASS. Alegerile din 2025, reluarea unui scrutin anulat din 2024 Scrutinul prezidențial din România a fost organizat în urma anulării alegerilor din 2024. Citește și: ANALIZĂ Catastrofă pentru PSD, care, neoficial, l-a susținut pe Simion și a luat bătaie în propriile fiefuri Atunci, candidatul aflat în frunte, Călin Georgescu, considerat prorus, a fost descalificat de autoritățile române. Motivul invocat a fost o campanie nedeclarată de influență rusă în favoarea sa. Kremlinul critică alegerile prezidențiale din România Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a comentat și afirmațiile fondatorului aplicației Telegram, Pavel Durov. Acesta susține că serviciile de informații din Franța ar fi făcut presiuni pentru a reduce la tăcere vocile care îl susțineau pe George Simion, candidatul dreptei radicale. Dmitri Peskov a declarat că astfel de ingerințe nu sunt o surpriză pentru Moscova. „Nu este o noutate că state europene precum Franța, Regatul Unit sau Germania intervin în treburile interne ale altor țări”, a afirmat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Trump, mesaj virulent contra Curții Supreme (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump, acces de furie împotriva Curții Supreme: judecătorii nu permit deportările de pe o zi pe alta

Trump, mesaj virulent contra Curții Supreme. Donald Trump a criticat dur Curtea Supremă a SUA, acuzând-o că îi subminează promisiunile privind combaterea imigrației ilegale, după ce aceasta a prelungit interdicția de expulzare a unor imigranți venezueleni. Trump, mesaj virulent contra Curții Supreme „Curtea Supremă nu ne permite să alungăm criminalii din țara noastră”, a scris Trump pe Truth Social, reproșând că instanța nu-l lasă „să facă ce a promis”. Citește și: Faliment: dacă Simion câștigă, băncile vor vinde luni dimineață titlurile de stat pe care le dețin, cu efecte catastrofale asupra României Trump a invocat o lege rar utilizată, din 1798, privind „inamicii străini”, pentru a justifica deportarea membrilor bandei venezuelene Tren de Aragua, declarată organizație teroristă. Mai multe instanțe, inclusiv Curtea Supremă, au blocat provizoriu folosirea acestei legi, insistând că persoanele vizate trebuie să își poată exercita dreptul de a contesta expulzarea. Decizie mixtă a Curții Supreme: procesul continuă Cu șapte voturi pentru și două împotrivă, Curtea Supremă a decis vineri prelungirea interdicției de expulzare și trimiterea dosarului la o curte federală de apel. Instanța a criticat graba cu care se fac deportările, atrăgând atenția asupra notificărilor cu doar 24 de ore înainte și lipsei de informare privind drepturile legale ale celor vizați. Administrația Trump amenință cu suspendarea drepturilor la apel În fața obstacolelor juridice, administrația Trump a avertizat că va suspenda dreptul la apel pentru imigranții vizați de planul de deportare în masă, acuzând judecătorii care îi blochează măsurile că încalcă prerogativele executivului. Cu toate acestea, Curtea a reafirmat că securitatea națională nu poate justifica ignorarea drepturilor fundamentale.

Decizia CCR privind alegerile, nou atac (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Un nou atac la decizia CCR de anulare a alegerilor la Curtea de Apel Ploiești

Decizia CCR privind alegerile, nou atac. Un judecător de la Curtea de Apel (CA) Ploiești a decis să judece o cerere privind anularea hotărârii Curții Constituționale a României (CCR) din 6 decembrie 2024, care a anulat alegerile prezidențiale, deși Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a stabilit anterior că instanțele judecătorești nu sunt competente în astfel de spețe. Decizia CCR privind alegerile, nou atac Anterior, Înalta Curte admisese într-un caz similar excepția de necompetență generală a instanțelor, stabilind că acestea nu pot judeca hotărârile CCR. Citește și: Fostul ministru PSD Adrian Câciu, acum apropiatul Olguței Vasilescu, atac dur la Bolojan și Boc: „Boc cel Mare, aka Bolojan, va veni pe cal alb” Cu toate acestea, Curtea de Apel Ploiești a decis că este competentă material, teritorial și funcțional pentru a soluționa dosarul, care are ca obiect „anulare act administrativ”, CCR fiind pârâtă în cauză. Magistratul a încuviințat proba cu înscrisuri, inclusiv documente din mediul online și acte ce au stat la baza hotărârii CCR. A fost stabilit un nou termen pentru judecată la data de 27 mai 2025, iar CCR urmează să fie citată. În motivarea deciziei, judecătorul invocă o speță precedentă din 2018, în care Curtea de Apel București ar fi anulat o hotărâre a CCR. Astfel, consideră că instanțele românești pot avea competență în astfel de situații, în ciuda deciziilor definitive ale ÎCCJ. Cererea de suspendare a deciziei CCR, amânată Judecătorul a decis și amânarea judecării cererii de suspendare a executării deciziei CCR, argumentând că o eventuală suspendare fără anularea Hotărârii de Guvern privind organizarea alegerilor nu afectează desfășurarea acestora. Totodată, a fost prorogată discutarea sesizării CJUE, formulată de reclamantă, pentru termenul viitor. Decizia completă a fost publicată pe portalul Curții de Apel Ploiești, cu mențiunea că judecata continuă pe 27 mai, ora 15:30, cu citarea Curții Constituționale. Înalta Curte respinsese anterior o cerere similară La sfârșitul lunii aprilie, un alt complet de la Curtea de Apel Ploiești a admis o cerere asemănătoare, însă ÎCCJ a casat sentința în recurs. Curtea Supremă a stabilit că cererile de suspendare și anulare a hotărârii CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024 sunt inadmisibile. Minuta deciziei ÎCCJ: instanțele nu sunt competente În minuta Înaltei Curți se arată că: Cererea de suspendare a fost respinsă ca rămasă fără obiect; Reclamantul Andrei Ștefan Mitrea a fost considerat fără calitate procesuală activă; Recursurile CCR și ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești au fost admise; Sentința CA Ploiești a fost casată în totalitate; A fost admisă excepția de necompetență generală a instanțelor judecătorești; Cererile au fost respinse ca inadmisibile. Decizia Înaltei Curți este definitivă.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră
OSZAR »