marți 03 iunie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: consum

14 articole
Eveniment

Elon Musk susține că nu se droghează și acuză New York Times de minciună

Elon Musk neagă consumul de droguri. Elon Musk a reacționat sâmbătă pe rețeaua X, negând categoric informațiile apărute într-un articol al publicației New York Times, care susținea că antreprenorul ar consuma în mod regulat substanțe precum ketamină, ecstasy, ciuperci halucinogene și medicamente eliberate pe bază de rețetă. Elon Musk neagă consumul de droguri „Ca să fie clar, NU iau droguri! New York Times minte sfidător. Citește și: Salina Praid, pe mâna unui sinecurist cu facultate privată la 42 de ani, cu diplomă de agent de pază și ordine. A fost președinte PSD în Berca, Buzău Am încercat ketamină cu rețetă acum câțiva ani și am spus asta pe X. Te ajută să treci peste perioadele sumbre, dar nu am mai luat de atunci”, a scris Musk pe contul său oficial. Musk atacă presa Încă de vineri, la o conferință comună cu Donald Trump, Elon Musk a minimalizat informațiile publicate, evitând să comenteze pe fondul acuzațiilor și alegând în schimb să critice publicația americană. „Vorbim despre New York Times? Să trecem mai departe”, a spus el. Miliardarul a acuzat cotidianul că răspândește „minciuni”, nu doar despre el, ci și despre presupusele relații ale fostului președinte Trump cu Rusia. Articolul NYT: consum repetat în campania electorală Potrivit articolului din New York Times, Musk ar fi consumat „cantități semnificative” de ketamină în perioada campaniei electorale, alături de alte substanțe psihoactive precum ecstasy, ciuperci halucinogene și medicamente prescrise. Informațiile nu sunt însoțite de dovezi directe, dar ridică semne de întrebare privind stilul de viață al miliardarului. Donald Trump: „Elon este un tip fantastic” Întrebat despre presupusul consum de droguri al lui Elon Musk, Donald Trump a declarat vineri seară că nu era la curent cu aceste informații. Totuși, fostul președinte american a ținut să-și arate sprijinul: „Cred că Elon este un tip fantastic. A făcut o treabă fantastică și nu va fi ușor de înlocuit”. Musk a recunoscut anterior folosirea ketaminei În trecut, Elon Musk a recunoscut că a folosit ketamină în doze mici, cu prescripție medicală, ca metodă de combatere a tendințelor depresive. Potrivit propriilor declarații, aceasta l-ar fi ajutat să fie mai eficient în muncă, fără a afecta deciziile sau funcționarea companiilor pe care le conduce.

Elon Musk neagă consumul de droguri (sursa: Facebook/The White House)
Cu cât vor crește facturile la energie, dacă subvenția se elimină Foto: Hidroelectrica
Economie

Cu cât vor crește facturile la energie, dacă subvenția se elimină - analiză Ziarul Financiar

Cu cât vor crește facturile la energie, dacă subvenția se elimină de la 1 iulie: între 15% și 121%, arată o analiză a Ziarului Financiar. Totuși, nu este clar dacă subvența va fi complet eliminată, întrucât Ministerul Energiei a anunțat că pregătește o schemă de sprijin care va ajuta șase milioane din cele circa nouă milioane de consumatori. Citește și: Crin Antonescu, dezlănțuit împotriva lui Nicușor Dan, la Realitatea TV: demagog, susținut de Băsescu și Coldea Cu cât vor crește facturile la energie, dacă subvenția se elimină Ce arată datele Ziarului Financiar:  La un consum până în 100 KWH, de la o factură de 63 de lei se va ajunge la 138 de lei (calculată la un preț de 1,5 lei/KWH, după eliminarea subvenției) La un consum între 100 KWH și 255 KWH: factura ar sări de la circa 140 lei la 262,5 lei.  La un consum între 255 KWH și 300 KWH: de la 236,5 lei la 412,5 lei.  La consum de peste 300 KWH, factura ar ajunge la 525 lei, față de 455 lei.  „Circa jumătate dintre consumatorii casnici de energie din România sunt la nivelul de sub 100 kWh pe lună, iar o treime sunt în intervalul 100-255 kWh pe lună“, arată Ziarul Financiar. 

Câte ouă putem mânca pe zi (sursa: Pexels/Boris Manev)
Eveniment

Ce a fost mai întâi, oul sau sănătatea? Un studiu arată câte ouă pot fi consumate zilnic

Câte ouă putem mânca pe zi. Un studiu realizat pe aproape jumătate de milion de persoane din China sugerează că un ou pe zi ar putea reduce riscul de boli de inimă și de accidente vasculare cerebrale. Câte ouă putem mânca pe zi Potrivit profesoarei Nita Forouhi, de la Universitatea Cambridge, consumul de ouă poate fi benefic sănătății. Citește și: EXCLUSIV De ce a secretizat CNSAS dosarul lui Crin Antonescu: pentru a ascunde originea unui "document nou și neprocesat" „Cel puțin, consumul unui ou pe zi nu este asociat cu un risc cardiovascular crescut. La cel mai bun scenariu, poate chiar aduce beneficii pentru sănătate”, a declarat aceasta pentru BBC. Medicii și nutriționiștii consideră ouăle drept unul dintre cele mai nutritive alimente naturale, bogate în: proteine de calitate, vitaminele A, D, B și B12, luteină și zeaxantină (care protejează vederea la vârste înaintate). Dr. Frankie Phillips, din cadrul Asociației Dietetice Britanice, afirmă că: „Un ou, sau chiar două, pe zi este absolut în regulă. Oamenii nu ar trebui să se teamă să consume ouă.” Singura atenționare: nu trebuie exagerat cu niciun aliment, pentru a nu priva organismul de alți nutrienți esențiali. De asemenea, un exces de proteine poate pune presiune pe rinichi. Colesterolul: ouăle nu sunt principalul vinovat Temerile legate de colesterol au fost în mare parte infirmate. Potrivit NHS, colesterolul alimentar are un impact mai mic asupra sângelui decât grăsimile saturate. Cu alte cuvinte, ouăle nu sunt problema, ci modul în care sunt gătite. Oul mediu conține circa 4,6g de grăsime, din care doar un sfert este grăsime saturată. Adăugarea de unt sau smântână schimbă însă complet ecuația. Cum este bine să le gătim? Nutriționiștii recomandă ouăle fierte sau posate, care își păstrează nutrienții fără adaosuri de grăsimi. Potrivit acestora este de evitat prăjirea ouălor, deoarece crește semnificativ aportul de grăsimi și colesterol. Ouăle crude sau slab preparate (în maioneză sau înghețată) sunt sigure dacă provin de la găini vaccinate și au marcajul corespunzător. Cum se păstrează corect ouăle? În primul rând trebuie să fim atenți când cumpărăm ouă, cele crăpate pot fi contaminate Trebuie depozitate în frigider, în ambalajul original sau într-un compartiment dedicat. Albușul rezistă până la 3 săptămâni în recipiente închise, gălbenușul, până la 3 zile. Ambele pot fi congelate până la 3 luni. Un truc util: puneți oul într-un bol cu apă rece: dacă se scufundă, este proaspăt, dacă plutește, nu mai este bun Alergia la ouă: rară la adulți, dar existentă Alergia la ouă este relativ comună la copiii sub 5 ani, dar rară la adulți. Reacțiile obișnuite sunt ușoare: roșeață sau umflături în jurul gurii, dureri de stomac, greață sau diaree În cazuri rare, reacțiile pot fi severe și necesită intervenție medicală de urgență.  

Decizia ÎCCJ nu schimbă procedurile poliției (sursa: Facebook/Poliția Română)
Eveniment

Decizia ÎCCJ nu schimbă procedurile poliției

Decizia ÎCCJ nu schimbă procedurile poliției. Decizia recentă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), care stabilește că simpla prezență a substanțelor psihoactive în sânge nu este suficientă pentru a constitui infracțiune, nu schimbă modul de acțiune al Poliției Rutiere. Decizia ÎCCJ nu schimbă procedurile poliției Bogdan Oproiu, director adjunct al Direcției Rutiere, a precizat într-o conferință de presă că polițiștii vor continua controalele de depistare a șoferilor sub influența drogurilor și înlăturarea acestora din trafic. Citește și: EXCLUSIV Opera Națională București, executată de angajați pentru restanțe de milioane la salarii: sechestru pe o pianină, pe niște autoturisme și chiar pe scaunul directorului Daniel Jinga „Poliția Rutieră desfășoară în continuare acțiuni pentru depistarea și scoaterea din trafic a acelor conducători auto care creează un real pericol pe drumul public”, a declarat Oproiu într-o conferință de presă. Ce prevede decizia ÎCCJ? Conform hotărârii Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al ÎCCJ, pentru ca o persoană să fie considerată sub influența substanțelor psihoactive, trebuie să fie îndeplinite două condiții. Prima, prezența substanței psihoactive în probele biologice recoltate la unitatea medicală. A doua, demonstrarea afectării capacității de a conduce a șoferului. „Este necesar să se constate atât prezența în probele biologice a substanței psihoactive, cât și aptitudinea acesteia de a putea determina afectarea capacității de a conduce a autorului faptei”, se arată în decizia ÎCCJ. Modificări legislative În sprijinul controalelor rutiere, Poliția Română a fost dotată cu echipamente moderne de detectare a substanțelor interzise. Totodată, Ordonanța 97/2024 a stabilit că unitățile medico-legale trebuie să finalizeze testele toxicologice în maximum 72 de ore. În primă fază, cazul este analizat general, iar dacă testul toxicologic confirmă prezența substanțelor psihoactive, dosarul trece în latura penală, a explicat Oproiu. Decizii contradictorii Decizia ÎCCJ vine pe fondul unor controverse majore privind interpretarea infracțiunii de conducere sub influența drogurilor. Spre deosebire de alcool, unde există un prag legal de 0,80 g/l alcool pur în sânge, legislația nu prevede o limită minimă pentru substanțele psihoactive. Mulți șoferi s-au ales cu dosare penale după ce au consumat medicamente uzuale sau spray-uri nazale antialergice. În unele cazuri, instanțele au dispus condamnarea, chiar dacă nu s-a demonstrat afectarea capacității de a conduce, în timp ce alte instanțe au achitat inculpații. „Reclamanții susțin că simpla prezență a substanței psihoactive în probele biologice, în cantități infime, nu înseamnă că afectează capacitatea de a conduce”, ceea ce ar impune stabilirea unui prag minim, similar alcoolului. Problema persistenței drogurilor în organism Un alt aspect dezbătut este persistența urmelor de substanțe psihoactive în sânge, fără efecte asupra șoferului la momentul testării. Anumite substanțe rămân detectabile zile sau săptămâni după consum, chiar dacă efectele psihoactive au dispărut complet. Analizele toxicologice nu fac întotdeauna distincția între consum recent și urme reziduale. În astfel de cazuri, experții medico-legali sunt solicitați să stabilească dacă șoferul se afla efectiv sub influența drogurilor la momentul conducerii. În practică, au existat cazuri în care buletinele toxicologice au arătat prezența substanțelor, însă examenele clinice au confirmat că șoferul avea capacitățile normale de percepție spațio-temporală.

Vinurile roșii franțuzești, consum drastic scăzut (sursa: Facebook/Vins de Bordeaux)
Economie

Vinurile roșii franțuzești, consum drastic scăzut

Vinurile roșii franțuzești, consum drastic scăzut: acestea se confruntă cu un declin "existențial": generațiile tinere optează tot mai mult pentru alte băuturi sau evită complet alcoolul, conform experților. Vinurile roșii franțuzești, consum drastic scăzut Consumul de vin roșu în Franța a scăzut cu aproape 90% din 1970 până în prezent, potrivit CIVB (Conseil Interprofessionnel du Vin de Bordeaux). În plus, consumul total de vin – roșu, alb și rose – s-a redus cu peste 80% din 1945, potrivit datelor Nielsen, cu o scădere accentuată între Generația Z și mileniali. Citește și: O putinistă cu opinii similare cu cele ale lui Georgescu, „uitată” de Parlament într-o funcție crucială, deși mandatul i-a expirat de șase luni "Problemele pentru vin, în special pentru vinul roșu, devin existențiale acum și există probleme care au început în urmă cu mai mult de un deceniu", spune Spiros Malandrakis, analist la Euromonitor International. El subliniază că sectorul suferă din cauza "lipsei de conexiune cu generațiile mai tinere". Jean-Pierre Durand, membru în consiliul director al CIVB, descrie impactul generațional: "Cu fiecare generație din Franța vedem o schimbare. Dacă bunicul consuma 300 de litri de vin roșu pe an, tatăl consuma 180 de litri, fiul consumă 30 de litri." Tinerii vor culori mai deschise Declinul consumului este accentuat și de preferințele tinerilor pentru rose, bere, băuturi spirtoase și opțiuni fără alcool. În plus, sectorul suferă de pe urma scăderii cererii din China, o piață de export esențială, și a impactului schimbărilor climatice. "Vinurile roșii cu un conținut mare de tanin sunt în declin puternic, iar declinul accelerează odată cu schimbul de generații", explică Thomas Castet, cumpărător de vin. Pentru a răspunde provocărilor, liderii industriei vinului sugerează fie o concentrare pe vinurile de calitate ridicată, fie extinderea gamei prin vinuri albe sau cu conținut redus de alcool, deși aceste opțiuni necesită investiții. Defrișări masive de vie Spiros Malandrakis menționează rezistența viticultorilor față de produse inovative, precum vinurile la cutie, și reticența față de turismul oenologic și marketingul personalizat, care ar putea atrage tinerii. Presiunile au condus la defrișarea a până la 9.500 de hectare de vie în regiunea Bordeaux, ca răspuns la supra-producție și pentru controlul dăunătorilor. Conform unui plan început în 2023, viticultorii primesc 6.000 de euro pentru fiecare hectar de vie defrișat, cu un buget total de 57 milioane de euro finanțat de Guvernul francez și CIVB. "Nu putem continua să producem vinuri care nu sunt băute. Atunci când modelul nu funcționează, ne adaptăm", afirmă Jean-Pierre Durand.

Românii preferă tăria și vinul, berii (sursa: Pexels/cottonbro studio)
Eveniment

Românii preferă tăria și vinul, berii

Românii preferă tăria și vinul, berii. Consumul mediu pe locuitor al băuturilor în România a înregistrat schimbări semnificative în 2023, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS). Creșteri s-au înregistrat la băuturile nealcoolice, vinuri și băuturile alcoolice distilate, în timp ce consumul de bere a scăzut. Românii preferă tăria și vinul, berii Consumul mediu de bere pe locuitor a scăzut cu 2,9 litri în 2023, comparativ cu anul anterior. Resursele totale de bere au fost mai mici cu 532.200 hectolitri, din care: Citește și: Propagandista lui Călin Georgescu, Anca Alexandrescu, sinecuristă și beneficiară a uneia din cele mai mari țepe PSD-Ponta, Petromidia 93,4% au provenit din producția internă, care a scăzut cu 2,1% (-339.800 hectolitri); Importurile de bere au scăzut semnificativ, cu 33,3%; Disponibilul de bere pentru consum uman s-a redus cu 3,4%. Vinurile: Producție în creștere și consum sporit Sectorul vinurilor a înregistrat o creștere generală a resurselor totale cu 541.000 hectolitri, datorită majorării producției cu 20,9% (+803.900 hectolitri). Importurile de vinuri au crescut cu 7,5% (+43.200 hectolitri); Stocurile inițiale de vinuri au scăzut cu 10,4% (-306.100 hectolitri); Consumul uman de vinuri a crescut cu 178.700 hectolitri. Exporturile de vinuri, în schimb, au scăzut cu 8.300 hectolitri față de 2022. Crește consumul de tărie Resursele totale de băuturi alcoolice distilate au crescut cu 138.500 hectolitri alcool 100% în 2023. Principalele categorii analizate includ: Lichioruri, alcool etilic și alte băuturi alcoolice distilate: creștere a resurselor cu 140.000 hectolitri și o majorare a consumului uman cu 45,3%. Consumul mediu pe locuitor a crescut de la 1,4 litri la 2,1 litri alcool 100%. Rachiuri naturale și coniac: Producția a scăzut cu 13,5% (-9.200 hectolitri alcool 100%), dar consumul mediu pe locuitor s-a menținut constant. Whisky, gin, rom și votcă: Resursele totale au crescut cu 9.000 hectolitri alcool 100%, deși producția a scăzut cu 9,3%, iar importurile au crescut cu 9%. Băuturile nealcoolice, creșteri pe toate segmentele Resursele totale de băuturi nealcoolice (ape minerale, băuturi răcoritoare și bere nealcoolică) au crescut cu 1.928.500 hectolitri în 2023. Creșterea a fost impulsionată de: producția internă, care a avut cea mai mare contribuție; consumul mediu pe locuitor, care a crescut cu 5,6 litri (+2,3%). Ape minerale: creștere de 4,5% (+5,3 litri); Bere nealcoolică: creștere de 2,1% (+0,1 litri); Băuturi răcoritoare: creștere de 0,2% (+0,2 litri). Apele minerale au avut cea mai mare pondere în consumul de băuturi nealcoolice, fiind în creștere cu 1,1 puncte procentuale față de anul anterior. Preferințele consumatorilor Anul 2023 a marcat o diversificare în preferințele de consum ale românilor. Dacă berea a cunoscut o scădere, băuturile nealcoolice, vinurile și băuturile alcoolice distilate au înregistrat creșteri importante. Aceste schimbări reflectă atât tendințele pieței interne, cât și influențele economice și culturale.

Românii au început să fure gaz (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Românii au început să fure gaz

Românii au început să fure gaz. Până recent, doar consumul fraudulos de energie electrică din reţelele distribuitorilor era o practică. Românii au început să fure gaz După ce a făcut bilanţul pe anul trecut, distribuitorul Delgaz Grid a anunţat recent că a descoperit un număr de 1.509 cazuri de consum fraudulos, cu aproape 40% mai multe faţă de anul 2022. Citește și: Probabil cea mai scumpă șosea din România: centura Gura Humorului, care are doar zece kilometri, va costa aproape cât toată autostrada de centură din nordul Bucureștiului Dintre acestea, 906 sunt furturi la gaze naturale şi 603, la energie electrică. Județul Iaşi este cap de listă şi la furtul de curent, şi la cel de gaz. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Mașinile electrice, "plin" mult mai ieftin (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Mediu

Mașinile electrice, "plin" mult mai ieftin

Mașinile electrice, "plin" mult mai ieftin. Preţul la energie electrică a crescut simţitor, dar, spun mulţi proprietari, tot mai ieftin este să se încarce un vehicul electric decât să se alimenteze un vehicul tradiţional cu motor cu ardere internă. Mașinile electrice, "plin" mult mai ieftin Problema este disconfortul şi durata încărcării, precum şi autonomia maşinii la drumuri mai lungi. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Calculele arată însă că, plătind aproximativ 19 lei, poţi parcurge 100 de km cu o maşină electrică, faţă de 60 de lei (în medie) pentru aceeaşi distanţă făcută cu o maşină pe benzină sau diesel. Citește și: FOTO Maia Sandu, la Bucha, alături de Volodimir Zelenski, la un an de la masacrul comis de forțele rusești invadatoare În condiţiile în care şi preţurile la combustibil au crescut semnificativ în ultima vreme. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Șoselele cancerului A1, DN1, A2 (vara) (sursa: greennews.ro)
Economie

Șoselele cancerului: A1, DN1, A2 (vara)

Șoselele cancerului: A1, DN1, A2 (vara). Cele mai periculoase șosele din punct de vedere al noxelor eliberate în atmosferă sunt cele din județele Ilfov și Prahova care ajung în București. Șoselele cancerului: A1, DN1, A2 (vara) Potrivit inginerului Sorin Patiu de la Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică (VIDEO), pe aceste sectoare de drum se înregistrează consumuri enorme, de peste 8.000 de litri zilnic pe fiecare kilometru. Astfel, o bună bucată din autostrada A1 și una echivalentă din DN1 sunt campioane la consumul de carburant și, deci, la poluare. Valea Oltului se află în aceeași parametri de consum. Citește și: Zilnic, în România, se ard 15 milioane de litri de carburant pe șosele. Consumurile cele mai mari, în Ilfov și Prahova Autostrada A2, însă, ajunge la valori foarte mari de poluare vara, în vârf de sezon: dacă, în medie zilnică anuală, pe A2 se înregistrează un trafic de 20.000 de mașini, vara se poate ajunge și la 60.000 de autoturisme.

Cât carburant se consumă în România (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Mediu

Cât carburant se consumă în România

Cât carburant se consumă în România. Zilnic, fiecare român aflat în România consumă aproape un litru de carburant, chiar dacă nu pleacă nicăieri. În fiecare oră, în medie, la nivel național, se consumă peste 600.000 de litri de carburant. Cât carburant se consumă în România Potrivit inginerului Sorin Patiu de la Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică (CESTRIN), în România se consumă 10.000 de litri de carburant pe minut. În fiecare minut, în medie. Conform hărților de consum de carburant realizate de CESTRIN, cel mai "însetat" județ este Ilfov, urmat de Prahova și Cluj. Cel mai mic consum de carburant se înregistrează Tulcea, care are cea mai mică suprafață terestră din toate județele României, deci și cele mai puține șosele. Citește și: BREAKING Maia Sandu sugerează că Republica Moldova ar putea adera la NATO. Prin constituție, țara este neutră Evident, având în vedere consumul, polul poluării de trafic se află pe axa Ilfov – Prahova, cea mai poluată zonă din România cu noxe care provin din arderea carburanților.

Cum se bea corect de sărbători (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cum se bea corect de sărbători

Cum se bea corect de sărbători. În perioada sărbătorilor de iarnă, de Crăciun, Revelion sau Bobotează, consumul excesiv de alimente poate fi dublat şi de consumul de băuturi alcoolice. Cum se bea corect de sărbători În acest context, medicul psihiatru Ovidiu Alexinschi, coordonator al Clinicii „NO addict”, oferă trei sfaturi simple pentru a putea evita sau pentru a reduce neplăcerile cauzate de băuturile alcoolice. Prima regulă este ca la fiecare pahar de băutură să se consume în paralel şi un pahar de apă. Citește și: Sunt așteptate scumpiri masive la benzină și motorină încă din prima zi 2023, potrivit unor surse din presa economică Motivul, simplu: alcoolul deshidratează şi are şi un efect diuretic important. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Raport european privind consumul de droguri (sursa: Pixabay)
Internațional

Raport european privind consumul de droguri

Raport european privind consumul de droguri. Se estimează că 83,4 milioane de adulţi (15-64 de ani) din Uniunea Europeană, adică 29%, au consumat un drog ilegal (50,5 milioane de bărbaţi şi 33 de milioane de femei), iar cea mai consumată substanţă rămâne canabisul, 22 de milioane de adulţi europeni raportând acest consum, indică "Raportul european privind drogurile: tendinţe şi evoluţii", prezentat, marţi, la Palatul Parlamentului, la un eveniment organizat de Agenţia Naţională Antidrog (ANA). Raport european privind consumul de droguri Potrivit studiului prezentat online de Marica Ferri, şeful Departamentului Sănătate Publică - Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanie EMCDDA, drogurile stimulante sunt a doua categorie raportată cel mai frecvent, estimându-se că, în ultimul an, 3,5 milioane de adulţi au consumat cocaină, 2,6 milioane - MDMA şi două milioane - amfetamine. Citește și: Zelenski îl provoacă pe Putin în problema transnistreană: sugerează că, dacă rușii staționați la Tiraspol atacă Moldova, Kievul îi poate anihila militar „cât ai pocni din degete” Aproximativ un milion de europeni au consumat heroină sau alt opioid ilegal în ultimul an, opioidele având în continuare cea mai mare pondere a efectelor nocive atribuite consumului ilicit de droguri, subliniază raportul. "Este important de reţinut că majoritatea persoanelor cu probleme legate de droguri vor consuma o serie de substanţe", concluzionează autorii raportului. Conform aceluiaşi studiu, globalizarea continuă să stimuleze inovarea în domeniul traficului şi al producţiei de droguri, iar războiul din Ucraina sporeşte incertitudinea situaţiei drogurilor în Europa, potrivit Agerpres. În România, se estimează că, în 2020, s-au înregistrat 1,0-1,7 cazuri la 1.000 de locuitori de consum de opioide de mare risc, fiind admise la tratament 838 de persoane.

Greierele de casă, aprobat pentru consum Foto: wikipedia
Eveniment

Greierele de casă aprobat pentru consum

Greierele de casă este a treia insectă care a fost aprobată pentru consum în Uniunea Europeană după ce, în iulie 2021, a fost emisă aprobarea pentru viermele galben uscat, iar în luna noiembrie pentru lăcusta călătoare. Greierele de casă, aprobat pentru consum Greierele de casă a primit autorizație spre a fi consumat atât în formă congelată, uscată sau pudră. Această autorizaţie a Comisiei Europene a fost susţinută de statele membre în data de 8 decembrie 2021, după o evaluare amănunţită realizată de Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) care a ajuns la concluzia că consumul acestei insecte este sigur pentru utilizările cerute de compania care a formulat solicitarea. Produsele care conţin acest nou aliment trebuie să fie etichetate corespunzător şi să menţioneze posibilele reacţii alergice. Citește și: EXCLUSIV Medicul Dorin Ionescu, fost subaltern al lui Lucian Duță, susținut de PNL la șefia CNAS În ultimii ani, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) a descoperit că insectele sunt o sursă de alimente hrănitoare şi sănătoase cu un conţinut bogat de grăsimi, proteine, vitamine, fibre şi minerale. În plus, insectele constituie o parte importantă a dietei zilnice pentru sute de milioane de persoane din întreaga lume. De asemenea, în contextul strategiei „De la fermă la farfurie”, insectele au fost indentificate drept o sursă alternativă de proteine care ar putea facilita tranziţia spre un sistem alimentar mai sustenabil.

Bolojan a pus GPS pe mașinile CJ Bihor Foto: Facebook Ilie Bolojan
Eveniment

Bolojan a pus GPS pe mașinile CJ Bihor

Bolojan a pus GPS pe mașinile CJ Bihor: rezultatul a fost o scădere dramatică a consumului de combustibil. Ieri, Consiliul Județean a votat, în unainimitate, ca măsura să fie extinsă la mașinile instituțiilor subordonate. Bolojan a pus GPS pe mașinile CJ Bihor Potrivit presei locale, măsura instalării GPS-urilor pe mașinile consiliului, un „sistem de management flotă”, a dus la o reducere cu 40% a consumului de carburanți. Bolojan a pus GPS pe mașinile CJ Bihor în august 2021. Prin votul dat ieri în consiliu, măsura se extinde la instituțiile subordonate și întreprinderile pe care le tutelează. Acestea sunt: teatrele Regina Maria și Szigligeti, Filarmonica de Stat, Muzeul Țării Crișurilor, Biblioteca Județeană, DGASPC, Direcția de Evidență a Persoanelor Bihor, respectiv Aeroportul Oradea și Societatea de Pază și Protecție Bihor. Sistemul folosit de CJ Bihor permite evidențierea locului unde se află mașinile, generarea foilor de parcurs, evidențierea consumurilor de carburanți, afișarea histogramei vitezei și analizarea conduitei șoferilor. Instituția speră în reducerea consumurilor, a uzurii mașinilor și optimizarea rutelor acestora, explică publicația Bihoreanul. Investiții record în 2022 Acum o săptămână, CJ Bihor a votat bugetul pentru 2022, care prevede sume record pentru investiții. Suma alocată investițiilor de Consiliul Județean Bihor, în proiectul de buget, este de peste 574 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 115 milioane de euro. Cei mai mulți bani ar urma să vină din finanțări externe, peste 316 milioane de lei. Următoarea sursă de finanțare va fi PNDL, cu 85 milioane de lei. A treia sursă este bugetul local, cu peste 164 milioane de lei și împrumutul bancar accesat în 2021, din care instituția mai are de cheltuit 5 milioane de lei. Din veniturile proprii, CJ Bihor a alocat pentru investiții puțin peste 3,1 milioane de lei. Citește și: AUR a ajuns pe locul II, ca intenție de vot (sondaj INSCOP) „Zeci de kilometri de drumuri noi vor fi realizați anul acesta și anul viitor”, a declarat Ilie Bolojan, în ședința CJ Bihor. Lucrările la șoselele ocolitoare ar urma să înceapă în această vară sau cel târziu în primăvara anului viitor. Un alt proiect important este Drumul Expres Oradea – Arad. Acesta este realizat în parteneriat cu CJ Arad, Primăria Arad și CNAIR. Bolojan a anunțat că proiectantul lucrează deja la proiectul tehnic. Anul viitor urmează să înceapă lucrările la cei 120 de kilometri de drum. Proiectul are o valoare de 1,4 miliarde de euro.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră
OSZAR »