luni 23 iunie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: curtea de conturi

38 articole
Eveniment

Indemnizații de handicap plătite unor decedați

Aproape 130.000 de lei au plecat din bugetul Primăriei Brașov, via Direcția de Asistență Socială: indemnizații de handicap plătite unor decedați. Indemnizații de handicap plătite unor decedați Potrivit Curții de Conturi, "Cauza abaterii o constituie nesolicitarea (...) bazei de date cu persoanele din municipiul Brașov decedate, precum și nerespectarea procedurii operaționale PO 26-5 prin neverificarea listei cu persoanele decedate primită de la SPCLEP Brașov", arată publicația locală mytex.ro. Citește și: După ce Ciolacu și-a abandonat soția în covrigăria din Buzău ca unică asociată, firmei i-au crescut datoriile până la 354.000 de lei. Profitul, modest: 19.000 de lei Raportul Curții de Conturi se referă la primii doi ani de mandat ai primarului Allen Coliban (2000-2022). Coliban este în război cu Curtea de Conturi, cu care s-a luptat în instanță, dar fără succes. Potrivit unui raport de audit realizat de Curtea de Conturi la Primăria Brașov în 2021, erau o serie de probleme legate de finanțarea FC Brașov Steagul Renaște, echipă care activa atunci în Liga 2. Primarul Allen Coliban a contestat măsurile impuse de auditorii Camerei de Conturi, care au obligat Primăria Braşov să calculeze prejudiciile din acordarea nelegală a milioane de lei din banii publici către FC Brașov Steagul Renaște. Printre altele, Curtea de Conturi solicita municipalităţii braşovene să stabilească şi să recupereze prejudiciul de la Asociaţia Clubul Sportiv Fotbal Club Braşov – Steagul Renaşte, club sportiv care beneficiase de la bugetul local în momentul controlului Curții de Conturi de suma de 3, 5 milioane de lei. În luna aprilie a acestui an, Tribunalul Braşov a respins acțiunea formulată de municipalitate prin primarul Coliban. Coliban nu s-a lăsat și a făcut recurs, dar Curtea de Apel Brașov a respins cererea, a arătat Monitorul Expres.

Indemnizații de handicap plătite unor decedați (sursa: Facebook/Primăria Municipiului Braşov)
Firmele lui Pieleanu, abonate la contracte cu instituțiile PSD (sursa: Antena 3)
Politică

Firmele lui Pieleanu, abonate la contracte cu instituțiile PSD

Firmele lui Marius Pieleanu sunt abonate la contracte cu instituțiile controlate de PSD, deși acesta nu le-a trecut în declarația de interese, așa cum ar fi obligat de lege și așa cum face Iosif Bubble, soțul unei deputate PSD, care controlează CURS. Acum, Pieleanu anunță că Ciolacu va fi președinte și Gabriela Firea, primar general al Capitalei. În aprilie, Avangarde, principala companie de sondaje controlată de Pieleanu, susținea că Piedone va fi primar general al Bucureștiului. În ianuarie 2024, un sondaj Avangare realiza performanța să prezinte un sondaj în care se susține că 66% dintre respondeți au încredere în Ciolacu, 26% nu au, iar 10% nu știu cine este acesta. Adunând procentele, se ajunge la 102%. Citește și: Manipulare grosieră în sondajul făcut de Pieleanu la comanda PSD și distribuit presei: procentele lui Ciolacu sar de 100%. Și în cazul altor lideri apare această gafă flagrantă Firmele lui Pieleanu, abonate la contracte cu instituțiile PSD Ultimul contract realizat de Avangarde, care figurează în SEAP, este din martie 2024, când primăria Alexandria - condusă de pesedistul Victor Drăgușin - a plătit 80.000 de lei pentru un sondaj. Contractul a fost atribuit prin încredințare directă. Toto în martie 2024, o altă fimră controlată de Pieleanu a primit 100.000 de lei de la municipiul Slatina - condusă de Emil Moț, de la PSD - pentru un sondaj, denumit „cercetare de piață pentru obținerea de informații cu privire la gradul de mulțumire al cetățenilor”. Datele de pe site-ul Sicap.ai arată că Avangarde a beneficiat, din 2012, de contracte de peste 3,8 milioane de lei. Însă în sistemul de achiziții publice nu apar contractele cu partidele, deși și acestea sunt finanțate de la buget. Doar în 2023, firma lui Pieleanu a beneficiat de contracte de peste 600.000 de lei, dintre care două, în valoare de peste 50.000 de euro, cu Consiliul Județean Olt - fieful baronului Paul Stănescu. Soția lui Marius Pieleanu a fost plasată de PSD la Curtea de Conturi, unde, în anul fiscal 2022, avea un salariu de 321.240 de lei, cumulat cu pensia de aproape 100.000 de lei. Firmele sociologului au adus dividende de circa 840.000 de lei, în anul fiscal 2022.

Dispariția misterioasă a „Sistemului Informatic de Înaltă Performanță” a ministerului Sănătății Foto: Facebook Ministerul Sănătății
Eveniment

Dispariția misterioasă „Sistemului Informatic de Înaltă Performanță”

Dezastrul din ministerul Sănătății: Curtea de Conturi scrie, într-un raport, despre dispariția misterioasă a „Sistemului Informatic de Înaltă Performanță”, nefinalizat de 24 de ani și care costă o sumă uriașă. Raportul Curții de Conturi, finalizat la finalul anului trecut și care se referă la anul 2022, arată că ministerul Sănătății nu știe care este stadiul acestui proiect, care i-a costat pe contribuabili aproape 35 de milioane de lei. Citește și: În timp ce Ciolacu proclama austeritatea, primărița PSD Olguța Vasilescu și-a crescut salariul cu 50.000 de lei, net. Averea familiei a crescut cu mai multe case și apartamente Dispariția misterioasă a „Sistemului Informatic de Înaltă Performanță” Prima sesizare a Curții de Conturi a fost în 2014, dar de atunci nu pare să se fi petrecut nimic. Ministru al Sănătății este pesedistul Alexandru Rafila. Acum câteva săptămâni, acesta reproșa Asociației Dăruiește Viața - care a construit un spital pentru copiii bolnavi de cancer și apoi l-a donat statului - că nu are toate documentele care să arate costurile acestei construcții. Acum, Curtea de Conturi detaliază un dezastru și un haos de sute de milioane de lei din instituția condusă de Rafila. „Din Decizia nr. 12/2014 un număr de două măsuri sunt neimplementate, astfel: ✓ măsura I.1. - Înregistrarea eronată în evidența contabilă și neinventarierea Sistemului Informatic de Înaltă Performanță în valoare estimată de 34.973.391 lei, proiect început în anul 2000 care nu s-a finalizat, implementat și pus în funcțiune până la data auditului. Ministerul Sănătății nu a efectuat analiza privind stadiul implementării sistemului și nu a luat măsuri pentru finalizarea și punerea în funcțiune a sistemului informatic de înaltă performanţă”, arată Curtea de Conturi. Medicamente de aproape 800 de milioane de lei, lipsă la inventar Curtea mai apreciază că ministerul a făcut plăți salariale nejustificat de mari în valoare de peste 18 milioane de lei. Ar fi fost plătite ore de gardă unor persoane aflate în concediu, s-au acordat nejustificat sporuri de muncă în condiții periculoase sau sume compensatorii. „Finanțarea și raportarea eronată de către Ministerul Sănătății prin situațiile financiare centralizate a unor drepturi salariale în sumă de 75.655 lei (rezultată din testarea eșantioanelor determinate statistic), valoarea extrapolată a erorilor fiind în sumă de 18.422.262 lei acordate de către entitățile subordonate fără respectarea prevederilor legale”, este concluzia din raport. În plus, potrivit Curții de Conturi, din inventarul ministerului lipsesc medicamente în valoare de aproape 800 de milioane de lei! „Supraevaluarea activelor la nivelul Ministerului Sănătății – aparat propriu cu “suma de 790.043.995 lei ca urmare a neconcordanței între soldul scriptic al contului 302 «Medicamente și materiale sanitare» înscris în balanța de verificare la data de 31.12.2022 și cel faptic constatat cu ocazia inventarierii anuale a patrimoniului”, se arată în documentul de control.

Parchetul European anchetează Curtea de Conturi condusă de Mihai Busuioc, fost subofițer de poliție Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Parchetul European anchetează Curtea de Conturi

Parchetul European, EPPO, condus de Laura Codruța Kovesi, anchetează Curtea de Conturi, după ce această instituție a tocat milioane de euro pentru „transparență”, arată site-ul Context.ro. Curtea de Conturi este condusă de un fost subofițer de poliție, Mihai Busuioc, client PSD, numit în funcție în 2017, cu susținerea politică a lui Liviu Dragnea și voturile parlamentarilor social-democrați. Citește și: La Curtea de Conturi, șoferii și muncitorii primesc spor de gestionarea informațiilor clasificate. Instituția, condusă de un ex-subofițer de poliție, popular denumiți „tablagii” Curtea de Conturi ar trebui să verifice corectitudinea cheltuirii resurselor publice. Parchetul European anchetează Curtea de Conturi „Parchetul European (EPPO) anchetează un proiect al Curții de Conturi a României realizat cu sprijinul Băncii Mondiale, a confirmat pentru Context.ro instituția condusă de Laura Codruța Kovesi. Reprezentanții Curții de Conturi condusă de Mihai Busuioc susțin că nu știu nimic despre această investigație. Context.ro a consultat documente care arată că șeful Curții de Conturi a fost implicat direct în derularea proiectului investigat acum de EPPO. Proiectul CCR – SAI pentru cetăţean, implementat în perioada 2019-2023, a înghițit aproape 6 milioane de euro, din care peste 5 milioane bani europeni, pentru «modernizarea, standardizarea şi transparentizarea» instituției (...) Din valoarea totală a proiectului, echivalentul a 6 milioane de euro, Curtea de Conturi a cheltuit 29 de mii de euro pe materiale promoționale și peste 52 de mii de euro pentru organizarea conferinței de închidere a proiectului”, scrie Context.ro. Citește și: Curtea de Conturi, cuibușorul PSD: penali și suspecți conduși de un subofițer de miliție din echipa Dragnea. PSD a schimbat legea pentru ca Bădălău să ajungă în această instituție Poitrivit publicației, ancheta este „in rem”, dar șeful Curții, Mihai Busuioc, ar fi avut „un rol important”. Mihai Busuioc era un apropiat al lui Liviu Dragnea și absolvent al școlii de subofițeri de poliție de la Câmpina - situație pe care acesta o camuflează în CV-ul său scriind că a studiat la “Școala Militară Vasile Lascăr - Câmpina“. Busuioc a fost, între 2009 și 2012, președinte al Consiliului Infrastructurii Naționale de Informații Spațiale. Din poziția de șef al Curții de Conturi unde fusese numit de câteva luni, Busuioc a tras sforile ca, în 2019, să nu mai aibă loc un control chiar al Curții de Conturi la PSD pe terma cheltuirii de către acest partid a subvenției de la stat.

Fundație controlată de Dan Voiculescu îl reclamă pe Nicușor Dan Foto: Blog Dan Voiculescu
Politică

Fundație controlată de Dan Voiculescu îl reclamă pe Nicușor Dan

O fundație controlată de Dan Voiculescu, Fundaţia pentru Apărarea Cetăţenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS), îl reclamă pe Nicușor Dan la Curtea de Conturi, condusă de Mihai Busuioc, un fost subofițer de poliție, susținut de Liviu Dragnea pentru a ocupa acest post. Citește și: Patronul unei firme de transport, cu câștiguri nete de peste zece milioane de lei/an, se alătură protestelor: vrea subvenții pentru că face profit. În 2016 a fost racolat de PSD Fundație controlată de Dan Voiculescu îl reclamă pe Nicușor Dan „Fundaţia pentru Apărarea Cetăţenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) sesizează Curtea de Conturi privind cheltuielile iresponsabile ale Primăriei Capitalei, care, deşi are peste 60 de jurişti angajaţi, a plătit 18.000.000 lei pentru servicii de asistenţă juridică externă doar în 2023. Asta în timp ce bucureştenii stau în frig din cauza lipsei de investiţii în infrastructura de termoficare”, se arată în comunicatul fundației. Facias a fost înființată în anul 2008 de către Dan Voiculescu. În 2019, fundația a cerut secției speciale de investigare a magistraților să o ancheteze pe Laura Codruța Kovesi. Șeful Curții de Conturi, Mihai Busuioc (PSD), este fost secretar general al guvernărilor pesediste de după 2017. El a absolvit în 1993 Școala de subofițeri de poliție de la Câmpina. Ulterior, a absolvit dreptul la Facultatea privată Titulescu și are un curs de drept notarial la Brașov. În 2020, presa arăta că primăria Capitalei a plătit, în mandatul Gabrielei Firea, peste 70 milioane lei unor case de avocatură deși avea departament juridic să o reprezinte în instanță. Departamentul juridic al municipalității avea circa 50 de juriști, dintre care 28 o puteau reprezenta în instanță.

Zeci de spitale ar pica la un cutremur mai mare Foto: Jurnalul Olteniei
Eveniment

Zeci de spitale ar pica la un cutremur mai mare

Zeci de spitale ar pica la un cutremur mai mare, arată un raport al Curții de Conturi, intitulat „Managementul resurselor umane și dezvoltarea infrastructurii unităților sanitare spitalicești, pentru perioada 2014-2021”. Citește și: VIDEO George Simion, beat clampă de Revelion: liderul AUR, filmat mergând împleticit și cu cămașa pe jumătate ieșită din pantaloni Zeci de spitale ar pica la un cutremur mai mare „Majoritatea unităților sanitare spitalicești dețin clădiri construite în perioada 1900 – 1970; 68 de spitale își desfășoară diversele activități în imobile construite înainte de anul 1900. Din cauza vechimii și structurii arhitecturale a imobilelor, multe dintre clădirile în care funcționează spitalele nu mai corespund cerințelor impuse de normativele actuale”, se arată în raport. Potrivit acestui document, în cele 368 de spitale de stat din România se află 239 de clădiri de risc seismic I, adică sunt în pericol de prăbușire. Raportul arată că în aceste clădiri nu ar trebui să se desfășoare activități medicale. Alte 957 de clădiri sunt în clasa de rism seismic II. „În mod frecvent, clădirile au probleme privind autorizarea la incendiu, insuficient analizată și nesupusă unui plan de măsuri de rezolvare pe categorii de probleme întâmpinate de spitale în legătură cu clădirile în care își desfășoară activitatea, cu riscuri mari atât pentru pacienți, cât și pentru personalul medical. O mare parte dintre unitățile sanitare cu paturi nu sunt autorizate ISU, ceea ce reprezintă un factor major de risc (...) De exemplu, în cazul spitalelor din rețeaua MS, s-a reținut faptul că 46% dintre unități nu sunt autorizate ISU, ceea ce reprezintă un factor major de risc, în timp ce doar o parte din cele 15 spitale CF (ex. Spitalul General Căi Ferate Galați, Spitalul General Clinic Căi Ferate Simeria, Spitalul General Căi Ferate Drobeta Tr. Severin) dețin acest tip de autorizație”, mai arată Curtea de Conturi. „Cu excepția refuncționalizării imobilului Spital Clinic de Urgență Iași pentru amenajarea Institutul Regional de Oncologie Iași și a obiectivul de investiții ”Construire Spital Orășenesc Mioveni (S+P+6)”, în rețeaua spitalicească publică nu s-a construit nicio unitate sanitară cu paturi nouă, în perioada 2014-2021”, este o altă constatare din document.

La Curtea de Conturi. conduse de ex-tablagiul Mihai Busuioc (foto), șoferii primesc spor pentru gestionarea informațiilor clasificate Foto: Facebook
Politică

Șoferii primesc spor de gestionarea informațiilor clasificate

La Curtea de Conturi, instituția care ar trebui să verifice gestionarea corectă a bailor publici, șoferii și muncitorii primesc spor de gestionarea informațiilor clasificate. Informația apare în „Lista personalului plătit din fonduri publice la 31.03.2023 în conformitate cu prevederile art. 33 din Legea nr. 153 / 2017 - Transparenţa veniturilor salariale”. Citește și: Vacanță de 13.000 de euro, plătită de contribuabili, în Vietnam, pentru doi deputați PSD Instituția este condusă de un fost subofițer de poliție, popular denumiți „tablagii”, pesedistul Mihai Busuioc. Potrivit unui mesaj de pe site-ul Curții de Conturi, misiunea acestei instituții este „să contribuie la o bună gestionare a finanțelor publice, oferind cetățenilor și reprezentanților aleși ai României asigurări suficiente că resursele publice sunt folosite corect, eficient și cu înțelepciune”. La Curtea de Conturi lucrează 1.662 persoane, potrivit informațiilor de pe site-ul instituției. Organigrama arată că această curte are o „direcție de transport auto”. Șoferii primesc spor de gestionarea informațiilor clasificate Potrivit acestei liste, un șofer primește un salariu între 4.998 și 5.516 lei pe lună. Însă, la acest salariu se adaugă două sporuri: unul pentru condiții vătămătoare, între 563 și 622 de lei pe lună, și altul pentru „gestionarea datelor și informațiilor clasificate”, tot între 563 și 622 de lei pe lună. Un muncitor calificat are un salariu între 4.800 și 4.900 de lei pe lună, dar primește ambele sporuri de condiții vătămătoare și de gestionare a datelor clasificate - cuprinse între 360 și 387 de lei pe lună. De altfel, se poate observa din lista privind salariile la Curtea de Conturi, în martie 2023, că absolut toți angajații instituției încasează aceste sporuri, mai puțin conducerea curții. Curtea de Conturi este condusă de Mihai Busuioc, un apropiat al lui Liviu Dragnea și absolvent al școlii de subofițeri de poliție de la Câmpina - situație pe care acesta o camuflează în CV-ul său scriind că a studiat la “Școala Militară „Vasile Lascăr“ - Câmpina“. Busuioc a fost, între 2009 și 2012, președinte al Consiliului Infrastructurii Naționale de Informații Spațiale. Citește și: EXCLUSIV Judecătorii se ceartă între ei de la bani: Corbu, șefa ÎCCJ, acuzată că plătește toate drepturile celor de la Înalta Curte, în timp ce la instanțele inferioare salariile vin tăiate El este absolvent de drept la Facultatea privată Titulescu și are un curs de drept notarial la Brașov.

Averea uriașă a necunoscutului pesedist Mocioalcă Foto: Reper 24
Politică

Averea uriașă a necunoscutului pesedist Mocioalcă

Averea uriașă a necunoscutului pesedist Mocioalcă, bugetar de o viață, dar cu vilă cât un palat, care a fost trimis de PSD la Curtea de Conturi, ca să păzească averea statului. Mocioalcă a fost parlamentar din anul 2000, dar azi a demisionat din Legislativ, întrucât a fost numit vicepreședinte al Curții de Conturi. Citește și: Judecătorul Șepelea, coleg de complet cu judecătoarea care se droga cu iubitul traficant, a primit recent o donație imobiliară importantă În 2016, omul de afaceri Romeo Dunca, acum președintele CJ Caraș-Severin, l-a denunțat la DNA pe Mocioalcă, întrucât i-ar fi cerut acțiuni la o firmă, în schimbul susținerii pentru un proiect. Dar declarațiile lui Dunca nu par să fi fost urmate de o anchetă penală. Cel acuzat a negat, spunând că nu a discutat așa ceva cu Dunca. Averea uriașă a necunoscutului pesedist Mocioalcă Viitorul vicepreședinte al Curții de Conturi a încasat, în ultimii 23 ani, un salariu de parlamentar, iar soția sa este pensionară, cu circa 2.500 de lei pe lună. Cu toate acestea, averea sa este impresionantă. În 2004, averea sa se rezuma la un teren intravilan, o casă și un spațiu comercial. În anul fiscal 2022, el arăta că deține o vilă, în Caraș-Severin, de 719 metri pătrați - potrivit propriei declarații. În plus, are trei apartamente în Voluntari și două spații comerciale/ de producție, pe care le închiriază. A vândut un apartament cu 80.000 de euro, în 2022. Mocioalcă mai are 6000 mp de pădure, patru hectare de teren agricol și circa trei hectare de teren în intravilan. O parte din aceste terenuri ar fi fost moștenite, scrie fostul parlamentar în declarația de avere. În conturi, Ion Mocioalcă are echivalentul a circa 100.000 de euro, dar are și datorii la bănci, de circa 26.000 de euro. În 2015, ANI l-a depistat că își angajase fiica la biroul parlamentar, dar Mocioalcă a scăpat de procesul penal urmare a modificărilor legislative aduse de regimul Dragnea. Citește și: Imagini șocante la Spitalul Județean Neamț, parohia lui Ionel Arsene și a PSD: pereți cu găuri imense, pline de mucegai. 15 de bolnavi de cancer la o toaletă, tărgi din 2007 Romeo Dunca povestește cum se lua șpaga În 2016, omul de afaceri Romeo Dunca, acum președintele CJ caraș Severin, povestea cum i-a cerut Mocioalcă șpagă. „M-a chemat la dânsul să-i explic proiectul. Era în măsură să mă sprijine pentru că primarul de la Turnu Ruieni era primar PSD. Mi-a spus: «Romeo, hai să vedem ce putem face pentru ține că să faci acest proiect pe munte. Da, eu te ajut, o să te ajute primarul de la Turnu Ruieni». Dar mi-a pus o condiție: să-i dau o parte din părțile sociale ale firmei care dezvoltă acest proiect, să i le dau lui. Nu direct, că să nu se afle, ci o să-mi dea un om de încredere, unul Bejerita, să mă asociez cu el! Să devin asociat cu Bejerita și el mă ajută să semneze și primarul de la Turnu Ruieni, că o să primesc și fonduri… Să fie și el acolo acționar! În acel moment m-am supărat și i-am spus că aici nu se împart bani, că dacă vrea îi dau tot, numai să facă ceva. I-am spus ceva, cred că de mama, și nu am devenit asociat cu Bejerita. Și bine am făcut, pentru că acum aș fi dat explicații la DNA. Știti că domnul Bejerita a fost găsit cu vreo 10 milioane de euro! Cash! Eu nu am văzut mai mult de 100.000 de euro niciodată și facturez lunar 4 milioane. Dar am și 800 de angajați la care le asigur salariile. De asta am venit, să nu cumva să ajungă Mocioalca! Eu cunosc diferența dintre ei! Mi-e teamă să nu ajung la mâna celui care a vrut să câștige pentru el, nu pentru județ”, a relatat Dunca, citat de ImpactPress. Mocioalcă a negat că ar fi avut vreo discuție cu Romeo Dunca pe tema investițiilor de pe Muntele Mic: “Am asistat la o piesă de slabă factură, o mizerie de aruncat în campanie electorală, care a fost mediatizată în aceleași oficioase care mă atacă de luni bune de zile. Această discuție nu a avut loc”.

Circarul lui Firea, ex-viceprimarul Bădulescu, trimis în Curtea de Conturi Foto: Facebook
Politică

Circarul lui Firea, Bădulescu, trimis Curtea Conturi

Circarul lui Firea, ex-viceprimarul Aurelian Bădulescu, este trimis de PSD în Curtea de Conturi, unde ar să păzească banii statului român, afirmă mai multe surse politice. PSD nu a anunțat încă, oficial, această propunere, care trebuie să treacă de Parlament. Fostul viceprimar este avocat, fiind membru al Baroului Mehedinți. Potrivit ultimei declarații de avere, Bădulescu era, în 2022, fără ocupație - singurul său venit fiind indemnizația de consilier local în Consiliul General al Municipiului București, de unde lua circa 1.100 de lei pe lună - și părea că trăiește din banii tinerei soții, cu care s-a căsătorit în 2022. Numirea sa la Curtea de Conturi arată influența Gabrielei Firea în PSD, chiar și după scandalul „azilurilor groazei”. Circarul lui Firea, ex-viceprimarul Bădulescu, trimis în Curtea de Conturi Soția fostului viceprimar, Andreea Bădulescu (fostă Macovei) este, potrivit declarației de avere depusă de Bădulescu, directoare la New Age Hair Drees (sic!), un salon de coafură de pe strada Poștașului, din București, care are un angajat, a avut pierderi de peste 11.000 de lei în 2022 și avea datorii de 260.000 de lei. Andreea Bădulescu a primit, de la acest salon, în 2022, puțin peste 18.000 de lei. În plus, cei doi tineri soți au strâns 50.000 de euro, dar de nuntă. Gabriela Firea, Ligia Enache și Andreea Bădulescu Bădulescu este celebru pentru circul pe care-l organiza în perioada în care Nicușor Dan era în campania electorală. În plus, în 2017, el a făcut-o „prostituată” pe o consilieră USR, a înjurat-o pe consiliera Ana Maria Ciceală, i-a spus unei jurnaliste că este „o vacă” și s-a bătut cu fostul primar Gabriel Mutu. În 2019, el i-a spus consilierei USR Ciceală: „Vin şi în instanţă şi îţi spun că ţi-o tragi cu Goţiu”. Aurelian Bădulescu este cercetat pentru abuz în serviciu, fals, uz de fals și uzurpare de calități oficiale după ce, în noaptea de 11 spre 12 august 2018, a decis ridicarea unei scene improvizate de protestatari dintr-o rulotă si a auto-utilitară, în Piața Victoriei, potrivit Buletin de București. În 2018, într-o emsiune, fostul secretar general al PSD Codrin Ștefănescu i-a spus lui Bădulescu: „Uitați-vă ce limbaj de maimuță are. Cum poate fi acest personaj bizar viceprimarul Capitalei? Cum poți să reprezinți tu Bucureștiul, băi omule? De unde te-a scos Gabriela Firea? Din ce pălărie te-a scos Gabriela Firea? Nu vei mai fi membru PSD! Habar nu am ce vorbește omul acesta care se poartă ca un golan. E treaba lui”.

În Teleorman, un magistrat are pensie specială de aproape 30.000 de lei Foto: Inquam/ George Călin
Eveniment

În Teleorman, magistrat pensie specială de 30.000 de lei

În unul din cele mai sărace județe ale României, Teleorman, un magistrat are pensie specială de aproape 30.000 de lei, de 14 ori peste pensia medie pentru limită de vârstă din acest județ, arată datele pe luna iunie a casei de pensii din acest județ. În Teleorman, un magistrat are pensie specială de aproape 30.000 de lei Potrivit acestor date, în județ sunt 75 de magistrați cu pensii speciale. Pensia medie a acestora este de 20.908 lei, iar pensia cea mai mare este de 29.250 lei. În cazul pensiilor obișnuite, pentru limită de vârstă, pensia medie este de 1.937 de lei, dar există și o pensie maximă ușor peste 16.000 de lei. La casa de pensii din acest județ se află în plată și opt foști angajați ai Curții de Conturi, pensia lor medie fiind de 7.963 de lei, cea maximă fiind de 8.634 lei. Anul trecut, într-un alt județ relativ sărac, Vaslui, cea mai mare pensie a unui fost magistrat special era de 27.825 lei. În aprilie, magistrații cu pensii speciale s-au revoltat împotriva PNRR: aproape un sfert dintre ei semnează o scrisoare de 53 de pagini în care resping orice modificare adusă privilegiilor lor. Pensia medie încasată în decembrie de cei aproape 5.000 de magistrați a fost de 21.333 lei, aportul statului fiind de 19.997 lei, în timp ce pensia medie a românilor de rând a fost de 1.739 de lei. Citește și: Magistrații se bat pentru pensiile lor speciale și dreptul la pensionare anticipată: greve ilegale în mai multe instanțe, iar procurorii protestează în masă Avem 0,85% din PIB pensii speciale; iar în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5%, a afirmat, în ianuarie, Eugen Rădulescu, director, Direcţia stabilitate financiară, Banca Naţională a României.

România riscă noi sancţiuni din partea Uniunii Europene din cauza gropilor de gunoi Foto: News.ro
Mediu

România riscă sancţiuni din cauza gropilor de gunoi

România riscă noi sancţiuni din partea Uniunii Europene din cauza gropilor de gunoi neconforme, arată datele unui raport al Curţii de Conturi care a făcut, în anul 2022, un audit pe această temă. Raportul, publicat vineri și citat de news.ro, mai relevă că România nu a accesat programul european pentru închiderea depozitelor de deşeuri neconforme şi a suportat toate costurile din bugetul naţional. De asemenea, pentru că nu colectează selectiv şi nu reciclează suficient plastic, România plăteşte anual o taxă consistentă. Citește și: Garda de Mediu Botoșani nu mai poate funcționa după ce DNA a reținut trei din cei patru comisari România riscă noi sancţiuni din partea Uniunii Europene din cauza gropilor de gunoi Curtea de Conturi anunţă că a desfăşurat, în perioada 10.01.2022 – 30.05.2022, o misiune de audit de conformitate cu tema "Evaluarea riscului de infringement împotriva României privind gropile de gunoi din marile oraşe", pentru perioada 2015-2021, la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Administraţia Naţională pentru Protecţia Mediului, Garda Naţională de Mediu, Administraţia Fondului pentru Mediu, şapte unităţi administrativ-teritoriale judeţene şi locale (Argeş, Bihor, Braşov, Constanţa, Iaşi, Neamţ şi Municipiul Bucureşti) şi Agenţii judeţene pentru protecţia mediului. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online ”Obiectivul general al misiunii de audit a vizat evaluarea riscului de declanşare a unei proceduri de infringement împotriva României privind depozitele de deşeuri din marile oraşe şi identificarea factorilor care amplifică condiţiile de producere a acestui risc. Potrivit raportului, autorităţile administraţiei centrale şi locale au acţionat insuficient şi au monitorizat deficitar activitatea de management al deşeurilor, astfel că România riscă noi sancţiuni din partea Uniunii Europene din cauza gropilor de gunoi neconforme, a colectării în amestec, a nesortării şi netratării corespunzătoare a deşeurile municipale”, a transmis Curtea de Conturi. Autoritățile locale au ignorat resursele UE Sursa citată a precizat că, deşi în decursul timpului au existat posibilităţi de atragerea a fondurilor europene pentru realizarea unor Sisteme de Management Integrat al Deşeurilor (SMID), ”autorităţile locale nu au reuşit construirea unui astfel de sistem în toate judeţele”. ”Uniunea Europeană a finanţat, prin Programul Operaţional Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020, activităţi de închidere a depozitelor neconforme, însă Administraţia Fondului pentru Mediu nu a accesat programul de finanţare respectiv şi, astfel, s-a ajuns la situaţia în care acestea au fost închise prin utilizarea resurselor financiare din bugetul statului”, mai arată Curtea de Conturi. Potrivit instituţiei, în prezent, administratorii depozitelor de deşeuri au obligaţia de constituire a fondului pentru închidere şi urmărire postînchidere, însă legislaţia nu stabileşte un cuantum valoric al acestuia, ci tot administratorul, prin proiectul de închidere. În cazul nerespectării acestei obligaţii, sancţiunile sunt relativ reduse comparativ cu costurile de închidere, astfel că pot deveni convenabile. ”Sistemele integrate de management al deşeurilor sunt funcţionale în mai puţin de o treime (29%) din unităţile administrativ-teritoriale evaluate (judeţele Argeş, Bihor), majoritatea (71%) neavând încă un sistem integrat de management al deşeurilor (Braşov, Municipiul Bucureşti, Constanţa, Iaşi, Neamţ). Mai mult, structurile de tratare şi sortare a deşeurilor municipale sunt deficitare, iar în depozite ajung cantităţi semnificative de deşeuri care nu au fost supuse operaţiunilor prealabile impuse de lege”, se mai arată în raportul Curţii de Conturi. Instituţia precizează că ţintele prevăzute în planul de gestionare a deşeurilor nu au fost atinse, în principal pentru că nu s-a implementat colectarea separată. ”Colectarea din poartă în poartă nu este încă implementată integral, iar în oraşe, în zonele de blocuri, se colectează preponderent în amestec. De asemenea, sortarea deşeurilor este insuficientă, iar tratarea mecano-biologică nu se realizează. Autoritatea centrală nu a adoptat cadrul legal În ceea ce priveşte modul de reglementare a aplicării unor instrumente de mediu la nivel naţional, s-a constatat că autoritatea publică centrală în domeniul protecţiei mediului nu a adoptat cadrul legal de colectare a resurselor financiare necesare plăţii cotei de apel pe care statul român o datorează UE pentru deşeurile de ambalaje din plastic nereciclate”, se mai arată în Raport. Potrivit acestuia, deşi Uniunea Europeană a instituit statelor membre obligaţia de gestionare a întregii cantităţi de plastic pusă în piaţă, România şi-a asumat obiectivul de reciclare minim stabilit de UE, respectiv reciclarea a minimum 22,5% din cantitatea de deşeuri din plastic pusă pe piaţă. ”Statul român a impus operatorilor economici obligaţia de a recicla doar acest cuantum, iar reciclarea diferenţei de 77,5% din cantitatea de deşeuri de plastic nu revine nimănui. Întrucât Uniunea Europeană impune statelor membre plata unei contribuţii de 0,8 euro/kg de deşeuri de ambalaje din plastic nereciclate, consecinţa este că statul român este obligat la plata anuală a acestei cote de apel”, se mai arată în documentul citat.

Cum se jefuiește un spital de stat Foto: Primăria Oltenița
Eveniment

Cum se jefuiește un spital de stat

Cum se jefuiește un spital de stat: Curtea de Conturi prezintă situația de la spitalul Oltenița, unde a descoperit salarii mărite nejustificat, plăți către un „cont bancar clandestin” sau cheltuieli uriașe pentru cafea. Datele apar în așa-numitul „raport privind finanțele publice pe anul 2021 la nivelul județului Călărași”. Prejudiciul total constatat de Curtea de Conturi la acest spital este de 755.000 lei. Citește și: Bărbat de 66 de ani, în stare gravă, ținut 7 ore în UPU la Suceava, deși trebuia internat în 30 de minute, afirmă chiar managerul spitalului Cum se jefuiește un spital de stat Ce a constatat Curtea de Conturi: în perioada 2020 – 2022, managerul/ managerul interimar al spitalului a beneficiat nelegal de spor pentru condiții de muncă deosebit de periculoase în procent de 80%, în sumă brută totală de 171 mii lei. salariile directorului administrativ și directorului financiar contabil au fost stabilite peste cuantumul precizat în Legea cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în perioada 2020 - 2021, din contul spitalului deschis la Trezoreria Oltenița, s-au efectuat plăți nelegale în sumă totală de 84 mii lei, pentru bunuri și/sau servicii fictive, prin ordine de plată direcționate către un cont bancar clandestin deschis la o bancă comercială, care nu aparținea beneficiarilor menționați în facturi bunuri de natura telefoanelor mobile sau laptopurilor, în sumă de 134 mii lei, achiziționate sau primite de la furnizorii de telefonie mobilă în perioada 2019 – 2022, nu au fost înregistrate în contabilitate și nu au fost regăsite faptic la entitate, conform acțiunii de inventariere realizate în timpul misiunii de audit. De asemenea, din cele 173 de abonamente pentru servicii de telefonie mobilă, achiziționate de la 3 furnizori specializați, s-a constatat existența faptică doar a 39 de abonamente/cartele SIM și a 57 de telefoane mobile. Valoarea abonamentelor plătite nejustificat este de 26 mii lei, niciunul din numerele de telefon din facturile detaliate neregăsindu-se faptic la inventar au fost efectuate nelegal plăți în sumă de 115 mii lei, peste valoarea celor 3 contracte de asistență juridică încheiate în perioada 2021 - 2022 s-au constatat 1.189 de porții facturate peste numărul necesar, pentru care au fost efectuate cheltuieli nejustificate în sumă de 47 mii lei prin încheierea unui contract având ca obiect folosința gratuită a unui expresor de cafea, dar și achiziția lunară a produselor și consumabilelor aferente acestuia, au fost efectuate cheltuieli pentru protocol neprevăzute de legislația în vigoare pentru spitalele municipale, în sumă totală de 39 mii lei În decembrie 2022, Kanal D relata cazul unui copil de șapte luni la câteva ore după ce a fost diagnosticat, la acest spital, cu roșu în gât și trimis acasă. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online

Salariile personalului medical s-au triplat, faţă de 2014 Foto: Facebook
Eveniment

Salariile personalului medical s-au triplat

Salariile personalului medical s-au triplat în 2021, faţă de 2014, arată un raport al Curții de Conturi care analizează activitatea celor 58 de spitale care apațin de ministerul Sănătății. Însă investițiile au fost „oscilante”, arată documentul. Salariile personalului medical s-au triplat, faţă de 2014 Potrivit Curții de Conturi: fondul de salarii a crescut de 5 ori în anul 2021 față de 2014, motivat atât de creșterile salariilor de bază cât și de creșterea numărului de personal; salariile personalului medical au crescut în medie de 3,06 ori față de anul de raportare 2014 valoarea stimulentelor/sporurilor acordate personalului sanitar a avut o evoluție crescătoare în perioada analizată, respectiv a avut o creștere de 5,32 ori în anul 2021 față de anul 2014. Mai mult decât atât, personalul sanitar implicat direct în transportul, echiparea, evaluarea, diagnosticarea şi tratamentul pacienţilor diagnosticaţi cu COVID-19 a beneficiat de sporuri/stimulente în cuantum de 470.104 mii lei. „ponderea cheltuielilor cu salariile în Produsul Intern Brut trimestrial (seria brută, prețuri curente) a crescut de la 0,83% în anul 2014, la 3,15% în anul 2021” Însă ministerul Sănătății nu are o bază de date care să cuprindă datele privind posturile ocupate și drepturile salariale aferente fiecărui post. În plus, salarizarea nu se face pe bază de „criterii de performanță”, apreciază Curtea de Conturi. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Bugetul, dirijat spre salarii, în detrimentul investițiilor Instituția arată că salariul net al unui medic primar de la un spital județean de urgență este între 9.300 de lei și 22.500 de lei. Asistentele medicale iau între peste 3.000 de lei și 7.500 lei/lună, iar infirmierele și brancardierii pot ajunge la peste 4.000 lei/ lună, net. Potrivit datelor completate de către unitățile sanitare pe platforma www.centralizator.ms.ro, cele mai mari cheltuielile de personal în perioada 2014-2021 au fost înregistrate la Spitalul Universitar de Urgență București, respectiv 2.197.884 mii lei, iar cele mai mici cheltuieli de personal au fost înregistrate la Institutul Național pentru Medicină Complementară și Alternativă „Prof. Dr. Florin Brătilă” București, respectiv 21.551 mii lei. Citiți și: ȘOCANT Președintele Colegiului Medicilor estimează că jumătate dintre medicii din România sunt „foarte onești”. El ceartă presa pentru că „distruge încrederea” în breaslă Datele Curții de Conturi arată că cheltuielile de personal au sărit de la 40% din cheltuielile totale la 62%. În schimb, cheltuielile de capital au coborât de la 8% la 3%. Șeful DNA: serviciile sunt proaste, iar corupția este „generalizată” Șeful DNA, Crin Bologa, nu-și explică corupția generalizată din sistemul medical de stat, deși fondurile au crescut masiv, și a apreciat că serviciile medicale sunt „proaste”. „S-au făcut studii, de exemplu, pe buget în domeniul sănătăţii. Statul român în fiecare an, dacă nu a dublat, oricum a mărit bugetul pentru sănătate. Or, noi avem servicii medicale proaste în continuare. Foarte mulţi din cetăţenii noştri se duc în alte state europene pentru a-şi face tratamentul. Or, este inexplicabil cum din ce în ce sunt mai mari fonduri alocate sănătăţii, iar noi în continuare avem un fenomen al corupţiei generalizat în acest domeniu”, a spus Bologa.

tatul român se înnoiește: dublul pensionar special Greblă preia șefia AEP
Politică

Statul român se înnoiește

Statul român se înnoiește în următoarele zile: pensionarul special Toni Greblă, acum prefect al Capitalei, va fi promovat șef la AEP, soția ex-ministrului PSD Remus Pricopie va fi numită, de Parlament, la Curtea de Conturi, iar o apropiată a primarului PSD Daniel Băluță, Diana Artene, îi va lua locul lui Greblă, în fruntea prefecturii București. Statul român se înnoiește Parlamentul urmează să voteze marți numirea lui Greblă la conducerea AEP. Viitorul șef al AEP, Toni Greblă, a fost acuzat de DNA, în 2015, că a încercat să exporte mărfuri alimentare în Rusia, prin Turcia, încălcând astfel embargoul impus acestui stat după invadarea Ucrainei. Citește și: PSD îl susține pe dublul pensionar special Toni Greblă, suspectat că a vrut să încalce embargoul impus Rusiei, la conducerea AEP, instituția care controlează finanțarea partidelor La Curtea de Conturi va ajunge Camelia Pricopie, susținută de PSD, soția unui fost ministru al Educației, acum rector al SNSPA. Ea a lucrat din 2012 până în prezent ca referent de specialitate , expert şi consultant de strategie în cadrul Băncii Naţionale a României. Pricopie îi va lua locul lui Niculae Bădălău, arestat pentru corupție. La șefia prefecturii va ajunge Diana Artene, potrivit unor surse din PSD. Artene a fost secretara primăriei Sectorului 4 și este considerată ca fiind extrem de fidelă lui Băluță. Ea are studii de drept la Universitatea Româno-Americană și un doctorat la Universitatea Liberă din Moldova - adică, practic, este imposibil de verificat dacă acesta a fost plagiat sau nu. Anul trecut, ea a fost promovată subprefect al Capitalei.

Compania austriacă Strabag, contract aeroportuar trucat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Compania austriacă Strabag, contract aeroportuar trucat

Compania austriacă Strabag, contract aeroportuar trucat. Povestea care a prins să „fumege” abia acum începe după semnarea contractului, pe 9 mai. Compania austriacă Strabag, contract aeroportuar trucat Înainte să demareze proiectarea tehnică și pregătirea documentației pentru obținerea autorizației de construire, Strabag (companie austriacă lider al asocierii câștigătoare) a propus înlocuirea structurii metalice cu una din beton prefabricat. Propunerea a fost acceptată de echipa de proiect de la Aeroportul Iași. Citește și: Resemnare la București, jocurile par a fi făcute: Austria refuză intrarea României în spațiul Schengen. Ca să se afle în treabă, Ciucă l-a sunat pe cancelarul austriac miercuri noapte Modificarea, justificată prin criza materiei prime (a profilelor metalice) și scumpirea lor după izbucnirea războiului din Ucraina, lasă valoarea contractului neschimbată. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră
OSZAR »