joi 29 mai
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: finanțe

71 articole
Economie

Ciolacu II continuă să se împrumute masiv

Guvernul Ciolacu II continuă să se împrumute masiv: Finanțele au planificat împrumuturi de 5,2 miliarde de lei doar în ianuarie 2025, a anunțat ministerul condus de Tanczos Barna (UDMR). La această sumă se mai pot adăuga 570 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni. Citește și: O putinistă cu opinii similare cu cele ale lui Georgescu, „uitată” de Parlament într-o funcție crucială, deși mandatul i-a expirat de șase luni Ciolacu II continuă să se împrumute masiv Suma totală, de 5,77 miliarde de lei, este cu 170 milioane de lei mai mare faţă de cea care a fost programată în decembrie 2024, de 5,6 miliarde de lei, şi va fi destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat. Conform prospectului publicat în Monitorul Oficial, în data de 13 ianuarie va fi organizată licitaţie pentru o emisiune de certificate de trezorerie cu discont, în sumă de 600 milioane de lei, cu scadenţa în 30 iunie 2025, iar în 23 ianuarie pentru o emisiune de 800 milioane lei cu scadenţa în 26 ianuarie 2026. De asemenea, pe parcursul lunii ianuarie 2025, vor fi organizate licitaţii pentru nouă emisiuni de obligaţiuni de tip benchmark, cu o valoare totală de 3,8 miliarde lei, urmate a doua zi de o sesiune suplimentară de oferte necompetitive, cu o valoare de 15% din valoarea iniţială a emisiunii de obligaţiuni (570 milioane de lei în total). Astfel, au fost programate licitaţii pentru patru emisiuni de obligaţiuni de câte 500 milioane lei, în 9 ianuarie (două), 13 ianuarie şi 30 ianuarie, pentru trei emisiuni de 400 milioane lei, în 16 ianuarie (două) şi 27 ianuarie, şi pentru două emisiuni de 300 milioane le, în 20 ianuarie şi 30 ianuarie.

Ciolacu II continuă să se împrumute masiv Foto: Inquam/Octav Ganea
Guvernul a încasat zero euro din fondurile de coeziune, în nouă luni Foto: Facebook
Eveniment

Guvernul a încasat zero în nouă luni

Guvernul trebuie să încaseze, în 2024, 2,5 miliarde euro din fondurile structurale și de coeziune (FSC) din exercițiul bugetar 2021-2027, dar încasat zero în nouă luni, arată ultimele date publicate de ministerul de Finanțe. Ținta de absorbție de 2,5 miliarde de euro este stabilită chiar de Executivul condus de Marcel Ciolacu. Citește și: ANALIZĂ Guvernul a crescut cu 30% cheltuielile cu salariile din Justiție, care vor ajunge la astronomica sumă de șase miliarde de lei Guvernul a încasat zero în nouă luni România are alocate fonduri de coeziune de 30,9 miliarde de euro, în exercițiul bugetar 2021-2027. Dar, până acum, a primit doar avansul - care se acordă automat - în valoare de 1,4 miliarde de euro. Datele Finanțelor arată că și în 2023 tot zero a fost absorbția FSC. Din fondurile PNRR s-au încasat în acest an 288 de milioane de euro, deși „estimarea” Guvernului era de 3,65 miliarde de euro. La 15 decembrie 2023, România a trimis către Comisia Europeană o cerere de plată, din PNRR, în valoare de două miliarde de euro. Nici până acum plata nu a fost aprobată. Dezastrul PNRR a fost prezentat într-un raport oficial al Comisiei Europene: România, „întârziată semnificativ”, a îndeplinit doar 13,5% din obiective, se arată în documentul publicat la 10 octombrie 2024. Din 518 jaloane și ținte, România a îndeplinit 70, adică 13,5%. „Cu două cereri de plată finalizate, punerea în aplicare de către România a RRP este semnificativ întârziată”, se arată în Anexa 1 a raportului. „România mai dispune de 19 miliarde EUR în granturi și împrumuturi din PNRR. Această sumă va fi plătită după evaluarea îndeplinirii viitoare a celor 448 de etape și obiective rămase, înainte de termenul limită de 2026 stabilit pentru RRF”, arată oficialii de la Bruxelles.

Un nou nivel istoric al datoriei publice: 52,7% din PIB Foto: Facebook
Economie

Un nou nivel istoric al datoriei publice

Un nou nivel istoric al datoriei publice: 52,7% din PIB, arată datele publicate de Ministerul de Finanțe. Această ultimă raportare se referă la datele din august 2024. La final de 2023 datoria publică reprezenta 48,9% din PIB. Citește și: EXCLUSIV Vlad Voiculescu nu exclude o alianță USR-PSD în Consiliul General al Municipiului București Un nou nivel istoric al datoriei publice: 52,7% din PIB Doar în opt luni de guvernare Ciolacu ea a crescut cu 102,58 miliarde de lei, mai arată așa-numitul „Raport privind datoria publica 31 august 2024”. În decembrie 2019, datoria publică era de 372 de miliarde de lei. În total, datoria publică era, în august, de 887 miliarde de lei. La 31 decembrie 2023 a fost de 784,3 miliarde de lei. Din această datorie, 97,5% este a administrației centrale și doar 2,5% a celei locale. Datoria externă a administrației centrale, Guvernul, este de 457,7 miliarde de lei. În primele nouă luni din acest an, Guvernul a plătit, de la buget, 26,6 miliarde de lei pentru dobânzi, respectiv 1,5% din PIB, în creștere cu 13% față de anul trecut. În septembrie, Ministerul de Finanțe anunța, într-un document oficial transmis Parlamentului, că legea responsabilității fiscal-bugetare îl obligă să înghețe salariile bugetarilor începând cu semestrul I 2025 dacă datoria publică depășește 50% din PIB. Guvernul este obligat să înghețe salariile bugetarilor „În situația în care datoria publică depășește 50% din PIB, dar se situează sub 55% din PIB, articolul 13, alineatul doi, din legea responsabilității fiscal-bugetare (…) prevede următoarele: a) Guvernul prezintă public și aplică în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în produsul intern brut;b) programul prevăzut la lit. a) cuprinde, fără a se limita la acestea, și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public;c) măsurile cuprinse în programul prevăzut la lit. a) se aplică prin aprobarea unui act normativ la nivel de lege, astfel încât să se asigure aplicabilitatea măsurilor într-un termen cât mai scurt, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depășirea procentului de datorie publică (…) În aceste condiții devin aplicabile măsurile prevăzute la articolul 13 din legea 69/2010 (…) iar implementarea acestora trebuie realizată cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constat depășirea pragului de datorie publică de 50% din PIB, respectiv în semstrul I al anului 2025”, arăta ministerul.

Două zile după recitificarea bugetului, Finanțele descoperă că îi lipsesc sute de milioane de lei Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Finanțele descoperă că îi lipsesc sute de milioane de lei

Două zile după recitificarea bugetului prin OUG, Finanțele descoperă că îi lipsesc sute de milioane de lei și cere acești bani din fondul de rezervă la Guvernului. Ministerul condus de Marcel Boloș are nevoie de circa 250 de milioane de lei pentru ajutoare de stat și încă 17,5 milioane de lei pentru o campanie de informare, prin Poștă, a companiilor care ar putea beneficia de amnistia fiscală. Citește și: Guvernul a tăiat 16 miliarde lei din cheltuielile cu PNRR și a crescut cu 18 miliarde de lei cheltuielile cu salariile bugetarilor. Consiliul Fiscal atrage atenția asupra riscurilor majore Finanțele descoperă că îi lipsesc sute de milioane de lei „Solicităm suplimentarea creditelor bugetare existente cu suma de 251.400.000 lei. Aceste credite bugetare fiind necesare în vederea asigurării plății ajutorului de stat în lunile septembrie și octombrie 2024”, se arată ăn nota de fundamentare a unui proiect de hotărâre de guvern. Prin acest proiect, se aprobă suplimentarea bugetului Ministerului Finanțelor cu 251.400 mii lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului. Prin altă hotărâre de guvern, ministerul condus de Marcel Boloș mai cere 17,5 milioane de lei, tot din fondul de rezervă, pentru „organizarea unei campanii de comunicare prin poștă pentru a crește numărul contribuabililor care sunt informați cu privire la beneficiile” amnistiei fiscale. Campania se va adresa persoanelor fizice care nu au internet sau nu îl folosesc. „Urmează să se comunice contribuabililor care nu sunt înrolați în serviciul «Spațiul privat virtual» o informare, împreună cu documentele necesare pentru accesarea măsurilor de amnistie fiscală reprezentând anularea unor obligații bugetare reglementate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/2024 și, după caz, încasarea în numerar sau prin intermediul cardului bancar, a obligațiilor bugetare care fac obiectul anulării potrivit legii, în baza unei convenții încheiată de Poșta Română cu Agenția Națională de Administrare Fiscală”, explică Finanțele.

Bugetarii și pensionarii speciali, marii câștigători ai rectificării bugetare Foto: Facebook
Economie

Bugetarii și pensionarii speciali, marii câștigători rectificării bugetare

Bugetarii și pensionarii speciali sunt marii câștigători ai rectificării bugetare: împreună, primesc circa 10 miliarde de lei, arată datele publicate azi de ministerul de Finanțe. Doar ministerul de Finanțe primește o sumă mai mare, 14 miliarde de lei, dar trei miliarde sunt pentru plata dobânzilor. În plus, în afara structurilor Guvernului, va primi peste 11 miliarde de lei Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, din care 127 de milioane sunt cheltuieli de personal. Acest minister a publicat, azi, în baza legii transparenței decizionale, un proiect de ordonanță de urgență cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2024. În 2023, guvernul Ciolacu nu a operat nici o rectificare a bugetului și a operat schimbări masive ale bugetului prin transferuri la și de la fondul de rezervă al guvernului. Citește și: ANALIZĂ Nicușor Dan, cel care ar putea decide viitorul președinte al României: candidații stau la coadă pentru susținerea sa Bugetarii și pensionarii speciali, marii câștigători ai rectificării bugetare Prin această ordonanță, deficitul bugetului ajunge la 6,94% din PIB. Care sunt principalele modificăr i operate la bugetul votat de Parlament: Potrivit notei de fundamentare la proiectul ordonanței de rectificare, „cheltuielile de personal se majorează, per sold, cu 8.799,4 milioane lei”. Ele vor reprezenta, în total, 9,3% din PIB, apreciază ministerul de Finanțe - recomandarea Băncii Mondiale fiind ca ele să consume mai mult de 8% din PIB. 764 de milioane de lei în plus la Interne pentru plata pensiilor. În bugetul inițial pentru plata acestor pensii era prevăzută suma de 5,84 miliarde de lei. 49 de milioane de lei în plus pentru plata pensiilor foștilor angajați SRI. Suma inițială votată de Parlament, pentru 2024: 768 de milioane de lei 250 de milioane de lei în plus pentru plata pensionarilor ministerului Apărării. Inițial, alocarea era de 3,86 miliarde. Nota de fundamentare estimează o datroei publică, la final de an de 51,5%, ceea ce ar obliga Guvernul să ia măsuri, inclusiv înghețarea cheltuielilor cu salariile buegtarilor.

Românii, analfabeți funcțional pe bănci, finanțe (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Românii, analfabeți funcțional pe bănci, finanțe

Românii, analfabeți funcțional pe bănci, finanțe. Doar patru din zece români înţeleg pe deplin majoritatea termenilor şi produselor financiar-bancare, în timp ce 10% au dificultăţi în a percepe exact semnificaţia termenilor de specialitate, reiese dintr-un studiu publicat, recent, de o agenţie specializată în cercetare de piaţă. Românii, analfabeți funcțional pe bănci, finanțe Conform documentului, intitulat "Financial Services Transformation", realizat de compania Exact Business Solutions - Research & Consulting, la începutul acestui an, patru zece români (38%) s-au autoevaluat ca având o înţelegere foarte bună a majorităţii termenilor şi produselor financiar-bancare. Citește și: Cum relatează Ciucă bătălia de la Nasiriyah în cartea sa: „Se auzeau exploziile grenadelor, moartea alegea la întâmplare” În plus, acelaşi eşantion a afirmat că nu întâmpină dificultăţi în înţelegerea acestora. De asemenea, peste jumătate (53%) dintre respondenţi susţin că înţeleg "în mare parte" termenii şi produsele financiar-bancare, însă există anumite aspecte pe care le consideră dificil de înţeles. În acelaşi timp, aproape 10% din totalul celor chestionaţi au recunoscut că au dificultăţi în a înţelege majoritatea termenilor şi produselor oferite de bănci sau alte instituţii are oferă creditare. Potrivit realizatorilor raportului de specialitate, aceste rezultate oferă o perspectivă mai clară asupra nivelului de educaţie financiară şi evidenţiază necesitatea continuării unei comunicări eficiente şi clare în relaţia cu clienţii, contribuind astfel la transformarea sectorului financiar printr-o abordare centrată pe client. Studiul a fost realizat pe un eşantion reprezentativ de o mie de persoane din mediul urban, cu vârste cuprinse între 18 şi 65 de ani, Exact Business Solutions - Research & Consulting este un una dintre agenţiile locale de top, cu experienţă de peste 15 ani în cercetare de piaţă şi servicii de consultanţă.

Guvernul a renunțat să taie bugetarilor sporul de PNRR Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Guvernul a renunțat să taie bugetarilor sporul de PNRR

Nerușinare maximă: în ultima clipă, Guvernul a renunțat să le mai taie bugetarilor sporul de PNRR. Articolul privind tăierea acestui spor a fost scos în timpul ședinței de guvern din ordonanța care cumula măsurile privind amnistia fiscală cu cele privind reducerea cheltuielilor. În plus, Guvernul a renunțat să taie dreptul primarilor de a organiza concerte. O prevedere în acest sens era în proiectul de ordonanță, așa cum fusese publicat pe site-ul ministerului de Finanțe. Informațiile au fost oferite de ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, dar doar după ce i s-a pus întrebări în acest sens. Citește și: Marcel Ciolacu vrea să-l ierte pe prietenul său Robert Negoiță de datorii de circa 200 de milioane de lei către stat prin efectul amnistiei fiscale anunțate de premier Pe de altă parte, ordonanța disperării interzice instituțiilor publice să mai cumpere cărți și confiscă la Fondul de rezervă banii ministerelor. Iată transcrierea conferinței de presă de după ședința de guvern: Guvernul a renunțat să taie bugetarilor sporul de PNRR „Reporter: Puteți să ne spuneți, vă rog, dacă în ordonanță s-a păstrat și prevederea prin care sporul bugetarilor de 50% este tăiat în perioada concediilor? Marcel Boloş: În timpul ședinței de guvern, fiindcă sunt beneficiari ai acestor stimulente din diferite programe operaționale, sunt din politica de coeziune și sunt din politica agricolă și fiindcă mecanismele sunt diferite, iar la unii stimulentele sunt incluse în salariul de bază s-a luat decizia ca această măsură să fie amânată până la 1 ianuarie, astfel încât în această perioadă de timp să poată să fie gândită corelarea cu indicatorii de performanță a acestor forme de acordare a stimulentelor și să găsim măsuri care țin de utilizarea eficientă a acestor fonduri. Aceasta a fost decizia luată în timpul ședinței de guvern. Reporter: Ca să fie clar: rămân cu sporul în plată până la 1 ianuarie! Marcel Boloş: Da, rămân cu aceste stimulente, cu mențiunea că, începând cu data de 1 ianuarie, aceste stimulente, ulterior să fie legate de indicatori de performanță. Reporter: Referitor la concerte, mai am și eu o precizare vă rog. La concerte, festivaluri organizate din bani publici se vor putea organiza sau a fost scoasă și această prevedere? Marcel Boloş: Evenimentele comunitare, cum sunt denumite ele, nu sunt cuprinse în proiectul de ordonanță de urgență. Reporter: Deci a fost scoasă această prevedere prin care erau interzise. Marcel Boloş: A fost eliminată, da”.

Dobânzi cămătărești impuse de magistrați statului român Foto: Facebook CSM
Justiție

Dobânzi cămătărești impuse de magistrați statului român

Dobânzi cămătărești, de 180% pe an, impuse de magistrați statului român, fiindcă întârzie plata salariilor suplimentare câștigate de un judecător pensionat în 2020: Ministerul de Finanțe este obligat la „penalități de 0,5% pe zi de întârziere” pentru că nu a achitat la timp sumele câștigate de Ioan Radu Tenter. Citește și: Suma astronomică primită de obscurul bugetar Cotarcea, șef la Inspectoratul în Construcții, drept „dar de nuntă” Dobânzi cămătărești impuse de magistrați statului român DeFapt.ro a scris că bugetarii ar putea băga România în faliment: au învățat de la magistrați, au dat statul în judecată pentru a obține majorarea salariilor și au de încasat miliarde de lei, din 2015 în 2023. Potrivit unui raport al Consiliului Fiscal ei ar avea de încasat circa 6,5 miliarde de lei - suma stabilită prin titluri executorii este de 22 de miliarde de lei din care s-au achitat 14,5 miliarde de lei. Judecătorul Tenter, care a condus judecătoria din Carei, a dat statul în judecată pentru majorarea salariilor primite între 2002 și 2010 și a câștigat. Însă statul român nu a achitat la timp aceste salarii suplimentare, așa că judecătorul a deschis al doilea proces. L-a câștigat și pe acesta, iar judecătoarea Alină-Nicoleta Ungureanu de la Judecătoria Sectorului 5 a obligat Ministerul Finanțelor Publice să-i plătească aceste dobânzi cămătărești, de 0,5%. Ele curg deja, de la 24 martie. Potrivit site-ului Lumea Justiției, Ministerul de Finanțe s-a plâns la CSM după această decizie, întrucât se teme că va crea un precedent și va avea un impact major asupra bugetului.

Ministerul de Finanțe recunoaște într-un document oficial că nu și-a realizat încasările la buget urmare a eșecului digitalizării și a PNRR Foto: Facebook
Eveniment

Nu și-a realizat încasările urmare a eșecului digitalizării și a PNRR

Ministerul de Finanțe recunoaște într-un document oficial că nu și-a realizat încasările la buget urmare a eșecului digitalizării și a PNRR. Informația apare în așa-numitul „Raport privind execuţia bugetară - trimestrul II 2024”, publicat recent de acest minister. Citește și: Rareș Bogdan despre cartea lui Ciucă: „După mult timp, de la «Cățeluș cu părul creț» și «Capra cu 3 iezi», unii vor ține mâna pe carte” Pe de altă parte, documentul arată că cheltuielile cu salariile bugetarilor au explodat în trimestrul II din 2024, fiind cu 26% mai mari decât în trimestrul II din 2023. Nu și-a realizat încasările urmare a eșecului digitalizării și a PNRR „În perioada analizată veniturile bugetului general consolidat nu au reușit să atingă nivelul programat ca urmare a performanței slabe înregistrate în cazul veniturilor suplimentare încasate din digitalizare și a sumelor aferente fondurilor externe nerambursabile inclusiv PNRR. Veniturile prevăzute a fi încasate din fonduri externe nerambursabile în perioada analizată au fost inferioare nivelului programat discrepanțe majore între nivelul sumelor încasate și cele programate înregistrându-se în special în cazul sumelor aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR”, se arată în concluzia raportului. Finanțele arată că în trimestrul II din 2024 la buget au venit doar 53,3% din sumele care erau planificate să vină de la UE. Din sumele planificate să fie absorbite la buget strict din PNRR s-a realizat doar 24,7%, iar din alocările pentru 2021-2027 a sosit doar 71,7% din suma planificată. „Comparativ cu trimestrul al doilea al anului precedent sumele nerambursabile primite de la Uniunea Europeană au înregistrat o scădere cu 55,3% (+5,52 miliarde lei) pe fondul reducerii sumelor atrase din cadru financiar 2014-2020”, arată raportul. În consecință, „plățile pentru proiectele cu finanțare din fonduri UE (inclusiv cele finanțate din asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR)au reprezentat 0,6% din PIB și s-au efectuat în proporție de 65,8% din plățile programate pentru perioada analizată”. Pe de altă parte, cheltuielile de personal - salariile bugetarilor - au fost mai mari decât estimările Guvernului. „Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 2,3% din PIB, cu 0,3 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului anterior. Cheltuielile de personal au crescut cu 26,3% comparativ cu trimestrul II 2023, pe fondul creșterilor salariale din sectorul bugetar acordate începând cu al doilea semestru al anului 2023 cât și în perioada analizată”, explică Finanțele.

Boloș vrea să limiteze plățile cash la 1.000 de lei Foto: Facebook
Economie

Boloș vrea să limiteze plățile cash la 1.000 de lei

Ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, vrea să limiteze plățile cash la 1.000 de lei dacă ai datorii la stat: „Dacă ţi-ai plătit impozitele şi taxele, se ridică această limită”, a spus el la Antena 3. Citește și: Rentă viageră de 21.000 de lei lunar pentru David Popovici, după retragerea din activitate, din partea statului. Suma nu se oferă automat, sportivul trebuie să o ceară Boloș vrea să limiteze plățile cash la 1.000 de lei „Poţi să faci plăţi, în numerar, dar până în limita a 5.000 de lei pentru marii contribuabili, 2.500 pentru contribuabilii mijlocii şi 1.000 de lei pentru contribuabilii mici, dar acea limită pe care o ai este doar e perioada în care au poprirea. Dacă ţi-ai plătit impozitele şi taxele, se ridică această limită şi poţi să facă în continuare plăţile în numerar, fără niciun fel de problemă”, a explicat el. Însă el a spus că plățile la ANAF se pot face în numerar: „Se pot în continuare achita cu numerar impozitele și taxele, fără niciun fel de dificultate. Este totuși destul de dureros pentru România că în continuare avem aceste plăți în numerar, nu vorbesc de mediul rural, unde înțeleg că nu există infrastructura și logistica necesară, dar vorbesc în localitățile urbane, unde, într-un mod voit, încă se fac aceste plăți în numerar”.

Arieratele bugetului au crescut, arată ministerul de Finanțe Foto: Facebook
Economie

Arieratele bugetului au crescut

Arieratele bugetului general consolidat au crescut cu 8,4%, în iunie 2024, comparativ cu luna precedentă, la 459,7 milioane de lei, de la 424 milioane de lei în mai, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor (MF). Citește și: Sociologul favorit al PSD și al Antenei 3, Pieleanu, acuzat că era un prădător sexual, la fel ca Bulai: „Aveți grijă cu ăștia” Arieratele bugetului au crescut Arieratele de peste 90 de zile s-au majorat cu 33,6%, de la 102,7 milioane de lei la 137,2 milioane lei, iar cele de peste 120 de zile au crescut cu 1,8%, de la 254,9 milioane de lei, în mai 2024, la 259,6 milioane de lei în iunie 2024. Arieratele peste 360 de zile au înregistrat o scădere de 5,3%, de la 66,4 milioane lei la 62,9 milioane lei. Potrivit sursei citate, în ceea ce priveşte bugetele locale, arieratele au înregistrat un avans de 5,41%, de la 388 milioane de lei (în mai 2024) la 409 milioane de lei (în iunie 2024). Arieratele de peste 90 de zile au crescut cu 13,77%, la 108,2 milioane lei, cele peste 120 de zile s-au majorat cu 4,95%, la 250 milioane lei, iar arieratele mai mari de 360 de zile s-au redus cu 7,3%, până la 50,8 milioane de lei. La capitolul "Buget de stat şi autonome", arieratele au crescut de la 35,9 milioane de lei în mai 2024, la 50,7 milioane de lei în iunie (+41,22%). Arieratele de peste 90 de zile au crescut de 3,8 ori, la 29,1 milioane lei, cele de peste 120 de zile au scăzut cu 42,52%, la 9,6 milioane lei, iar cele mai mari de 360 de zile s-au majorat cu 3,44%, la 12 milioane lei.

Misterioasa doamnă Nicoleta, bugetar cu studii la o universitate privată (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Politică

Misterioasa doamnă Nicoleta, bugetar cu studii universitate privată

Misterioasa doamnă Ștefănescu Rela Nicoleta, bugetar cu studii la o universitate privată, dar competentă în bănci, căi ferate și aeronautică: ea este secretar general adjunct al ministerului de Finanțe și a fost strecurată în nu mai puțin de patru consilii de administrație. Citește și: Și exporturile s-au prăbușit, nu doar producția industrială: cădere de peste 16% în mai 2024 față de mai 2023. Deficitul balanței comerciale după primele cinci luni, mai mare cu 11% În 2015, presa scria că DNA i-a făcut dosar penal după ce a încercat să-l scape pe Dan Voiculescu de prejudiciul din dosarul ICA. Potrivit propriului CV, vorbește o singură limbă străină - engleza - știe să utilizeze “pachetul Microsoft Office la nivel avansat“ și are capacitatea de a delega atribuții personalului din subordine. Pozele cu Rela Ștefănescu sunt extrem de rare și foarte mici (sursa: Puterea) Misterioasa doamnă Nicoleta, bugetar cu studii la o universitate privată Potrivit declarației de avere, Ștefănescu Nicoleta, face parte din: Consiliul de administrație al Fondului de garantare al creditelor IMM-urilor, de unde încasează în 2023 peste 61.000 de lei Consiliul de Administrație al Autorității Aeronautice Civile - puțin sub 40.000 de lei, net, în anul fiscal 2023 Consiliul de Administrație al CFR Călători - circa 43.000 de lei, net, în 2023 Ștefănescu Nicoleta face parte din celebrul CIFGA al EximBank, însă în 2023 a luat doar 16.000 de lei din această funție. Salariul ei de la ministerul de Finanțe a fost de circa 151.000 de lei, în 2023, net. În medie, ea a încasat circa 25.000 de lei pe lună, net, de la stat. CV-ul doamnei Ștefănescu Rela Nicoleta nu precizează în ce an s-a născut. În 1996 a absolvit dreptul la Universitatea Ecologică, iar licența ar fi luat-o la controversata Academie de Poliție. Cum a terminat facultatea a ajuns inspector la Consiliul Județean Ilfov. În 2015, guvernul Cioloș a numit-o secretar general la ministerul Agriculturii. O mână de ajutor pentru Dan Voiculescu “Abia numită în funcția de secretar general la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Rela Nicoleta Ștefănescu este cea pe numele căreia, în 2012, când era director al Direcţiei Juridice din Minister, a fost făcută o plângere penală de fostul ministru Daniel Constantin pentru că ar fi intervenit în dosarul Voiculescu, cu scopul diminuării prejudiciului (...) Ea ar fi fost cea ar fi trimis la Tribunalul Bucureşti, ca probă în dosarul lui Dan Voiculescu, privind privatizarea Institutului de cercetări Alimentare (ICA), o opinie formulată de un expert contabil, menită să reducă sau chiar să anuleze prejudiciul creat. Astfel, în 2012, când a ajuns la minister, Daniel Constantin a făcut plângere penală pe numele directoarei Direcţiei Juridice, Rela Ştefănescu“, scria Adevărul la acel moment. În septembrie 2018, în guvernarea Dăncilă, a ajuns secretar general la ministerul Culturii, iar din decembrie 2021 a ajuns secretar general al adjunct al ministerului de Finanțe.

Protest al contabililor împotriva ordonanței privind e-TVA Foto: Facebook
Eveniment

Protest al contabililor împotriva ordonanței privind e-TVA

Protest al contabililor împotriva ordonanței privind e-TVA: sâmbătă, 8 iulie, aceștia vor organiza un marș din Piața Victoriei în fața ministerului de Finanțe. Pe Facebook a fost deja înființată o pagină a acestui protest, intitulat „Fără haos în legislația fiscală”. Citește și: Revoltă generală în mediul de afaceri și apeluri la grevă administrativă după ce Guvernul a introdus, peste noapte, așa-numitul e-TVA Protest al contabililor împotriva ordonanței privind e-TVA „Scopul nostru principal este eliminarea E-TVA și oprirea dictaturii fiscale exercitate prin ordonanțe de urgență emise noaptea. Mai mult, este vital ca vocea noastră să fie auzită și să participăm activ la masa negocierilor cu Ministerul de Finanțe. Dorim un dialog constructiv și implicarea noastră directă în procesul de luare a deciziilor care ne afectează viețile și afacerile. Pentru a atrage atenția și a exercita presiune reală asupra autorităților, avem nevoie de participarea voastră. O prezență masivă la marșul de protest va transmite un mesaj puternic: nu mai tolerăm nedreptățile și cerem acțiuni imediate”, explică organizatorii protestului. Citește și: România a căzut două locuri în indicele competitivității globale. Polonia a crescut cu două poziții, Letonia, cu șase Pagina de Facebook a acestui protest a fost înființată de Patronatul Antreprenorilor Contabili din România. „Ziua, ca dictatorii fiscali” O revoltă generală în mediul de afaceri și apeluri la grevă administrativă au apărut, azi, după ce Guvernul a introdus, peste noapte, așa-numitul e-TVA. „Ziua, ca dictatorii fiscali ce se află, guvernanții au aprobat actul normativ referitor la e-TVA. Și asta, așa cum îți spuneam mai devreme, după numai 2 zile (!) de dezbatere publică, dacă o putem numi așa. Și ce dacă legea spune că trebuia să stea 10 zile în transparență și să aibă 2 citiri in guvern?! Ce dacă sugestiile celor direct afectați puteau fi trimise până pe 28 iunie, au uitat de termen. Una peste alta, e-TVA va fi în vigoare de la 1 august! Costuri uriașe, nervi, haos, totul la pachet pentru contabilii și contribuabilii năuciți deja de „reformele” fiscale. Guvernul reușește o performanță greu de anticipat chiar și pentru cel mai pesimist expert: când boii pun carul înaintea lor, ne aduc în situația în care digitalizarea ne aglomerează, nu ne eliberează”, a scris Valentina Saygo, expert contabil și consultant fiscal, fost secretar de stat în guvernul Cîțu.

Datoria publică a ajuns la 51,9% din PIB Foto: Inquam/George Calin
Economie

Datoria publică a ajuns la 51,9% din PIB

Datoria publică a ajuns la 51,9% din PIB, arată ultimele date publicate de ministerul de Finanțe, care însă se referă la finalul lunii martie. Doar datoria guvernamentală a crescut cu aproape 61 de miliarde de lei în trei luni, arată aceste date. În decembrie 2023, datoria publică era de 48,8%, iar în ianuarie 2023 de 50,2% din PIB. Citește și: Soția lui George Simion s-a angajat la stat, la ministerul Educației, condus de Ligia Deca, fosta consilieră a președintelui Iohannis Datoria publică a ajuns la 51,9% din PIB „Indicatorul datorie guvernamentală calculat în conformitate cu metodologia Uniunii Europene, pe baza datelor preliminate, exprimat ca procent în PIB, se situează la nivelul de 51,9% din PIB, la sfârșitul lunii martie 2024 (...) Planul de finanțare (fără a lua în considerare instrumentele de cash management și titlurile de stat emise și scadente în cursul anului) aprobat pentru anul 2024 în sumă de cca 181 miliarde lei a fost acoperit în proporție de 43,0% până la data de 31 martie 2024”, arată Finanțele în așa numita „Informare privind evoluția datoriei publice în luna martie 2024”. Altfel spus, în trei luni, guvernul Ciolacu a consumat deja 43% din împrumuturile planificate pentru tot anul. Dacă Finanțele arată că s-a acoperit 43% din planul de 181 de miliarde de lei, înseamnă că aceste împrumuturi au fost de circa 78 de miliarde de lei. În raportul privind datoria publică, se arată că aceasta a crescut în total cu 68,7 miliarde de lei din decembrie 2023 în martie 2024, din care 67 de miliarde de lei este creșterea datoriei guvernamentale. Însă datoria publică „calculată conform metodologiei Uniunii Europene” a crescut cu 61,6 miliarde de lei, din care 60,8 miliarde sunt datoria administrației publice centrale.

Deficit apocaliptic după doar patru luni Foto: inquam/George Calin
Politică

Deficit apocaliptic după doar patru luni

Deficit apocaliptic după doar patru luni din anul 2024: acesta a ajuns la 3,24%, potrivit datelor ministerului de Finanțe. Din martie, când deficitul era deja foarte mare, de 1,7%, în aprilie, când a ajuns la 3,24%, deficitul aproape că s-a dublat. Un astfel de deficit nu s-a înregistrat nici în anii crizei din perioada 2008-2012. Citește și: DeFapt.ro a câștigat un proces cu dezvoltatorul imobiliar One United Properties, care cerea ștergerea a trei articole „Execuția bugetului general consolidat în primele patru luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 57,29 mld lei, respectiv 3,24% din PIB față de deficitul de 27,35 mld lei, respectiv 1,70% din PIB aferent celor patru luni ale anului 2023”, se arată în nota ministerului de Finanțe. Deficit apocaliptic după doar patru luni Datele bugetului consolidat arată un deficit de 768 de milioane de lei al băncii de stat EximBank. Datele ministerului de Finanțe arată că cheltuielile de personal (salariile bugetarilor) s-au majorat cu 20,7%, în pofida promisiunilor Guvernului de a reduce aceste cheltuieli. De altfel, acum câteva zile, Executivul a mai majorat salariile unor bugetari, cu 10%. Salariile bugetarilor au consumat, în doar patru luni, 2,8% din PIB, față de 2,6% în primele patru luni din 2023. Cheltuielile cu investițiile au crescut, în primele patru luni, de la circa 19 miliarde de lei în perioada similară din 2023 la 31 de miliarde de lei, însă au scăzut cu circa 1,5 miliarde de lei cele finanțate de UE și s-au triplat cele achitate din „fonduri naționale”. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 13,78 mld lei, cu 1,11 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră
OSZAR »