vineri 06 iunie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: germania

231 articole
Internațional

Serviciul militar obligatoriu este necesar, avertizează un general german

Germania ia în calcul armata obligatorie. General-maiorul Andreas Henne, comandantul diviziei de securitate internă a Germaniei, atrage atenția că, pe termen lung, ar putea fi necesară reintroducerea serviciului militar obligatoriu. Germania ia în calcul armata obligatorie Avertismentul vine în contextul în care recrutarea voluntarilor nu pare suficientă pentru a acoperi nevoile de apărare ale țării. „Pentru protecția infrastructurii critice de apărare, am pur și simplu nevoie de mai mulți soldați decât putem obține în prezent”, a declarat generalul Henne într-un interviu acordat grupului de presă RND. Oficialul german subliniază că soluția ideală ar fi recrutarea voluntară, însă avertizează că aceasta are limite: „Cu cât avem nevoie de mai mulți soldați, cu atât este mai probabil să atingem aceste limite.” Soluție de compromis în coaliția de guvernare Guvernul german, format din CDU/CSU și SPD, intenționează să introducă un nou model de serviciu militar bazat exclusiv pe voluntariat. Acest compromis reflectă pozițiile divergente din cadrul coaliției: SPD preferă recrutarea voluntară, în timp ce conservatorii din CDU/CSU se opun revenirii la recrutarea obligatorie. Serviciul militar obligatoriu a fost suspendat în Germania în 2011, anul în care a fost eliminat și serviciul civil alternativ. Primii voluntari ar putea fi înrolați în cursul acestui an Generalul Henne anticipează că primii recruți voluntari ar putea fi înrolați în 2025, în cadrul noului program. Totuși, dacă numărul de voluntari nu va fi suficient pentru a susține nevoile armatei, guvernul ar putea fi nevoit să ia în considerare măsuri obligatorii, deși nu au fost încă precizate detalii în acest sens.

Germania ia în calcul armata obligatorie (sursa: Facebook/Bundeswehr)
Rusia, îngrijorată de consolidarea armatei germane (sursa: tass.ru)
Internațional

Rusia critică dur planurile Germaniei de consolidare militară: intenții „foarte îngrijorătoare”

Rusia, îngrijorată de consolidarea armatei germane. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a catalogat drept „foarte îngrijorătoare” intențiile recente ale Germaniei de a-și consolida forțele armate. Comentariile au fost făcute miercuri, în cadrul unei conferințe de presă la Moscova, și reflectă temeri legate de istoria militară a Europei. Rusia, îngrijorată de consolidarea armatei germane Lavrov a reacționat la declarațiile noului cancelar german, Friedrich Merz, care a afirmat că dorește ca Germania să devină principala putere militară din Europa. Citește și: Compania de stat cu doi angajați și patru șefi și care supraviețuiește din dobânzile bancare Șeful diplomației ruse a amintit de momentele din secolul trecut în care Germania a ocupat această poziție și a provocat „nenorociri”, referindu-se la Primul și Al Doilea Război Mondial. Friedrich Merz: „Germania va avea cea mai puternică armată” La începutul lunii mai, Friedrich Merz a subliniat că Germania trebuie să facă față unei amenințări crescânde din partea Rusiei și unei protecții americane incerte în cadrul NATO. În acest context, el a declarat că „prioritatea este consolidarea Bundeswehr-ului” și că Germania va construi „cea mai puternică armată convențională din Europa”. Răspunsul Germaniei la ofensiva rusă Cancelarul german a avertizat că Rusia nu se va opri la Ucraina, subliniind că o victorie rusească sau anexarea unor teritorii nu ar fi suficiente pentru ambițiile Kremlinului. Din acest motiv, Berlinul consideră esențială întărirea capacităților sale de apărare. O schimbare de paradigmă după decenii de pacifism După ororile celui de-al Doilea Război Mondial, Germania a menținut o politică profund pacifistă și a subfinanțat apărarea, bazându-se pe protecția SUA în cadrul NATO. Totuși, atacul Rusiei asupra Ucrainei, declanșat în februarie 2022, a provocat o schimbare strategică majoră la Berlin. Deși guvernul precedent, condus de Olaf Scholz, a inițiat o creștere semnificativă a bugetului apărării, armata germană se confruntă în continuare cu provocări serioase. Rapoartele indică lipsuri majore în ceea ce privește echipamentele, infrastructura și eficiența birocratică.

Germania avertizează Israelul: fără presiuni politice (sursa: X/Johann Wadephul)
Internațional

Germania insistă că nu poate fi forțată să fie solidară cu Israel, în chestiunea Gaza

Germania avertizează Israelul: fără presiuni politice. Ministrul adjunct de externe al Germaniei, Johann Wadephul, a transmis un mesaj clar guvernului israelian: acuzațiile de antisemitism nu trebuie folosite pentru a constrânge Germania politic, în contextul criticilor tot mai ferme formulate la adresa campaniei militare israeliene din Fâșia Gaza. Germania avertizează Israelul: fără presiuni politice „Sprijinul nostru pentru lupta împotriva antisemitismului și pentru dreptul Israelului de a exista nu trebuie exploatat pentru a justifica războiul din Gaza”, a declarat Wadephul într-o conferință de presă susținută la Berlin. Citește și: Compania de stat cu doi angajați și patru șefi și care supraviețuiește din dobânzile bancare Oficialul german a subliniat că, în ciuda complexității situației din regiune, Guvernul federal nu va accepta să fie supus unei „solidarități forțate”. „Nu vom permite să fim împinși într-o poziție în care să fim obligați la o susținere necondiționată”, a afirmat Wadephul. Critici la adresa duratei și intensității acțiunilor Israelului Ministrul german a recunoscut dreptul legitim al Israelului de a se apăra și de a acționa împotriva grupării Hamas, mai ales în contextul în care aceasta ține în continuare ostatici israelieni. Cu toate acestea, a adăugat că „durata, severitatea și consistența” operațiunii militare a Israelului în Fâșia Gaza ridică serioase semne de întrebare privind proporționalitatea. Aprovizionarea populației din Gaza, o preocupare majoră Wadephul a condamnat situația umanitară din Gaza, subliniind că este „complet inacceptabil” ca civilii să nu aibă acces la alimente de bază și medicamente. „Germania are o responsabilitate specială față de Israel, dar suntem de asemenea alături de populația civilă din Fâșia Gaza”, a punctat oficialul german. Posibilă limitare a livrărilor de arme către Israel Referindu-se la viitoarele livrări de arme către Israel, Wadephul a afirmat că există o „linie roșie” pe care Germania nu o va depăși. „Acolo unde Guvernul german vede un risc de încălcare a dreptului umanitar internațional, vom interveni și nu vom livra arme”, a declarat ministrul adjunct. În încheiere, Wadephul a anunțat că ministrul israelian Gideon Saar va efectua în curând o vizită oficială în Germania, context în care aceste teme vor fi discutate la cel mai înalt nivel diplomatic.  

Manifestanți pro-palestinieni blochează sediul publicației FAZ (sursa: faz.net)
Eveniment

Protestatari pro-Palestina au ocupat temporar sediul Frankfurter Allgemeine Zeitung

Manifestanți pro-palestinieni blochează sediul publicației FAZ. Un grup de protestatari pro-palestinieni a blocat luni, temporar, accesul în sediul cotidianului Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ), în Frankfurt. Aproximativ 20 de manifestanți au ocupat intrarea principală a clădirii pentru a denunța războiul din Gaza. Manifestanți pro-palestinieni blochează sediul publicației FAZ Forțele de ordine au intervenit treptat și au îndepărtat protestatarii, fără incidente majore. Citește și: Un fost lider AUR, sponsor al campaniei lui Simion, și-a cerut personal scuze de la Nicușor Dan: „Iartă-mă!” Acțiunea de tip sit-in a fost marcată de scandări precum: „Opriți crima, opriți războiul, opriți genocidul din Gaza” și „Palestina liberă”. Protestatarii au cerut publicarea unei declarații pro-palestiniene Reprezentanții FAZ au confirmat protestul și solicitarea manifestanților ca ziarul să publice o declarație de susținere a cauzei palestiniene. Petra Hoffmann, purtătoarea de cuvânt a publicației, a declarat că redacția nu va răspunde acestei cereri, subliniind că activitatea editorială nu a fost perturbată de manifestație. Organizatorii acuză mass-media germane de complicitate Manifestația a fost organizată de Alianța de Acțiune pentru Palestina din Frankfurt, ai cărei membri susțin că războiul din Fâșia Gaza reprezintă un genocid care durează de un an și jumătate. Ei acuză mass-media din Germania, inclusiv FAZ, că ar fi complice prin tăcere, publicând informații militare din Israel și ignorând acuzațiile de genocid împotriva palestinienilor. Acuzațiile de genocid și reacția Israelului În plan internațional, Africa de Sud a inițiat o acțiune împotriva Israelului la Curtea Internațională de Justiție de la Haga, acuzând statul israelian de genocid. Guvernul de la Ierusalim respinge categoric aceste acuzații, argumentând că acțiunile sale vizează exclusiv gruparea militantă Hamas. O decizie a instanței internaționale este, momentan, în așteptare.

Germania accelerează înarmarea de frica Rusiei (sursa: DW)
Internațional

Germania se înarmează până în dinți: până în 2029, capacitatea militară ar crește de patru ori

Germania accelerează înarmarea de frica Rusiei. Șeful armatei germane, generalul Carsten Breuer, a ordonat ca până în anul 2029 forțele armate ale Germaniei să fie complet echipate cu armament și alte resurse esențiale. Germania accelerează înarmarea de frica Rusiei Potrivit unui document oficial există o preocupare majoră: până în 2029, Rusia ar putea avea capacitatea de a-și reconstitui forțele armate pentru a lansa un posibil atac asupra teritoriului NATO. Citește și: Cu cât vor crește facturile la energie, dacă subvenția se elimină de la 1 iulie - analiză Ziarul Financiar Această evaluare este împărtășită de generalul Breuer și de alți oficiali militari din cadrul Alianței Nord-Atlantice. Documentul intitulat „Priorități directoare pentru creșterea pregătirii de luptă”, semnat de generalul Breuer pe 19 mai, evidențiază direcțiile strategice pentru următorii ani. Germania se bazează pe relaxarea regulii „frânei datoriilor”, decisă în martie, pentru a finanța aceste investiții militare majore. Ministerul Apărării de la Berlin nu a emis încă un punct de vedere oficial cu privire la aceste planuri. Apărare aeriană și capacități de atac în profunzime Printre prioritățile trasate de generalul Breuer se numără întărirea apărării aeriene a Germaniei, slăbită în ultimele decenii, cu accent pe capacitățile de interceptare a dronelor. Această direcție corespunde în mare parte cu cerințele exprimate anterior de NATO. În 2023, surse NATO au indicat că Germania ar trebui să-și multiplice de cel puțin patru ori capacitățile de apărare aeriană, incluzând sisteme cu rază lungă (precum Patriot) și sisteme cu rază scurtă. De asemenea, documentul stabilește ca prioritate strategică lansarea de lovituri de precizie în adâncime, vizând obiective aflate la peste 500 km, adânc în spatele liniilor inamice. Rezerve de muniție, război electronic și capabilități spațiale O altă măsură importantă este refacerea și extinderea stocurilor de muniție ale armatei germane, alături de stabilirea unor ținte mai ambițioase pentru toate tipurile de muniții. Generalul Breuer insistă și asupra extinderii rapide a capacităților de război electronic și dezvoltării unui sistem rezilient de capabilități ofensive și defensive în spațiu, un domeniu din ce în ce mai important în arhitectura de securitate globală.

Partidul AfD nu poate fi interzis (sursa: Facebook/Alice Weidel)
Internațional

Partidul de extrema dreaptă AfD nu poate fi interzis, nu sunt îndeplinite condițiile legale

Partidul AfD nu poate fi interzis. Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a declarat că decizia recentă a serviciului de informații interne de a clasifica partidul Alternativa pentru Germania (AfD) drept organizație extremistă de dreapta confirmată nu este suficientă pentru a justifica o interzicere oficială a formațiunii politice. Partidul AfD nu poate fi interzis Dobrindt a reamintit că, în sistemul constituțional german, simpla exprimare a unor opinii anticonstituționale nu este suficientă pentru interzicerea unei formațiuni politice. Citește și: Perdanții din USL vor să reformeze politica: după Ponta, și Antonescu se oferă să se lupte Pentru ca un partid să fie scos în afara legii, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: să urmeze în mod activ scopuri anticonstituționale și să existe o posibilitate reală, în opinia instanței, ca partidul să-și poată atinge aceste obiective AfD, reclasificată oficial ca organizație extremistă de dreapta Oficiul Federal pentru Protecția Constituției (BfV), serviciul german de informații interne, a anunțat la începutul lunii că a modificat statutul partidului AfD de la „caz suspect de extremism” la „entitate extremistă de dreapta confirmată”. În motivarea sa, agenția a afirmat că partidul: „Desconsideră demnitatea umană” și „Amenință democrația”. Această reclasificare ar fi permis BfV să sporească nivelul de supraveghere a partidului, însă aplicarea măsurii a fost suspendată temporar, în așteptarea unei decizii în instanță, după ce AfD a contestat legal decizia. Controverse și relansarea dezbaterii privind interzicerea AfD Noua evaluare a partidului a reactivat o veche dezbatere în spațiul politic german: este justificată interzicerea AfD? Potrivit legislației în vigoare, o astfel de solicitare poate fi formulată doar de către Guvernul federal sau de una dintre cele două camere ale Parlamentului. Reclasificarea nu oferă suficiente temeiuri juridice Alexander Dobrindt a subliniat că susținătorii interzicerii AfD se înșală dacă cred că raportul serviciilor de informații oferă suficiente dovezi în acest sens. Ministrul a explicat că documentul se concentrează în principal pe chestiunea legată de încălcarea demnității umane, însă aceasta nu este suficientă pentru interzicerea unui partid. „Mai sunt două criterii esențiale: dacă formațiunea reprezintă o amenințare la adresa statului de drept și a democrației. Raportul nu atinge acest aspect.”

Germanii susțin măsurile împotriva imigrației ilegale (sursa: Facebook/Alexander Dobrindt)
Internațional

Germanii, de acord cu măsurile mai dure la granițe împotriva migranților, arată un sondaj

Germanii susțin măsurile împotriva imigrației ilegale. Un sondaj realizat de YouGov indică faptul că 75% dintre germani sprijină noile măsuri privind respingerea azilanților la frontieră, introduse de ministrul de interne Alexander Dobrindt. Dintre aceștia, 50% sunt complet de acord, iar 25% oarecum de acord. Doar 16% contestă măsurile, iar 9% nu au o opinie clară. Germanii susțin măsurile împotriva imigrației ilegale Alexander Dobrindt, membru al Uniunii Creștin Sociale (CSU) și nou ministru de interne, a introdus instrucțiuni care permit poliției federale să respingă solicitanții de azil la graniță. Citește și: George Simion a pompat nouă milioane de lei în firma familiei penalului Marcel Păcuraru, patronul Realității TV, pentru „propagandă” Sunt exceptate grupurile vulnerabile, precum femeile cu copii mici și persoanele grav bolnave. Guvernul Merz promite măsuri dure împotriva imigrației Noul guvern de coaliție de la Berlin, condus de cancelarul Friedrich Merz (CDU), a anunțat de la bun început că va adopta o linie dură împotriva imigrației ilegale. Poliția federală a intensificat controalele la frontieră încă din săptămâna trecută. Țările vecine Germaniei, precum Polonia, Austria și Elveția, au exprimat critici față de noile măsuri implementate de Berlin, considerând că acestea afectează cooperarea transfrontalieră. Sondajul arată o opinie divizată despre cancelarul Merz Același sondaj YouGov, realizat în perioada 9-12 mai pe un eșantion de 2.200 de alegători, a analizat și percepția publică asupra noului cancelar Friedrich Merz. Doar 35% au o opinie pozitivă despre debutul său în funcție, în timp ce 34% îl evaluează negativ, iar 31% nu au dorit să se pronunțe. Merz, început controversat în fruntea Germaniei Friedrich Merz este al zecelea cancelar al Germaniei postbelice, fiind ales în funcție pe 6 mai, abia în al doilea tur de scrutin, după o primă înfrângere considerată „umilitoare”. Nu este clar ce membri ai coaliției formate din CDU, CSU și SPD au votat împotrivă la primul tur. Deși CDU și CSU au câștigat alegerile parlamentare din februarie, Friedrich Merz rămâne o figură polarizantă. Numeroși cetățeni îl percep drept un politician cu un stil agresiv și iritat, ceea ce generează controverse în rândul opiniei publice.

Germania secretizează ajutorul militar oferit Ucrainei (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Germania nu va mai comunica ce și câte arme livrează Ucrainei, au agreat Merz și Zelenski

Germania secretizează ajutorul militar oferit Ucrainei. Ambasadorul ucrainean în Germania, Oleksii Makeiev, a elogiat decizia cancelarului Friedrich Merz de a păstra secretă amploarea ajutorului militar oferit Ucrainei. Această tactică este văzută ca o formă de „ambiguitate strategică”, menită să împiedice Rusia să afle detalii despre capacitățile reale ale Kievului. Germania secretizează ajutorul militar oferit Ucrainei La scurt timp după preluarea mandatului, Friedrich Merz a convenit cu ministrul apărării, Boris Pistorius, să înceteze publicarea listelor detaliate privind livrările de arme către Ucraina. Citește și: VIDEO George Simion, filmat când sare peste rând la controlul pașapoartelor, pe Otopeni. Liderul AUR s-a dus mai întâi la un ghișeu închis, unde a bătut în geam Noua abordare include și oprirea comunicării cantităților exacte de echipamente militare. Un pas înapoi față de transparența instaurată sub Scholz Fostul cancelar Olaf Scholz a adoptat o strategie similară la începutul invaziei ruse, în februarie 2022. Însă, în iunie același an, guvernul său a cedat presiunii publice și a început să publice online o listă detaliată a livrărilor de arme. Aceasta a fost actualizată ultima dată pe 6 mai, chiar în ziua instalării noului guvern Merz. Merz se răzgândește față de propriile critici din trecut Ironia situației constă în faptul că, în calitate de lider al opoziției, Merz critica exact această lipsă de transparență. Într-o declarație din acea perioadă pentru RTL și n-tv, el afirma: „Suntem ținuți în suspans, avem parte de scuze, nu de informații precise despre ceea ce furnizează în realitate Germania”, promițând mai multă deschidere în cazul în care va deveni cancelar. Ucraina vede în noua strategie o mișcare inspirată Ambasadorul Oleksii Makeiev a justificat susținerea Kievului pentru această schimbare printr-o metaforă: „Un bun jucător de şah gândeşte cu câteva mutări înainte. Ceea ce nu face el este să-i anunţe aceste mutări adversarului său”. Astfel, noua strategie a Germaniei este percepută ca o măsură de protecție și anticipare în fața Rusiei. Voce discordantă: fostul ambasador Melnik critică noua politică Nu toți diplomații ucraineni sunt însă de acord. Andrii Melnik, fost ambasador la Berlin, a calificat noua abordare drept o practică „foarte ciudată” care amintește de „amintiri neplăcute” din perioada guvernului Scholz. Melnik consideră că publicarea dimensiunii exacte a ajutorului militar ar avea un rol descurajator asupra Rusiei și ar transmite un semnal clar de sprijin ferm pentru Ucraina.

Germania respinge la graniță migranții ilegali (sursa: Facebook/Matthias Krieger - für mehr Bewegung in unserem Regensburg)
Internațional

Germania va respinge la graniță toți migranții clandestini, exceptând femeile gravide și copiii

Germania respinge la graniță migranții ilegali. Noul ministru german de interne, Alexander Dobrindt, a declarat miercuri că a ordonat poliției de frontieră să respingă migranții clandestini la granițele Germaniei. Excepție vor face doar copiii și femeile gravide, considerate grupuri vulnerabile. Germania respinge la graniță migranții ilegali Într-o conferință de presă susținută la Berlin, Dobrindt a explicat că această decizie urmărește limitarea migrației ilegale. Citește și: BREAKING Nicușor Dan prezintă un sondaj care arată că Simion ar câștiga alegerile prezidențiale El a anulat oficial instrucțiunile verbale emise în perioada crizei migratorii din 2015, când Angela Merkel a permis intrarea refugiaților. Aceste directive neformale împiedicau până acum poliția de frontieră să returneze solicitanții de azil. Coaliția Merz-Scholz își asumă combaterea migrației ilegale Noul guvern german, condus de cancelarul Friedrich Merz, format dintr-o coaliție între CDU-CSU (centru-dreapta) și SPD (centru-stânga), a făcut din combaterea migrației ilegale o prioritate. Obiectivul declarat este și acela de a stopa ascensiunea formațiunii de extremă dreapta AfD. Tema migrației Creștin-democrații au cerut măsuri ferme, invocând seria recentă de atacuri comise de refugiați. Compromisul înscris în programul de guvernare prevede menținerea controalelor la frontieră și returnarea migranților ilegali, inclusiv a celor care cer azil, dar cu condiția desfășurării acestor măsuri „în coordonare cu vecinii europeni”. Deși programul guvernamental vorbește despre cooperare europeană, nu este clar dacă ordinul recent al ministrului Dobrindt a fost coordonat cu țările vecine, în special Austria și Polonia. Critici: măsurile ar încălca valorile UE Mai mulți critici ai noii politici de migrație susțin că deciziile guvernului federal contravin valorilor și normelor Uniunii Europene. S-au ridicat semne de întrebare privind angajamentele Germaniei în privința drepturilor refugiaților.

Merz, cancelar după al doilea vot (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Friedrich Merz a devenit cancelarul Germaniei, după ce al doilea vot în Bundestag a avut succes

Merz, cancelar după al doilea vot. Friedrich Merz a fost votat marți în funcția de cancelar federal al Germaniei de către Bundestag, după ce coaliția formată din conservatori și social-democrați a eșuat la primul vot. Merz, cancelar după al doilea vot Situația este fără precedent în istoria postbelică a Germaniei și subliniază fragilitatea noii coaliții de guvernare. Citește și: Au început retragerile de capital din România, economia poate pierde ce a câștigat în ultimii zece ani, avertizează consultantul economic Adrian Negrescu Coaliția CDU/CSU–SPD a prezentat un program de guvernare pentru următorii patru ani, concentrat pe relansarea economiei, reducerea migrației ilegale și creșterea cheltuielilor militare. Totodată, guvernul promite continuarea sprijinului pentru Ucraina și combaterea ascensiunii extremei drepte (AfD). Programul de guvernare, criticat pentru lipsa de concretețe Documentul de 144 de pagini a fost criticat pentru absența unor măsuri clare și pentru faptul că multe dintre promisiuni sunt condiționate de resurse financiare încă neasigurate. Cu toate acestea, noul guvern beneficiază de o relaxare a „frânei datoriilor”, permițând investiții suplimentare în infrastructură și tranziție verde, în valoare de 500 de miliarde de euro. Prioritate: relansarea economiei germane după recesiune După doi ani de recesiune, cauzată în mare parte de pierderea gazului rusesc, obiectivul principal al noii administrații este repornirea motorului economic. Printre măsuri se numără facilități fiscale pentru companii, reducerea birocrației și plafonarea prețului la energie pentru industriile energo-intensive. Coaliția promite eficientizarea aparatului administrativ prin reducerea cu 8% a numărului posturilor publice în următorii patru ani, cu excepția celor din domeniul securității și ordinii publice. Politici mai ferme împotriva migrației ilegale Negocierile privind migrația au fost cele mai tensionate. Programul de guvernare prevede menținerea controalelor la frontieră, respingerea migranților ilegali, inclusiv a solicitanților de azil, și limitarea reuniunii familiale pentru refugiații cu protecție limitată. Toate aceste măsuri vor fi implementate în coordonare cu statele europene vecine. Creșterea cheltuielilor pentru apărare Germania intenționează să majoreze bugetul Apărării și să introducă un serviciu militar voluntar inspirat de modelul suedez, după renunțarea la armata obligatorie în urmă cu 15 ani. Măsura vine în contextul îngrijorării privind o eventuală retragere strategică a SUA din Europa. Noul guvern federal Echipa guvernamentală formată de Merz include opt femei, trei persoane din fosta RDG și o persoană de origine străină. Ministrul Apărării, Boris Pistorius, își păstrează portofoliul, în timp ce Alexander Dobrindt (CSU) preia Ministerul de Interne, Johann Wadephul (CDU) devine ministru de Externe, iar Katherina Reiche conduce Ministerul Economiei. Steinmeier: „Avem nevoie de mai multă încredere și unitate” La ceremonia de învestire, președintele german Frank-Walter Steinmeier a transmis un mesaj de responsabilitate și unitate: „Ar fi bine pentru Germania dacă ne-am plânge mai puțin și am vorbi mai mult despre ceea ce facem bine.”

Friedrich Merz ratează funcția de cancelar (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Șoc în Germania: Friedrich Merz nu a obținut votul parlamentar pentru a deveni cancelar

Friedrich Merz ratează funcția de cancelar. Liderul Uniunii Creștin-Democrate (CDU), Friedrich Merz, nu a reușit să obțină majoritatea absolută în Bundestag pentru a fi desemnat cancelar al Germaniei. Votul a produs un rezultat surprinzător și fără precedent în istoria politică recentă a țării. Friedrich Merz ratează funcția de cancelar Din cele 621 de voturi exprimate în Bundestag, Friedrich Merz (69 de ani) a primit 310 voturi – cu șase mai puține decât cele necesare pentru a fi validat. Citește și: ANALIZĂ Puterea uriașă la care aspiră Simion: numește premierul, judecător la CCR, șefii serviciilor secrete 307 parlamentari au votat împotrivă, trei s-au abținut, iar un vot a fost invalid. O coaliție majoritară care nu a livrat Rezultatul este cu atât mai surprinzător cu cât CDU, aliatul său bavarez CSU și Partidul Social-Democrat (SPD) dețin împreună 328 de mandate – suficiente pentru o majoritate absolută. În ciuda acestei configurații favorabile, Merz nu a reușit să convingă suficienți parlamentari. Un precedent politic în Germania postbelică Este pentru prima dată în istoria recentă a Germaniei când un candidat la funcția de cancelar nu obține majoritatea absolută în primul tur de vot din Bundestag. Până acum, toți candidații au fost validați din prima rundă. Majoritate absolută sau decizie prezidențială Conform Constituției germane, Bundestagul are acum la dispoziție 14 zile pentru a alege un cancelar cu majoritate absolută. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, este suficientă o majoritate simplă într-un vot ulterior. Președintele Frank-Walter Steinmeier are apoi șapte zile pentru a numi noul cancelar sau pentru a dizolva parlamentul și a convoca alegeri anticipate. AfD cere alegeri anticipate Partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), clasat pe locul doi la alegerile din februarie, a salutat eșecul lui Merz. Co-lidera Alice Weidel a declarat că votul demonstrează „fundamentul slab” al coaliției dintre conservatori și social-democrați și a cerut organizarea de noi alegeri. Bernd Baumann, lider parlamentar AfD, a acuzat presupuse fraude electorale și a susținut că Merz a plătit prețul pentru „intrigile” care au precedat votul. Potrivit acestuia, un nou tur de scrutin este programat pentru miercuri. Critici interne la adresa liderului CDU Înaintea votului, Friedrich Merz a fost criticat chiar din interiorul CDU pentru concesiile făcute social-democraților în vederea formării unei coaliții guvernamentale. Aceste compromisuri ar fi slăbit încrederea în capacitatea sa de a conduce. Interimatul lui Olaf Scholz Alegerile parlamentare din 23 februarie au fost câștigate de blocul conservator cu 28,5% din voturi, în timp ce SPD a înregistrat cel mai slab scor postbelic – doar 16,4%. Fostul cancelar Olaf Scholz va asigura interimatul până la depunerea jurământului de către noul șef al guvernului. Indiferent cine va fi următorul cancelar, noul guvern va avea de înfruntat numeroase provocări: relansarea economiei, întărirea securității europene, redefinirea relației cu administrația Trump, precum și gestionarea migrației ilegale și reducerea birocrației.

În Germania se formează noul guvern (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

În Germania se instalează noua putere, alianța dintre conservatori și social-democrați

În Germania se formează noul guvern. Liderii Uniunii Creștin-Democrate (CDU), Uniunii Creștin-Sociale (CSU) și Partidului Social-Democrat (SPD) semnează luni, la Berlin, acordul de coaliție guvernamentală care va permite noii administrații să preia oficial mandatul, la 10 săptămâni după alegerile anticipate din 23 februarie. Documentul poartă titlul „Responsabilitate pentru Germania” și are 144 de pagini. În Germania se formează noul guvern Friedrich Merz, liderul CDU, este așteptat să fie ales cancelar marți, într-un vot în Bundestag unde coaliția are o majoritate confortabilă de 328 de locuri din 630. Citește și: România începe războiul de două săptămâni cu Rusia: ce vor face PSD, PNL și UDMR pentru turul al doilea? Pentru alegerea sa sunt necesare minimum 316 voturi. Din partea SPD, co-liderul Lars Klingbeil va deveni vicecancelar și ministru al finanțelor, iar partidul va deține în total șapte portofolii, inclusiv Ministerul Apărării, care ar putea rămâne la Boris Pistorius. Conservatorii și-au stabilit deja echipa de miniștri Conservatorii au anunțat deja componența echipei guvernamentale. Johann Wadephul va prelua Ministerul de Externe, fiind cunoscut pentru susținerea ajutorului militar acordat Ucrainei și critica adusă Kremlinului. Katherina Reiche va conduce Ministerul Economiei, în timp ce Ministerul Educației va reveni lui Karin Prien, iar cel al Sănătății deputatei Nina Warken. Un nou minister – al Digitalizării și Modernizării Statului – va fi condus de antreprenorul Karsten Wildberger, CEO Ceconomy. Provocări majore pentru noul guvern Noul executiv se confruntă cu o agendă complexă: relansarea economiei germane, gestionarea eficientă a migrației, consolidarea apărării europene și redefinirea relațiilor cu SUA, în contextul revenirii lui Donald Trump la Casa Albă. În alegerile din februarie, blocul conservator a obținut cele mai multe voturi, urmat de partidul de extremă dreapta AfD, în timp ce SPD s-a clasat pe locul al treilea.

Germania, măsuri pentru reducerea migrației ilegale (sursa: Facebook/Alexander Dobrindt)
Internațional

Germania va înăspri controalele la frontieră pentru a respinge migranți

Germania, măsuri pentru reducerea migrației ilegale. Alexander Dobrindt, noul ministru de interne al Germaniei și membru al Uniunii Creștin-Sociale (CSU) din Bavaria, a anunțat că va impune măsuri ferme pentru reducerea migrației ilegale, începând chiar din prima săptămână de mandat. Germania, măsuri pentru reducerea migrației ilegale Într-un interviu acordat publicației Bild, Dobrindt a precizat că nu se va închide nicio frontieră, dar că sunt necesare „control, claritate și coerență” pentru a reduce migrația ilegală. Citește și: LIVE Prezența la vot și rezultatele numărării, în timp real „Numărul migrației ilegale trebuie să scadă. Pregătim decizii naționale și europene în acest sens”, a spus oficialul. Mai mulți polițiști la granițe, dar resurse limitate Potrivit estimărilor, este posibil ca poliția federală să suplimenteze temporar efectivele la granițele externe ale Germaniei. Totuși, Sindicatul Poliției Germane (GdP) atrage atenția că nu poate fi susținut un efort prelungit, din cauza lipsei de personal. Andreas Rosskopf, președintele GdP pentru Poliția Federală și Vamă, avertizează că nu se poate asigura o creștere constantă a prezenței la frontieră cu resursele actuale. Respingerea solicitanților de azil la graniță Sindicatul este rezervat și în privința ideii de a respinge solicitanții de azil la frontierele terestre fără acordul vecinilor precum Austria sau Polonia. „Nu trebuie să existe un joc de ping-pong între țările vecine”, a spus Rosskopf. „Dacă trebuie să întoarcem solicitanți de azil, acest lucru trebuie să fie juridic sigur – iar acest răspuns lipsește deocamdată.” Un nou guvern german condus de CDU/CSU și SPD Friedrich Merz, liderul CDU, urmează să fie ales cancelar în Bundestag marți, în fruntea noului guvern format din CDU/CSU și SPD. Fostul guvern de centru-stânga a fost reticent față de controalele fixe la frontieră, invocând reglementările din Spațiul Schengen. Totuși, fosta ministră de interne, Nancy Faeser (SPD), a prelungit în mod repetat controalele la granița cu Austria și a instituit controale temporare și pentru frontierele cu Polonia, Cehia și Elveția, notificând Comisia Europeană. Migrația în scădere În 2023, Germania a înregistrat 229.751 de cereri de azil, cu aproximativ 100.000 mai puține decât în anul precedent. Potrivit Biroului Federal pentru Migrație și Refugiați (BAMF), scăderea se datorează în mare parte închiderii rutei refugiaților prin Serbia, în noiembrie 2023. În noul acord de guvernare, CDU/CSU și SPD au convenit respingeri la frontieră, însă rămâne neclar dacă „în coordonare cu vecinii” înseamnă consultare sau obținerea acordului acestora.

Tensiuni diplomatice între SUA și Germania (sursa: Facebook/Marco Rubio)
Internațional

Marco Rubio acuză Germania de „tiranie mascată”. Ministerul german de Externe îi răspunde ferm

Tensiuni diplomatice între SUA și Germania. Un schimb tensionat de replici a avut loc vineri pe platforma X, între secretarul de stat american Marco Rubio și Ministerul german de Externe, pe tema deciziei Germaniei de a clasifica partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) drept formațiune extremistă. Tensiuni diplomatice între SUA și Germania Marco Rubio a criticat dur decizia autorităților germane de a permite serviciului intern de informații (BfV) să intensifice supravegherea partidului AfD. Citește și: LIVE Prezența la vot și rezultatele numărării, în timp real „Germania tocmai a oferit agenției sale de spionaj noi puteri pentru a supraveghea opoziția. Asta nu e democrație, e tiranie mascată”, a scris Rubio pe contul oficial al Departamentului de Stat. Acesta a susținut că adevărata amenințare vine din partea politicilor guvernamentale privind imigrația, și nu dinspre AfD, care „a obținut locul al doilea la ultimele alegeri”. Reacția Germaniei: „Aceasta este democrație” La peste trei ore de la postarea lui Rubio, Ministerul german de Externe a reacționat direct pe X, respingând ferm acuzațiile: „Aceasta este democrație. Decizia se bazează pe o investigație riguroasă și independentă pentru a proteja Constituția și statul de drept.” Ministerul a subliniat că decizia finală aparține instanțelor de judecată și a amintit lecțiile dure ale istoriei: „Am învățat din istorie că extremismul de dreapta trebuie oprit.” JD Vance atacă establishmentul german Vicepreședintele SUA, JD Vance, a reluat criticile lui Rubio într-o postare separată, exprimându-și sprijinul pentru AfD. „AfD este cel mai popular partid din Germania și cel mai reprezentativ în estul țării. Acum birocrații încearcă să îl distrugă.” Într-un alt mesaj, Vance a acuzat elita politică germană că „a reconstruit Zidul Berlinului, nu rușii, ci establishmentul german”. AfD, acuzat de extremism și discriminare AfD a fost în centrul mai multor scandaluri, fiind acuzat de retorică antisemită, anti-musulmană și xenofobă. În 2024, unul dintre liderii săi, Björn Höcke, a fost condamnat pentru folosirea de sloganuri naziste – fapt interzis prin lege în Germania. Serviciul german de informații interne consideră AfD o amenințare la adresa ordinii democratice: „Partidul urmărește să excludă anumite grupuri din participarea egală în societate, să le discrimineze neconstituțional și să le confere un statut inferior din punct de vedere legal.” SUA acuză Europa de restrângerea libertății de exprimare Într-un discurs susținut în februarie la Conferința de Securitate de la München, JD Vance a acuzat liderii europeni că se îndepărtează de valorile post-Război Rece. „În Marea Britanie și în întreaga Europă, libertatea de exprimare, din păcate, este în retragere”, a declarat el, stârnind nemulțumiri în rândul oficialilor europeni.

Extrema dreaptă germană conduce în sondaje (sursa: Facebook/AfD)
Internațional

Extrema dreaptă germană, în continuare pe primul loc în sondaje, peste blocul conservator CDU-CSU

Extrema dreaptă germană conduce în sondaje. Partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) se menține pe primul loc în preferințele alegătorilor germani, potrivit unui sondaj recent realizat de institutul Forsa la solicitarea postului RTL. Extrema dreaptă germană conduce în sondaje Sondajul apare în contextul în care o nouă coaliție de guvernare formată din conservatori (CDU-CSU) și social-democrați (SPD) se pregătește să preia puterea la Berlin. Citește și: EXCLUSIV Declarația la Securitate a lui Crin Antonescu exista la CNSAS din 2005, dar a fost "omisă" în 2009, când Antonescu a candidat la prezidențiale Potrivit datelor sondajului, AfD ar obține 26% din voturi dacă alegerile ar avea loc acum, cu două puncte procentuale peste blocul conservator CDU-CSU, care ar obține 24%. Diferențe majore față de rezultatele din februarie Rezultatele sondajului contrastează cu cele ale alegerilor parlamentare din 23 februarie, când CDU-CSU a obținut 28,5% din voturi și s-a clasat pe primul loc, urmat de AfD cu 20,8%. Sprijinul pentru Partidul Social-Democrat (SPD) a scăzut la 14%, în scădere față de 16,4% înregistrat la scrutinul din februarie. Partidul Verzilor ar obține 12% din voturi, în timp ce formațiunea de extremă stângă Die Linke ar atinge 10% în preferințele electoratului, potrivit aceluiași sondaj Forsa. Friedrich Merz, posibil viitor cancelar Friedrich Merz, liderul Uniunii Creștin-Democrate (CDU), este favorit pentru funcția de cancelar. Votul de învestire este programat pentru 6 mai, în Bundestag. Dacă parlamentul federal își va da acordul, Merz va prelua oficial conducerea executivului german în cadrul noii coaliții CDU-SPD.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră
OSZAR »