duminică 06 iulie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: reacție

17 articole
Internațional

„Putin nu vrea pace” – reacția dură a senatorului Lindsey Graham la declarațiile lui Medvedev

Senatorul Graham: „Putin nu vrea pace”. Declarația recentă a fostului președinte rus Dmitri Medvedev, potrivit căreia Rusia urmărește o „victorie rapidă” și „distrugerea completă” a guvernului ucrainean, a fost catalogată de senatorul american Lindsey Graham drept „un moment rar de onestitate”. Graham a adăugat că acum este clar că Putin nu vrea, de fapt, pacea în Ucraina. Senatorul Graham: „Putin nu vrea pace” Senatorul republican Lindsey Graham, susținător al unui nou proiect de sancțiuni dure împotriva Rusiei, a catalogat declarațiile explicite ale lui Medvedev, drept adevărate. Citește și: Bugetul României finanțează 178 de agenții de cercetare, inclusiv două de cercetări spațiale și aerospațiale „Apreciez că ați arătat clar lumii că Putin și Rusia nu sunt nici pe departe interesați de pace”, a transmis Graham. Comentariile sale vin ca reacție la o postare publicată de Medvedev pe Telegram, în care vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei a respins ideea unui compromis de pace, afirmând că „negocierile de la Istanbul nu sunt menite să ajungă la un compromis bazat pe condiții nerealiste”. Sancțiuni contra Rusiei Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut anterior Statelor Unite să impună sancțiuni mai dure în cazul eșecului negocierilor de la Istanbul. Ca răspuns, senatorul Lindsey Graham a anunțat că un proiect de lege bipartizan urmează să fie avansat în Congres, prevederea-cheie fiind tarife de 500% pentru țările care continuă să cumpere petrol, gaze, uraniu și alte resurse din Rusia. Rusia menține o linie dură în cadrul negocierilor de pace Runda a doua de negocieri dintre Rusia și Ucraina, desfășurată luni, s-a încheiat fără progrese semnificative. Moscova a refuzat o încetare a focului pe termen lung și a prezentat Kievului un memorandum cu cerințe maximaliste, printre care recunoașterea anexării ilegale a regiunilor Lugansk, Donețk, Herson și Zaporojie; interdicția aderării Ucrainei la NATO; limitări în privința armatei ucrainene. Medvedev a reiterat că adevăratul scop al Rusiei este înfrângerea militară și eliminarea conducerii politice ucrainene, pe care a descris-o din nou drept un „regim neo-nazist”, o retorică intens criticată și considerată nefondată de comunitatea internațională. Negocieri folosite pentru câștiguri militare Autoritățile de la Kiev susțin că Rusia folosește negocierile de pace pentru a câștiga timp și a avansa pe front. Medvedev a recunoscut indirect acest lucru în postarea sa, afirmând: „Armata noastră avansează activ și va continua să avanseze. Tot ceea ce ar trebui să explodeze va exploda, iar toți cei care ar trebui exterminați vor dispărea.” Declarația a fost făcută la scurt timp după ce forțele ucrainene au atacat patru aerodromuri din interiorul Rusiei, distrugând zeci de bombardiere strategice. Niciun progres în negocieri La fel ca și prima rundă de negocieri din 16 mai, discuțiile de luni s-au încheiat fără un acord privind un armistițiu durabil sau un plan de pace. Singura înțelegere atinsă a fost inițierea unui nou schimb de prizonieri, care ar putea include până la 1.200 de prizonieri de fiecare parte. Moscova a propus, de asemenea, un armistițiu umanitar de trei zile pentru recuperarea corpurilor soldaților căzuți în luptă.

Senatorul Graham: „Putin nu vrea pace” (sursa: Facebook/Lindsey Graham)
Kremlinul avertizează asupra unei decizii „periculoase” (sursa: TASS)
Internațional

Kremlinul reacționează dur la anunțul privind extinderea razei armelor livrate Ucrainei

Kremlinul avertizează asupra unei decizii „periculoase”. Kremlinul a calificat luni drept „o decizie destul de periculoasă” anunțul făcut de cancelarul federal german Friedrich Merz privind eliminarea limitelor de rază pentru armele furnizate Ucrainei de către aliații occidentali. Kremlinul avertizează asupra unei decizii „periculoase” Potrivit purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov, această măsură contravine eforturilor de reglementare politică a conflictului. Citește și: Mișcare strategică a lui Nicușor Dan, în favoarea lui Băluță, care susține intrarea PSD la guvernare „Dacă aceste decizii au avut cu adevărat loc, ele vin în mod categoric împotriva aspirațiilor noastre de a intra într-o reglementare politică. Și prin urmare, aceasta este o decizie foarte periculoasă”, a declarat Peskov într-o înregistrare video difuzată de presa rusă. Merz: Ucraina poate lovi ținte din Rusia Cancelarul german Friedrich Merz a declarat luni, într-un interviu pentru televiziunea publică WDR, că aliații Ucrainei, Germania, SUA, Regatul Unit și Franța, nu mai impun nicio limitare privind raza de acțiune a armelor furnizate Kievului. „Asta înseamnă că Ucraina se poate apăra de acum înainte, de exemplu atacând poziții militare în Rusia (...), ceea ce nu făcea în urmă cu ceva timp, cu câteva excepții. O poate face acum”, a explicat Merz. Putin respinge negocierile ca semn de slăbiciune În același interviu, Merz a afirmat că Vladimir Putin interpretează ofertele diplomatice de discuție drept un semn de slăbiciune. Remarca vine în contextul eșecului celor mai recente convorbiri ruso-ucrainene, primele din 2022 încoace, care nu au dus la o încetare a focului. Ucraina, sub un val masiv de atacuri cu drone Pe teren, situația rămâne tensionată. Ucraina a fost vizată în noaptea de duminică spre luni de un atac masiv, cu un număr record de 355 de drone, în urma unui weekend de lovituri intense. În acest context, președintele american Donald Trump l-a acuzat public pe Vladimir Putin că este „complet nebun”, amplificând discursul politic legat de escaladarea conflictului.

Trump atacă Amazon pentru afișarea tarifelor (sursa: X/Jeff Bezos)
Internațional

Trump îl atacă pe Bezos: Amazon ar putea menționa cât din prețul produselor e determinat de tarife

Trump atacă Amazon pentru afișarea tarifelor. Administrația Trump a reacționat vehement față de Amazon, în contextul în care gigantul de e-commerce ar fi analizat posibilitatea de a afișa separat costurile suplimentare generate de tarifele impuse de SUA, indică surse citate de CNN.  Trump atacă Amazon pentru afișarea tarifelor Președintele Donald Trump l-a sunat personal marți dimineață pe fondatorul companiei, Jeff Bezos, pentru a-i exprima nemulțumirea. Citește și: EXCLUSIV Declarația la Securitate a lui Crin Antonescu exista la CNSAS din 2005, dar a fost "omisă" în 2009, când Antonescu a candidat la prezidențiale Potrivit a doi oficiali de rang înalt de la Casa Albă, președintele a fost informat telefonic despre intenția Amazon de a evidenția costurile tarifare și a reacționat imediat, exprimându-și furia direct către Jeff Bezos. Informația inițială a fost publicată de Punchbowl News, care a relatat că Amazon intenționează să afișeze „cât din prețul unui produs este determinat de tarife”, chiar lângă prețul final afișat. „Act politic ostil” Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a catalogat marți această posibilă decizie a Amazon drept un „act ostil și politic”, precizând că discutase deja subiectul cu președintele. În același timp, oficiali ai Casei Albe au criticat inițiativa, considerând-o o încercare de a transfera costurile asupra consumatorilor americani. Amazon neagă implementarea pe site-ul principal Un purtător de cuvânt al Amazon a declarat pentru CNN că ideea de a afișa tarifele „nu a fost niciodată luată în calcul pentru site-ul principal Amazon și nu a fost implementată pe nicio platformă a companiei.” Cu toate acestea, Amazon a confirmat că a explorat opțiunea afișării costurilor de import pe Haul, o platformă secundară destinată produselor sub 20 de dolari. Totuși, schimbarea nu a fost aprobată și nu va fi pusă în aplicare. Alte platforme de e-commerce aplică taxe similare Companii precum Shein și Temu au introdus modificări de preț legate de costurile tarifare. Temu, de exemplu, a adăugat o taxă de import afișată la finalizarea comenzii. Ambele companii se aprovizionează în mare parte din China, afectată direct de noile tarife impuse de administrația Trump. Colaborare controversată a Amazon în China Karoline Leavitt a invocat și un articol Reuters din 2021 care susținea că Amazon ar fi colaborat cu autoritățile chineze pentru a cenzura recenziile privind discursurile și scrierile președintelui Xi Jinping. Purtătoarea de cuvânt a afirmat că acesta este un alt motiv pentru care „americanii ar trebui să cumpere produse americane” și a subliniat importanța repatrierii lanțurilor de aprovizionare. Bezos, în relații bune cu Trump în al doilea mandat În ciuda tensiunilor actuale, Jeff Bezos a încercat să cultive o relație pozitivă cu președintele Trump în al doilea mandat al acestuia. Fondatorul Amazon l-a felicitat public după alegerile din noiembrie și a participat la un dineu la Casa Albă. Mai mult, Amazon a donat 1 milion de dolari pentru fondul de inaugurare al lui Trump și produce un documentar despre Prima Doamnă Melania Trump. Averea lui Jeff Bezos, afectată de politicile tarifare Potrivit Bloomberg Billionaire Index, averea lui Jeff Bezos a scăzut cu 30 de miliarde de dolari de la începutul anului, parțial din cauza politicilor tarifare ale administrației Trump și a declinului piețelor bursiere. Cu toate acestea, într-un interviu recent acordat publicației The Atlantic, Trump l-a elogiat pe Bezos: „Este 100%. A fost grozav.”

Putin propune armistițiu, Zelenski este sceptic (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski nu crede în armistițiul de Paști propus de Putin: drone rusești, pe cerul Ucrainei

Putin propune armistițiu, Zelenski este sceptic. Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, surprinde printr-un anunț neașteptat: o pauză de foc de 30 de ore în timpul sărbătorilor pascale. Însă Volodimir Zelenski a reacționat cu scepticism. Putin propune armistițiu, Zelenski este sceptic Anunțul liderului de la Kremlin vine în mod neașteptat, în Sâmbăta Mare. Citește și: EXCLUSIV De ce a secretizat CNSAS dosarul lui Crin Antonescu: pentru a ascunde originea unui "document nou și neprocesat" Putin afirmă că Rusia va înceta ostilitățile împotriva Ucrainei pentru o perioadă de 30 de ore, începând de sâmbătă la ora 18:00 (ora Moscovei) până la miezul nopții de Paștele ortodox. Totuși, această decizie este condiționată: armistițiul va fi respectat doar dacă și partea ucraineană va face același lucru, precizează Ministerul rus al Apărării. Președintele Volodimir Zelenski s-a arătat sceptic în legătură cu această „pauză umanitară”. La scurt timp după anunțul rusesc, în mai multe regiuni ale Ucrainei a fost declanșată alerta aeriană. Zelenski a subliniat că, la doar 45 de minute înainte de presupusa încetare a focului, drone rusești survolau cerul ucrainean, fiind doborâte de apărarea antiaeriană. „Dronele de atac din cerul nostru arată adevărata atitudine a lui Putin față de Paște și față de viețile omenești”, a declarat liderul ucrainean. Între propagandă și realitate Șeful adjunct al Ministerului de Externe ucrainean, Andrij Sybiha, a reiterat lipsa de încredere în declarațiile liderului rus. „Știm că nu putem avea încredere în cuvintele lui Putin. Ne uităm la fapte, nu la vorbe.” Potrivit oficialului ucrainean, războiul a început din cauza Rusiei și continuă din același motiv. Aceasta nu este prima oară când Kremlinul propune o „pauză de sărbători”. În ianuarie 2023, Putin a ordonat o încetare unilaterală a focului de o zi și jumătate pentru Crăciunul ortodox. Kievul a interpretat atunci gestul ca o manevră de propagandă, menită să permită Rusiei redistribuirea trupelor. SUA și presiunea diplomatică asupra conflictului Pe fundalul acestei inițiative, diplomația americană devine tot mai activă. Recent, Statele Unite au mediat discuții separate cu Rusia și Ucraina, convenind ca infrastructura energetică să nu mai fie țintită în atacuri. Putin a emis un ordin în acest sens după un apel telefonic cu președintele Trump, pe 18 martie. Cu toate acestea, Moscova a acuzat ulterior Ucraina că a încălcat înțelegerea, reluând atacurile. SUA, între sprijinul condiționat și retragerea strategică Administrația Trump a schimbat radical direcția în politica față de Ucraina. Dacă în timpul mandatului Biden SUA au fost cel mai important sprijin al Kievului, Trump adoptă o abordare diferită, punând accent pe negociere și compromis. Secretarul de stat Marco Rubio a declarat că SUA vor decide în doar câteva zile dacă mai merită să continue eforturile diplomatice. „Dacă un sfârșit al războiului nu pare posibil, atunci trebuie pur și simplu să mergem mai departe”, a spus el, lăsând să se înțeleagă că Washingtonul ar putea renunța la rolul său de susținător ferm al Ucrainei.

Trump tace, Putin ucide civili ucraineni (sursa: X/Keith Kellogg)
Internațional

Trimisul lui Trump pentru Ucraina condamnă atacul rusesc de la Sumî. Președintele american, tăcere

Trump tace, Putin ucide civili ucraineni. Un atac aerian rusesc lansat asupra orașului Sumî, situat în nord-estul Ucrainei, a provocat moartea a cel puțin 32 de persoane, potrivit autorităților locale. Acesta este considerat unul dintre cele mai mortale atacuri din ultimele luni pe teritoriul ucrainean. Keith Kellogg, trimisul special al SUA pentru Ucraina a condamnat atacul, însă din partea președintelui Trump, tăcere. Trump tace, Putin ucide civili ucraineni Trimisul special al Statelor Unite pentru Ucraina, Keith Kellogg, a condamnat ferm atacul, numindu-l „un act care depășește limitele decenței”. Citește și: Șoferi, mare atenție: au apărut sute de radare fixe, amenda e trimisă prin poștă, autoturismul nu mai e oprit de polițiști Într-un mesaj postat pe rețeaua de socializare X (fosta Twitter), oficialul american a criticat dur acțiunea forțelor ruse. „Atacul forțelor ruse asupra țintelor civile din Sumî depășește limitele decenței. Ca fost oficial militar, știu ce sunt loviturile țintite, iar acest lucru este inacceptabil”, a transmis Keith Kellogg. Din partea președinției SUA nu au venit reacții. Sumî, din nou în vizorul armatei ruse Orașul Sumî, aflat în apropierea graniței cu Rusia, a fost de mai multe ori vizat de atacuri încă de la începutul invaziei ruse în februarie 2022. Bombardamentul recent este unul dintre cele mai sângeroase din regiune, stârnind reacții internaționale puternice și condamnări din partea comunității internaționale.

Condamnarea extremistei Le Pen, Kremlinul reacționează (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Kremlinul, lovit în plex de condamnarea lui Marine Le Pen, reclamă "violarea regulilor democratice"

Condamnarea extremistei Le Pen, Kremlinul reacționează. Kremlinul a reacționat luni, 31 martie. Potrivit BFMTV, Dmitri Peskov a calificat condamnarea drept o „încălcare a normelor democratice” decizia tribunalului de la Paris care a condamnat-o pe Marine Le Pen, lidera extremei drepte franceze, pentru deturnare de fonduri publice. Condamnarea extremistei Le Pen, Kremlinul reacționează Verdictul include o pedeapsă de ineligibilitate cu efect imediat, ceea ce o exclude pe Le Pen din cursa prezidențială din 2027. Citește și: Sondaj distribuit de Nicușor Dan: Simion, locul I, Ponta, foarte ușor peste Nicușor Dan, iar Crin Antonescu, pe locul IV Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat în cadrul briefingului său zilnic: „Într-adevăr, tot mai multe capitale europene urmează calea încălcării normelor democratice”. Afirmația a venit ca răspuns la o întrebare privind condamnarea lui Marine Le Pen, o figură politică considerată de-a lungul timpului apropiată de Moscova. Cu toate acestea, Dmitri Peskov a nuanțat poziția oficială a Rusiei, precizând că este vorba despre „o chestiune internă a Franței”, evitând astfel o implicare directă în disputa politică internă franceză.

Controalele lui Piedone enervează ministerul Sănătăţii (sursa: Facebook/Cristian Popescu Piedone)
Eveniment

Piedone l-a enervat pe Rafila după amendarea spitalelor: ANPC n-are cadru legal, susține ministrul

Controalele lui Piedone enervează ministerul Sănătăţii. Ministerul Sănătăţii a transmis luni că apreciază preocuparea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor privind furnizarea serviciilor în spitale, însă atrage atenţia că acţiunile de control nu se pot desfăşura în afara cadrului legal. Controalele lui Piedone enervează ministerul Sănătăţii Ministerul Sănătății a emis un comunicat de presă în care a reacționat față de controalele ANPC. Citește și: Mesaj agresiv al unui medic UPU, din Râmnicu Vâlcea, împotriva pacienților: „Țărani cocliți și analfabeți” ''Ministerul Sănătăţii este autoritatea abilitată de Legea 95/2006 prin Inspecţia Sanitară de Stat să efectueze controlul oficial în domeniul sănătăţii publice. Conform prevederilor Ordonanţei de Urgenţă nr. 97/2001, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi ANPC pot efectua controale în domeniul alimentului numai dacă se emite un cadru legal comun, respectiv la nivel de ordin între instituţiile menţionate implicate în controlul alimentului'', se arată în comunicat. Colaborare condiţionată de cadrul legal Ministerul Sănătăţii se arată deschis la colaborare, însă continuarea acestei acţiuni este posibilă numai după stabilirea cadrului legal care să permită ANPC să participe la controale comune exclusiv în domeniul alimentelor în unităţile sanitare. ''Menţionăm că pentru Ministerul Sănătăţii şi pentru unităţile sanitare respectarea cadrului legal existent este esenţială şi ne dorim să nu existe abuzuri în serviciu potenţiale, ca urmare a acţiunilor ANPC. Asigurarea hranei corespunzătoare pentru pacienţi este o preocupare constantă a MS, care a dublat în 2023 suma alocată acestora, iar orice sprijin legal din partea ANPC este binevenit'', arată sursa citată. Controalele ANPC în spitalele din Bucureşti Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a iniţiat, sâmbătă, un control operativ cu privire la respectarea legislaţiei în vigoare pentru protecţia consumatorilor de servicii medicale. Au fost vizate Spitalul Universitar de Urgență Elias și Spitalul de Urgență București. În urma controalelor au fost aplicate amenzi în valoare totală de 31.000 lei. 

Declarațiile lui Donald Trump satisfac Kremlinul (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Satisfacție maximă la Kremlin după criticile aduse de Trump lui Zelenski

Declarațiile lui Donald Trump satisfac Kremlinul. Kremlinul a calificat dialogul dintre președintele rus Vladimir Putin și președintele american Donald Trump drept "promițător". Acest schimb de replici vine în contextul apropiării de trei ani de la lansarea invaziei Ucrainei de către Rusia, pe 24 februarie 2022. Schimbarea conducerii la Casa Albă În plin proces de schimbare a direcției conducerii în Washington, Moscova și Washingtonul susțin că se pregătește o întâlnire între cei doi președinți, în cadrul negocierilor privind viitorul Ucrainei. Citește și: ANALIZĂ Eșecuri în serie ale suveraniștilor: miting ratat; moțiunea de cenzură, amânată; Georgescu, demascat că s-a operat în Germania Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, și-a exprimat satisfacția față de această evoluție politică, subliniind importanța ca nimic să nu interfereze cu voința politică a liderilor. "Dialogul are loc între doi preşedinţi cu adevărat remarcabili. Acest lucru este promiţător. Este important ca nimic să nu interfereze cu punerea în aplicare a voinţei lor politice." Declarațiile lui Donald Trump satisfac Kremlinul Peskov a considerat "de înțeles" reacția ostilă a președintelui Trump față de președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Declarația lui Trump, în care l-a denumit miercurea trecută "dictator", a venit după ce liderul de la Kiev a afirmat că Trump trăiește "într-un spațiu de dezinformare" rusesc, ca răspuns la acuzațiile acestuia împotriva Kievului în legătură cu conflictul început pe 24 februarie 2022. Misiunea "divină" a lui Putin Cu ocazia Zilei Apărătorilor Patriei, președintele Putin a subliniat misiunea sa "divină" de a apăra Rusia. El a anunțat că va consolida armata rusă, întrucât țara se concentrează intens pe eforturile de război. "Soarta a vrut aşa, Dumnezeu a vrut aşa, dacă pot să spun asta. O misiune pe cât de dificilă, pe atât de onorabilă - de a apăra Rusia - a fost pusă pe umerii noștri și pe umerii voștri împreună." Necompromisul teritorial al Rusiei În continuare, Peskov a afirmat ferm că Rusia "nu va vinde niciodată" teritoriul pe care îl ocupă. Aceasta se referă la aproximativ 20% din Ucraina, subliniind că Moscova nu va face compromisuri în privința teritoriilor aflate sub controlul său.

Managerul MNIR contestă motivele demiterii sale (sursa: Facebook/Muzeul Național de Istorie a României)
Eveniment

Managerul MNIR contestă motivele demiterii sale

Managerul MNIR contestă motivele demiterii sale. Ernest Oberlander-Târnoveanu, managerul Muzeului Național de Istorie a României (MNIR), a refuzat să-și dea demisia de onoare, subliniind într-un comunicat, că acest gest ar afecta grav procesul de recuperare a artefactelor dacice furate în Olanda. Declarația sa vine în contextul solicitării ministrului Culturii, Natalia Intotero, de a demisiona în urma incidentului. Managerul MNIR contestă motivele demiterii sale Managerul MNIR a subliniat că nu există dovezi de încălcare a legii în activitatea sa. Citește și: FOTO EXCLUSIV Arheolog român care a vizitat tezaurul dacic de la muzeul Drents acum zece zile: Am fost șocată de lipsa de personal de pază, nu am văzut așa ceva la nici un mare muzeu „Nu mi s-a indicat nicio încălcare a legii sau a normelor aplicabile, găsindu-se false pretexte pentru a demisiona. Am refuzat să-mi depun demisia de onoare considerând că nimic nu poate afecta mai grav procesul de recuperare a celor patru bunuri de patrimoniu furate ca lăsarea fără conducere a MNIR în aceste zile cruciale.” Recunoștința față de colegi În comunicatul său, Oberlander-Târnoveanu a exprimat recunoștință față de colegii săi din MNIR și de profesioniștii din domeniul cultural: „Doresc să le mulțumesc tuturor colegilor și profesioniștilor din domeniul culturii care și-au arătat solidaritatea față de instituție în aceste momente extrem de dificile. De asemenea, le mulțumesc în mod deosebit colegilor mei din MNIR pentru profesionalismul și devotamentul dovedite de-a lungul timpului și, în special, în această perioadă de criză.” Ministrul Culturii a denunțat contractul de management Ministrul Natalia Intotero a anunțat, marți, că a procedat la denunțarea contractului de management al directorului MNIR, având în vedere refuzul acestuia de a demisiona. Decizia a fost luată pe fondul furtului artefactelor dacice din expoziția de la Muzeul Drents din Assen, Olanda.

Reacția MAE la mesajul lui Dughin (sursa: Facebook/MAE)
Eveniment

Reacția MAE la mesajul lui Dughin

Reacția MAE la mesajul lui Dughin. Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe (MAE), Andrei Țărnea, a declarat marți că Rusia utilizează spațiul de comunicare drept „un instrument de război hibrid”, prin propagandă și dezinformare. Afirmația vine în urma unui mesaj publicat pe platforma X de un cont atribuit ideologului rus Aleksandr Dughin, care a devenit viral. Reacția MAE la mesajul lui Dughin „Am folosit această ocazie pentru a reaminti că Rusia a încercat sistematic să limiteze suveranitatea României, inclusiv în contextul Marii Uniri. Citește și: ANALIZĂ De ce PSD vrea ca Elena Lasconi să nu ajungă la Cotroceni și care este planul secret pe care-l are cu Călin Georgescu, dacă acesta va câștiga A trebuit să vină pacea din 1919 și presiunea occidentală pentru ca Rusia să recunoască actul istoric al poporului român”, a explicat purtătorul de cuvânt MAE, Andrei Țărnea. Mesajul apărut pe contul @Agdchan afirma că „România va fi parte a Rusiei” și făcea referire la integrarea Moldovei în România. Deși contul afișează numele și fotografia lui Aleksandr Dughin, Andrei Țărnea a subliniat că autenticitatea acestuia este irelevantă, deoarece „Dughin nu are nicio calitate oficială, iar mesajele sale sunt doar o formă de trolling”. Strategiile de dezinformare ale Rusiei Țărnea a atras atenția asupra intensificării propagandei rusești după invazia Ucrainei din 2014 și, mai ales, după februarie 2022. „Vedem o fuzionare între comunicarea publică oficială, media din Federația Rusă și canalele neoficiale de propagandă. Este o epidemie de intoxicare și dezinformare care va continua”, a avertizat purtătorul de cuvânt al MAE. Importanța unei reacții publice Decizia MAE de a reacționa la mesajul viral a fost justificată de amploarea mediatizării acestuia. „În mod normal, ignorăm astfel de postări, dar în acest caz, viralizarea lor a necesitat un răspuns de fond, pentru a clarifica poziția istorică și actuală a României față de încercările Rusiei de a influența percepția publică”, a explicat Țărnea. Mesajele MAE către comunitatea internațională În reacția sa, MAE a reafirmat poziția suverană a României și a criticat încercările Rusiei de a destabiliza regiunea prin propagandă. „Rusia nu a recunoscut niciodată cu adevărat actele suverane ale României, iar aceste încercări de dezinformare reflectă o continuare a aceleiași strategii de subminare a suveranității”, a concluzionat purtătorul de cuvânt al MAE. Propaganda rusă: o amenințare constantă Activitățile de propagandă rusească continuă să fie o amenințare majoră, cu mesaje menite să influențeze opinia publică și să creeze incertitudini. România și partenerii săi euro-atlantici sunt chemați să combată aceste încercări prin comunicare transparentă și consolidarea securității informaționale.

TikTok respinge acuzațiile privind influențarea alegerilor (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

TikTok respinge acuzațiile privind influențarea alegerilor

TikTok respinge acuzațiile privind influențarea alegerilor. Platforma TikTok a respins, printr-un purtător de cuvânt, acuzațiile formulate de Consiliul Național al Audiovizualului (CNA), care susține că algoritmii rețelei sociale ar fi favorizat un anumit candidat în alegerile prezidențiale din România, transmite Reuters. CNA a cerut Comisiei Europene să investigheze TikTok Marți, CNA a solicitat Comisiei Europene să investigheze rolul TikTok în procesul electoral, invocând suspiciuni de manipulare a opiniei publice. Citește și: Două cereri de anulare a alegerilor prezidențiale au ajuns la CCR-ul controlat de PSD: ar fi șansa lui Ciolacu să intre în turul II „Algoritmii TikTok au amplificat conținut favorabil unui anumit candidat, generând dezechilibru electoral și periclitând pluralismul politic,” a declarat Valentin-Alexandru Jucan, vicepreședintele CNA. TikTok respinge acuzațiile privind influențarea alegerilor Un purtător de cuvânt al TikTok a respins aceste afirmații, subliniind că: „Majoritatea candidaților au avut prezență activă pe TikTok, iar câștigătorii au desfășurat campanii și pe alte platforme digitale.” TikTok afirmă că acuzațiile CNA nu reflectă realitatea, subliniind diversitatea prezenței candidaților pe rețelele sociale. Comisia Europeană, solicitată să răspundă Reuters menționează că Comisia Europeană nu a oferit încă un răspuns oficial cu privire la cererea CNA, trimisă prin e-mail. Cazul scoate în evidență controversele legate de influența platformelor digitale asupra proceselor electorale și necesitatea reglementării pentru a asigura transparența și echitatea competițiilor politice.

Reacția Maiei Sandu, surprinsă de cutremur( sursa: Facebook/TV Moldova1)
Eveniment

Reacția Maiei Sandu, surprinsă de cutremur

Reacția Maiei Sandu, surprinsă de cutremur. Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a reacţionat cu calm luni, când un cutremur produs în România învecinată a zdruncinat studioul în care dădea un interviu. Reacția Maiei Sandu, surprinsă de cutremur "Următoarele săptămâni vor fi foarte, foarte aglomerate", a spus Sandu la finalul interviului, când studioul a fost clar zguduit de seismul de la ora locală 17.40 cu magnitudinea 5,2 (revizuită la 5,4). Citește și: EXCLUSIV Aflat în vizorul DNA pentru relația cu generalul Dumitru Dumbravă (ex-SRI), afaceristul Tufan vinde terenuri de 4,8 milioane de euro și sponsorizează un partid cu 750.000 lei Ea a făcut ochii mari şi a zâmbit forţat, dar şi-a păstrat calmul (VIDEO). "Dumnezeule, se întâmplă ceva interesant aici", a spus prezentatoarea televiziunii publice Moldova 1. "O premieră live, un cutremur". "Da, aşa se pare", a replicat şefa statului, convenind cu prezentatoarea că interviul a avut un "final neobişnuit". Cutremurul, cu epicentrul în zona seismică Vrancea din România, a fost resimţit şi în Republica Moldova şi sudul Ucrainei, fără a provoca pagube.

Un oficial ucrainean mârâie la Moldova Foto: Facebook Alexei Arestovici
Eveniment

Un oficial ucrainean mârâie la Moldova

Un influent oficial ucrainean, Alexei Arestovici, consilier în cadrul administrației președinției ucrainene, mârâie la Republica Moldova, după ce o nouă rachetă rusească a căzut pe teritoriul ei: „Se așteaptă o altfel de reacție, pe care cel puțin eu nu am auzit-o”. Alexei Arestovici este un ofițer de informații ucrainean născut în Georgia, cu grad de locotenent-colonel, blogger, actor, cronicar politic și militar. Presa a speculat că ar putea fi succesorul lui Zelenski la președinția Ucrainei. Un oficial ucrainean mârâie la Moldova „Este rău să fii vecina unei țări în care se desfășoară un război. Însă, dacă totuși s-a întâmplat așa să fie, ar trebui să iei o poziție mai decisivă. Eu am așteptat o declarație mai serioasă din partea Republicii Moldova. Totuși, până la urmă ei știu mai bine ce să facă cu teritoriul lor. Căderea unei rachete este un semn al agresiunii militare. Iar în general, faptul că ei au penetrat spațiul lor aerian este evident că este o agresiune militară. Moldova este deja a treia oară supusă unei agresiuni militare. Se așteaptă o altfel de reacție, pe care cel puțin eu nu am auzit-o”, a declarat Arestovici, în cadrul unei intervenții live, citat de newsmaker.md. Poliția din Republica Moldova a descoperit, luni, o rachetă căzută în vecinătatea orașului Briceni, foarte aproape de granița cu Ucraina și România. Premierul Natalia Gavrilița a spus că noul val de rachete asupra Ucrainei „generează consecințe directe și asupra țării noastre”. Oficialul a declarat că autoritățile depun toate eforturile ca să țină situația sub control și să nu admită riscuri pentru cetățenii Moldovei. Citește și: Cancelarul Austriei, atac direct la primirea României în Schengen: 75.000 de imigranți ilegali au traversat România, Bulgaria și Ungaria fără ca autoritățile de acolo să-i înregistreze

Putin este paria nuclear al planetei (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin este paria nuclear al planetei

Putin este paria nuclear al planetei. Statele Unite "iau în serios" ameninţarea lansată de preşedintele rus Vladimir Putin că ar putea recurge la arma nucleară în războiul din Ucraina, a declarat miercuri un purtător de cuvânt al Casei Albe, care a vorbit despre "consecinţe severe" dacă liderul de la Kremlin şi-ar pune în practică o asemenea ameninţare, relatează AFP. Putin este paria nuclear al planetei "Este o retorică iresponsabilă din partea unei puteri nucleare, dar nu este diferită de modul în care el se exprimă de şapte luni şi noi o luăm în serios", a declarat la postul ABC purtătorul de cuvânt al Consiliului pentru securitate naţională a SUA, John Kirby. "Noi monitorizăm cât putem de bine postura lor strategică astfel încât, la nevoie, să o putem schimba pe a noastră. Dar la ora actuală nimic nu spune că aceasta ar fi necesar", a adăugat reprezentantul Casei Albe. Întrebat despre mobilizarea a 300.000 de rezervişti anunţată mai devreme de preşedintele rus, John Kirby a răspuns: "Ne aşteptam la asta". "Ea arată incontestabil că el este în suferinţă" pe plan militar, remarcă purtătorul de cuvânt american, menţionând că Vladimir Putin "are probleme cu dezertările, forţează răniţii să se întoarcă la luptă, deci clar că el are o problemă cu recrutările" pentru a-şi duce mai departe invazia în Ucraina. Mobilizarea și mijloacele de a proteja Rusia Într-un discurs preînregistrat, Vladimir Putin a anunţat miercuri dimineaţă mobilizarea a 300.000 de rezervişti. În faţa ameninţării reprezentate, potrivit lui, de "regimul nazist de la Kiev", susţinut militar şi financiar de Occident, "vom folosi cu siguranţă toate mijloacele la dispoziţia noastră pentru a proteja Rusia şi poporul nostru", a declarat preşedintele rus, făcând aluzie la armele nucleare. Citește și: NATO: Nu suntem surprinși, suntem pregătiți. Moscova va înțelege exact cum vom reacționa Acesta "nu este un bluf", a insistat Putin, care a acuzat Occidentul, respectiv SUA, UE şi Marea Britanie, că după ce a impus Kievului să nu mai negocieze cu Moscova încearcă acum să încurajeze Ucraina să desfăşoare operaţiuni militare inclusiv pe teritoriul rus, întrucât "scopul Occidentului este să slăbească, să divizeze şi să distrugă Rusia". "În politica sa agresivă anti-rusească, Occidentul a depăşit orice limită. Cei care încearcă să ne şantajeze cu armele nucleare trebuie să ştie că vântul se poate schimba în direcţia lor", a indicat preşedintele rus.

Putin, prima reacție în cazul Dughina (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, prima reacție în cazul Dughina

Putin, prima reacție în cazul Dughina. Preşedintele rus Vladimir Putin a denunţat luni o "crimă josnică" după moartea Dariei Dughina, fiica ideologului Aleksandr Dughin ce susţine ofensiva asupra Ucrainei, în explozia maşinii pe care o conducea, lângă Moscova, moarte pe care autorităţile ruse o impută Kievului, informează AFP. Putin, prima reacție în cazul Dughina "O crimă josnică, plină de cruzime, a curmat prematur viaţa Dariei Dughina, o persoană strălucitoare şi talentată, dotată cu o inimă cu adevărat rusă", a declarat Putin într-un mesaj de condoleanţe publicat de Kremlin şi adresat apropiaţilor tinerei ucise sâmbătă. "Ca jurnalistă, om de ştiinţă, filosof şi corespondent de război, ea a servit poporul şi patria cu sinceritate, ilustrând prin faptele sale ce vrea să însemne o patrioată rusă", a adăugat Putin. Daria Dughina a murit sâmbătă seară după ce autoturismul pe care-l conducea a explodat. Ea participase împreună cu tatăl său la un eveniment în apropiere de Moscova. Aleksandr Dughin urma să plece de acolo împreună cu fiica sa cu acelaşi autoturism, dar în final a plecat cu o altă maşină. Un asasinat care aduc aminte de anii '90 Aleksandr Dughin este cunoscut ca filosof şi publicist conservator, unul dintre propagandiştii ideologiei "lumii ruse" şi ai neoeurasianismului, concepte care proclamă dominaţia Rusiei asupra vecinilor săi, opunerea acesteia SUA şi NATO şi extinderea influenţei Rusiei pe teritoriul continentului eurasiatic. De ani de zile, Dughin a îndemnat Moscova să se afirme mai agresiv pe scena mondială. Citește și: FSB (ex-KGB) susține că spionajul ucrainean a asasinat-o pe Daria Dughina. Ar fi vorba de o asasină, Natalia Vovk Din 2014, Dughin se află pe lista de sancţiuni a UE, iar din 2015 pe listele de sancţiuni ale SUA şi Canada pentru presupusa implicare în anexarea Crimeii de către Rusia. La fel şi fiica sa, care îi împărtăşea opiniile, era inclusă pe listele cu sancţiuni occidentale. Moartea Dariei Dughina a produs un şoc în Rusia, trezind amintiri dureroase despre numeroasele asasinate care au însângerat perioada instabilă ce a urmat prăbuşirii Uniunii Sovietice în 1991. Ea a zădărnicit de asemenea eforturile autorităţilor şi mass-media ruse pro-Kremlin care încearcă să convingă că ofensiva din Ucraina nu are niciun fel de consecinţe negative asupra populaţiei ruse.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră
OSZAR »