duminică 22 iunie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: beneficii

10 articole
Eveniment

Rozmarinul poate stimula memoria și ar putea ajuta în lupta împotriva bolii Alzheimer

Rozmarinul, aliat în tratarea bolii Alzheimer. Rozmarinul este apreciat de secole în bucătăriile lumii pentru gustul său distinct. Însă, dincolo de savoarea sa culinară, rozmarinul câștigă tot mai multă recunoaștere pentru beneficiile sale asupra sănătății, în special în ceea ce privește creierul, inflamația și imunitatea, fiind considerat un aliat important în prevenirea și tratarea bolii Alzheimer. Rozmarinul, aliat în tratarea bolii Alzheimer Studii recente arată că rozmarinul ar putea juca un rol promițător în prevenirea bolii Alzheimer, principala cauză a demenței la nivel global. Citește și: Încă o taxă inventată pentru a salva bugetul: „taxă pe orice mișcare de bani din economie” Încă din Antichitate, grecii și romanii considerau că rozmarinul îmbunătățește memoria și claritatea mentală, obiceiuri care acum sunt susținute de știință. Un experiment a demonstrat că simpla inhalare a aromei de rozmarin a dus la performanțe mai bune în teste de memorie, comparativ cu un mediu fără miros. Cum acționează rozmarinul asupra creierului Rozmarinul stimulează circulația sângelui, inclusiv la nivel cerebral, furnizând mai mult oxigen și nutrienți. În plus, are efecte calmante: aroma sa poate reduce anxietatea și îmbunătăți somnul, factori esențiali pentru o memorie mai bună și o capacitate de concentrare crescută. Unul dintre compușii activi ai rozmarinului, 1,8-cineolul, inhibă descompunerea acetilcolinei, o substanță chimică esențială pentru învățare și memorie. Astfel, rozmarinul poate sprijini performanța cognitivă, mai ales pe măsură ce înaintăm în vârstă. Antioxidanții puternici protejează celulele cerebrale Rozmarinul este bogat în antioxidanți care combat stresul oxidativ, unul dintre factorii principali ai declinului cognitiv. Dintre fitocompușii benefici, acidul carnosic se remarcă prin proprietățile sale antiinflamatorii și neuroprotectoare. DiAcCA, compus revoluționar derivat din rozmarin În 2025, cercetătorii au dezvoltat diAcCA, o formă stabilizată a acidului carnosic. În studii preclinice, acest compus a demonstrat efecte spectaculoase: îmbunătățirea memoriei, creșterea numărului de sinapse (conexiuni între celulele nervoase) și reducerea proteinelor toxice asociate cu Alzheimer — cum sunt amiloid-beta și tau. Un aspect inovator al diAcCA este că se activează doar în zonele inflamate ale creierului, reducând riscul de efecte adverse. Testele pe animale nu au indicat toxicitate și au evidențiat îmbunătățiri cognitive importante. Următorul pas ar putea fi testarea pe oameni. DiAcCA ar putea avea aplicații și în tratarea altor boli inflamatorii, precum diabetul de tip 2, bolile cardiovasculare și Parkinson. Beneficiile rozmarinului dincolo de funcția cerebrală Rozmarinul are o istorie îndelungată și în medicina tradițională, fiind folosit pentru digestie, combaterea balonării și reducerea inflamațiilor. Compuși precum acidul rozmarinic și acidul ursolic contribuie la reducerea inflamațiilor în întregul organism. La nivel cutanat, rozmarinul poate ameliora acneea și eczema, iar acidul carnosic are potențial anti-aging, protejând pielea de efectele nocive ale soarelui. Proprietăți antimicrobiene și utilizări practice Uleiul de rozmarin are proprietăți antimicrobiene, fiind eficient împotriva bacteriilor și fungilor. De aceea, este tot mai utilizat în conservarea alimentelor și în formule farmaceutice. Precauții: rozmarinul poate deveni periculos În doze normale, ca ingredient în mâncare, ceai sau aromaterapie, rozmarinul este sigur pentru majoritatea persoanelor. Totuși, în concentrații mari sau sub formă de extracte, poate provoca efecte adverse, precum greață, vărsături sau, rar, convulsii, în special la persoanele cu epilepsie. De asemenea, femeile însărcinate ar trebui să evite dozele mari, din cauza riscului teoretic de stimulare a contracțiilor uterine. Rozmarinul poate interacționa cu medicamente anticoagulante, așadar consultul medical este recomandat înainte de administrarea suplimentelor.

Rozmarinul, aliat în tratarea bolii Alzheimer (sursa: Pexels/Rachel Claire)
Cafeaua, potențial aliat al vieții sănătoase (sursa: Pexels/Chevanon Photography)
Eveniment

Cafeaua, un aliat neașteptat al longevității. Ce spun noile cercetări

Cafeaua, potențial aliat al vieții sănătoase. Un nou studiu prezentat la întâlnirea anuală a Societății Americane de Nutriție sugerează că o ceașcă de cafea pe zi ar putea contribui la o viață mai lungă și mai sănătoasă, mai ales pentru femeile aflate la vârsta mijlocie. Cafeaua, potențial aliat al vieții sănătoase Potrivit studiului, femeile care consumau între una și trei cești de cafea cu cofeină pe zi, în jurul vârstei de 50 de ani, aveau șanse mai mari să ajungă la bătrânețe fără boli cronice majore și cu o stare bună de sănătate fizică, mintală și cognitivă. Citește și: Ciucu a primit în audiență „un tip” cu Porsche luat din banii unui institut de cercetare. Acesta dorea „să scape” de niște taxe Concluzia aparține dr. Sara Mahdavi, profesoară asociată la Universitatea din Toronto, care a condus cercetarea. Analiza a fost realizată pe baza datelor alimentare a peste 47.000 de femei incluse în faimosul „Nurses’ Health Study”, urmărite timp de 30 de ani pentru a analiza impactul obiceiurilor asupra sănătății pe termen lung. Nu orice băutură cu cofeină are același efect Rezultatele studiului arată că beneficiile sunt specifice cafelei cu cofeină. Ceaiul, cafeaua decofeinizată sau băuturile carbogazoase cu cofeină (precum cola) nu au prezentat aceeași asociere pozitivă, ba dimpotrivă, consumul ridicat de sucuri cu cofeină s-a corelat cu șanse mai mici de îmbătrânire sănătoasă. „Acest lucru sugerează că există compuși în cafea care contribuie la conservarea sănătății”, a declarat dr. David Kao, profesor de medicină la Universitatea din Colorado, care nu a fost implicat în studiu, dar consideră cercetarea solidă. Un studiu observațional Este important de subliniat că studiul este observațional, ceea ce înseamnă că nu poate demonstra o relație de tip cauză-efect. Deși cercetătorii au ajustat analiza în funcție de factori precum stilul de viață, demografia și dieta generală, alte variabile necunoscute ar putea influența rezultatele. Totuși, legătura dintre cafea și sănătatea pe termen lung este în acord cu alte studii anterioare care au sugerat beneficii precum reducerea riscului de diabet de tip 2 și boli cardiovasculare. Ar trebui să începem să bem cafea? Dacă nu avem obiceiul de a consuma cafea, nu înseamnă că ar trebui să-l adoptăm imediat. „Cafeaua poate susține longevitatea, dar nu este o soluție universal valabilă – mai ales pentru femei”, avertizează dr. Mahdavi. Metabolismul cofeinei este influențat de hormonii feminini. De exemplu, estrogenul inhibă o enzimă hepatică importantă în descompunerea cofeinei, ceea ce face ca efectele cofeinei să dureze mai mult în organismul femeilor aflate la menopauză, însărcinate sau care folosesc anticoncepționale orale. Consum moderat, dietă sănătoasă Consumul moderat de cafea – între una și trei cești pe zi – poate face parte dintr-o dietă sănătoasă pentru mulți adulți. Dar asta nu înseamnă că toată lumea ar trebui să înceapă sau să crească aportul de cafea în speranța unei bătrâneți fericite. Dr. Kao subliniază că studiul nu demonstrează că trecerea de la zero la trei cești de cafea pe zi ar aduce aceleași beneficii pentru cei care nu obișnuiesc să o consume. Cine ar trebui să fie atent la consumul de cafea? Deși rezultatele studiului oferă vești bune pentru cei care savurează zilnic cafeaua, anumite persoane trebuie să fie atente. Printre acestea se numără cei care suferă de hipertensiune arterială, boli cardiace, tulburări de somn sau anxietate, avertizează dr. Lu Qi, profesor la Universitatea Tulane, implicat în cercetări similare. În plus, un alt studiu realizat recent a arătat că momentul în care bei cafeaua contează: consumul dimineața pare să aducă beneficii mai mari decât pe parcursul zilei.

Creatina, un posibil stimulent pentru creier (sursa: Pexels/ibrahim hafedh)
Eveniment

De la culturism la neuroștiință: creatina, suplimentul pentru bodybuilding care stimulează creierul

Creatina, un posibil stimulent pentru creier. Creatina este cunoscută în special în lumea sportului pentru rolul său în creșterea performanței fizice și a rezistenței în timpul exercițiilor. Cea mai utilizată formă este creatina monohidrat, preferată de culturisti. Însă cercetările recente sugerează că beneficiile creatinei ar putea depăși cu mult sala de sport. Ce este creatina și cum funcționează în organism Creatina este o substanță produsă natural de ficat, rinichi și pancreas, fiind stocată în special în mușchi și creier. Citește și: Cu cine trebuie să discute Nicușor Dan: penalul PSD Chesnoiu, fost polițist, conduce AFIR, agenția care finanțează investițiile rurale Totuși, cantitatea generată de organism nu este suficientă, astfel că aportul alimentar — din carne sau pește gras — joacă un rol esențial. Creatina reglează energia celulară, iar suplimentarea poate sprijini diverse funcții fiziologice. Creatina, un posibil stimulent pentru creier Cercetările recente arată că suplimentarea cu creatină poate aduce beneficii cognitive, în special în condiții de stres, oboseală sau epuizare post-virală. Creatina ar putea ajuta la îmbunătățirea memoriei, a concentrării și chiar la ameliorarea simptomelor din Alzheimer. O singură doză poate contracara lipsa somnului Ali Gordjinejad, cercetător în Germania, a testat efectele unei singure doze de creatină după o noapte de nesomn. Participanții care au primit suplimentul au avut reacții mai rapide și memorie pe termen scurt mai bună decât cei cu placebo. Explicația ar putea fi că neuronii stresați absorb mai ușor creatina, care acționează ca un rezervor de energie rapid disponibil. O atenționare este necesară: participanții au primit o doză mare, 35g de creatină, de zece ori mai mare decât doza zilnică recomandată. Acest lucru poate fi periculos, mai ales pentru persoanele cu afecțiuni renale. Gordjinejad speră ca, în viitor, creatina să fie utilizată pentru a susține funcționarea cognitivă a persoanelor nevoite să rămână treze perioade îndelungate, precum salvatorii sau studenții în sesiune. Studii viitoare vor testa doze mai mici, sigure pentru utilizare pe scară largă. Criticii invocă prea puține dovezi concludente Profesorul Terry McMorris, care a analizat 15 studii în 2024, spune că nu există suficiente dovezi clare pentru beneficiile cognitive ale creatinei. Cauza ar putea fi testele cognitive învechite sau variațiile mari în regimurile de administrare. Totuși, el consideră că domeniul merită investigat mai aprofundat. Alte beneficii posibile: cancer, menopauză și sănătate mentală Studiile recente indică și alte efecte promițătoare ale creatinei. În cercetări pe animale, creatina a încetinit dezvoltarea tumorilor. De asemenea poate ameliora simptomele menopauzei și ar putea avea efect antioxidant, protejând organismul în perioadele de stres. Un studiu pe 25.000 de persoane cu vârste peste 52 de ani a arătat că un consum crescut de creatină (cu doar 0,09g mai mult pe două zile) a fost asociat cu un risc redus de cancer cu 14%. Creatina și depresia Un alt studiu a arătat că pacienții cu depresie care au primit creatină în paralel cu terapie cognitiv-comportamentală au avut o îmbunătățire mai mare a simptomelor decât cei care au urmat doar terapia. Creatina contribuie la producția de energie și la echilibrul neurotransmițătorilor, factori esențiali pentru starea de spirit. Veganii și riscul de depresie: un posibil rol al creatinei Profesorul Sergej Ostojic atrage atenția că veganii, având niveluri mai scăzute de creatină din cauza dietei, pot fi mai vulnerabili la depresie. Suplimentarea ar putea oferi un sprijin suplimentar acestui grup. Creatina și sindromul post-Covid: rezultate încurajatoare În 2023, Ostojic și echipa sa au studiat 19 pacienți cu Long Covid. Jumătate au primit creatină timp de șase luni, iar cealaltă jumătate un placebo. Cei care au luat suplimentul au raportat mai puțină „ceață mentală” și o concentrare mai bună. Nivelurile scăzute de creatină inițiale au fost asociate cu forme mai severe ale bolii.

Carnea de miel, beneficii și pericole (sursa: Pexels/Malidate Van)
Eveniment

Mielul de Paști, între tradiție și știință: adevăruri nutriționale înainte de masa pascală

Carnea de miel, beneficii și pericole. Carnea de miel are o tradiție îndelungată în gastronomia românească, mai ales în perioada sărbătorilor pascale. Această carne roșie, apreciată nu doar pentru gustul său distinct, ci și pentru aportul nutrițional, aduce beneficii importante pentru sănătate, însă consumul ei trebuie gestionat cu atenție, având în vedere și posibilele efecte secundare. Carnea de miel, beneficii și pericole Carnea de miel se remarcă prin valoarea sa nutrițională și prin multiplele beneficii pe care le poate oferi, de la susținerea masei musculare și a sistemului imunitar, până la contribuția pentru sănătatea pielii și a oaselor. Citește și: EXCLUSIV De ce a secretizat CNSAS dosarul lui Crin Antonescu: pentru a ascunde originea unui "document nou și neprocesat" Totuși, consumul ei trebuie efectuat cu discernământ, având în vedere riscurile asociate unui consum excesiv, precum afecțiunile cardiovasculare și riscul crescut de cancer, documentate în diverse studii. Proteine, vitamine și minerale Pe lângă faptul că este o sursă excelentă de proteine de înaltă calitate, conținând toți cei nouă aminoacizi esențiali, carnea de miel oferă o gamă variată de vitamine și minerale esențiale. O porție de 100 de grame de carne de miel furnizează aproximativ 28 de grame de proteine, element esențial pentru menținerea și reconstruirea masei musculare. Totodată, conținutul ridicat de grăsimi saturate și mononesaturate impune consumul moderat, având în vedere aportul caloric (peste 330 de calorii per porție). Mielul este o sursă bogată de minerale precum fier, zinc, calciu, seleniu, potasiu, cupru și magneziu, care contribuie la diverse funcții metabolice și la menținerea sănătății oaselor și sistemului imunitar. Vitaminele din complexul B, prezent în această carne, sprijină metabolismul energetic și funcționarea sistemului nervos. Beneficiile consumului de carne de miel Datorită profilului său complet de proteine, carnea de miel este un aliat important în păstrarea masei musculare, mai ales pentru adulții în vârstă sau pentru cei care practică exerciții fizice regulate. Consumarea constantă a proteinelor de calitate favorizează regenerarea țesuturilor și recuperarea după efort. Prezența aminoacidului beta-alanină, esențial în formarea carnosinei, aduce beneficii semnificative funcției musculare. Carnosina ajută la reducerea oboselii și la creșterea capacității de efort, ceea ce face ca mesele bogate în carne, inclusiv miel, să fie atractive pentru sportivi și persoane active. Carnea de miel este bogată în acid folic, un nutrient indispensabil pentru prevenirea defectelor de tub neural la nou-născuți. Astfel, includerea ei moderată în alimentație poate fi benefică pentru gravide, cu respectarea recomandărilor medicale. Acizii grași omega-3 găsiți în carnea de miel contribuie la menținerea unui aspect tânăr al pielii, prin reducerea ridurilor și a petelor de vârstă. În plus, aportul de minerale precum zincul, fosforul și seleniul sprijină densitatea minerală osoasă, ajutând la prevenirea osteoporozei. Zincul, prezent în cantități importante în miel, este crucial pentru un sistem imunitar sănătos. De asemenea, conținutul semnificativ de fier ajută la prevenirea anemiei, stimulând producția de globule roșii. Deși are un conținut caloric ridicat, carnea de miel poate contribui la promovarea senzației de sațietate și la stimularea activității metabolice, datorită cantității considerabile de proteine pe care le furnizează. Aceasta poate ajuta la controlul greutății, atunci când este parte dintr-o dietă echilibrată. Efectele secundare ale consumului excesiv În pofida beneficiilor semnificative, consumul excesiv de carne de miel poate avea efecte adverse, în special datorită aportului ridicat de grăsimi saturate și purine. Un consum exagerat de grăsimi saturate poate duce la creșterea nivelului colesterolului seric, favorizând astfel dezvoltarea hipertensiunii arteriale, bolilor de inimă și, în timp, a diabetului. Un studiu publicat în International Journal of Cancer arată că persoanele care au consumat carne roșie în exces au avut un risc ridicat de a dezvolta cancer de colon. Un alt studiu de la Vanderbilt University School of Medicine a declarat că aminele heterociclice, care sunt substanțe cauzatoare de cancer și care apar atunci când carnea este expusă la temperaturi foarte ridicate, cum ar fi prăjirea și grătarul, duc la diferite tipuri de cancer, cum ar fi cel de colon, prostată și de sân. Consumul echilibrat Pentru a beneficia de proprietățile nutritive ale cărnii de miel, fără a risca efectele adverse ale consumului excesiv, se recomandă moderație și metode de gătit sănătoase. Cele mai bune metode de preparare sunt fierberea, coacerea sau gătitul la aburi, evitând prăjirea excesivă sau expunerea la temperaturi foarte ridicate. Carnea de miel e bine să fie combinată cu alte surse nutriționale, precum legume, fructe și cereale integrale.

Postul intermitent, metodă eficientă pentru slăbit (sursa: Pexels/Julien Bachelet)
Eveniment

Postul intermitent, mai eficient decât dietele tradiționale: ce arată un nou studiu

Postul intermitent, metodă eficientă pentru slăbit. Un nou studiu confirmă: postul intermitent este mai eficient decât restricția calorică zilnică pentru pierderea în greutate. De asemenea, această metodă aduce beneficii suplimentare, precum îmbunătățirea tensiunii arteriale, a nivelului colesterolului și a glicemiei. Ce este postul intermitent? Postul intermitent este un model alimentar care alternează perioadele de alimentație în ritm normal, cu perioade de post (fără aport caloric semnificativ), fără a impune neapărat restricții asupra tipurilor de alimente consumate. Citește și: Radare fixe "invizibile", pe majoritatea drumurilor naționale. Șoferul nu mai este oprit, amenda vine acasă Spre deosebire de dietele tradiționale, care se concentrează pe ce anume mănânci, postul intermitent pune accent pe când anume mănânci. Ideea că momentul în care mâncăm influențează sănătatea a câștigat teren pe rețelele sociale, însă începe să fie confirmată și științific. Cea mai bună metodă Cele mai comune tipuri de post intermitent includ: Metoda 16:8 – se mănâncă într-un interval de 8 ore și se postește 16 ore; Metoda 5:2 – se mănâncă normal cinci zile pe săptămână și se reduc drastic caloriile în celelalte două zile; Metoda 4:3 – trei zile de restricție calorică alternând cu patru zile de alimentație liberă. Potrivit cercetătorilor, metoda 4:3 este cea mai eficientă. Postul intermitent, metodă eficientă pentru slăbit Un studiu recent, publicat în Annals of Internal Medicine, demonstrează că postul intermitent este mai eficient decât dietele, atunci când vrem să slăbim. Cercetătorii de la University of Colorado School of Medicine au urmărit timp de 12 luni un grup de 165 de adulți supraponderali sau obezi. Participanții au fost împărțiți aleatoriu în două grupuri. Grupul cu post intermitent (metoda 4:3) a redus aportul caloric cu 80% timp de trei zile neconsecutive pe săptămână, iar în celelalte patru zile a mâncat liber, participanții fiind încurajați să facă alegeri sănătoase. Grupul cu dietă clasică a avut o restricție calorică zilnică, cu un deficit mediu de energie de 34,3%. Teoretic, ambele grupuri au consumat același număr de calorii pe săptămână. Însă, după un an, grupul cu post intermitent a pierdut în medie 7,6% din greutatea corporală, comparativ cu 5% în grupul cu dietă clasică. Diferența este considerată „modestă”, dar semnificativă. Participanții care au urmat postul intermitent au avut și îmbunătățiri ale tensiunii arteriale, ale nivelului colesterolului total și ale glicemiei. Metoda 4:3, cea mai eficientă Endocrinologul Victoria Catenacci, autoarea principală a studiului, a explicat: „Credem că strategia 4:3 a fost mai ușor de urmat deoarece presupunea numărarea caloriilor doar trei zile pe săptămână. Acest lucru reduce povara față de dietele clasice, unde restricția e zilnică.” Profesorul Adam Collins, nutriționist la University of Surrey, a remarcat faptul că și persoanele care nu postesc intermitent tind să mănânce mai puțin în unele zile, chiar dacă nu își dau seama. „Nu este o proprietate magică a postului, ci rezultatul unui deficit caloric mai eficient atins în practică”, a concluzionat Collins. „Credem că paradigma 4:3 – cu trei zile de post pe săptămână – este o formulă optimă. Alte forme de post pot fi prea rigide și greu de respectat”, a afirmat epidemiologul Danielle Ostendorf, co-autoare a studiului.

Medicamentele pentru slăbit, beneficii și riscuri (sursa: Pexels/Markus Winkler)
Eveniment

Ozempic, miracolul care slăbește: tratează diabet, afecțiuni cardiovasculare, Alzheimer. Cu riscuri

Medicamentele pentru slăbit, beneficii și riscuri. În ultimii ani, medicamentele pentru slăbit, precum Ozempic și Wegovy, au câștigat o popularitate fulgerătoare. Concepute pentru a trata diabetul de tip 2, aceste medicamente au devenit cunoscute în întreaga lume după ce s-a observat un efect secundar remarcabil: pierderea semnificativă în greutate. Însă ce impact real au ele asupra sănătății? Un studiu amplu, publicat în revista Nature Medicine, a adus informații revelatoare. Medicamentele pentru slăbit, beneficii și riscuri Primul studiu care a evaluat modul în care medicamentele pentru slăbire afectează sănătatea a descoperit un impact extraordinar asupra întregului organismul. Citește și: Ce salarii astronomice se vor plăti în 2025 la compania-căpușă care „investește” banii statului în stadioane, biserici sau terenuri de sport Analiza, care a implicat aproximativ două milioane de oameni, a observat că medicamentele au legătură și cu o mai bună funcționare a inimii, scad numărul de infecții și diminuează cazurile de demență. „Acesta este un teritoriu nou”, a spus cercetătorul principal, Dr. Ziyad al-Aly, epidemiolog clinic la Universitatea Washington, într-un interviu pentru BBC News. Dr. al-Aly a declarat că a fost „profund impresionat” de amploarea impactului acestor medicamente asupra diverselor sisteme ale organismului. În timp ce pierderea în greutate explică multe dintre beneficii, unele efecte sugerează modificări directe la nivel celular. Cercetătorii au avertizat însă că medicamentele „nu sunt lipsite de risc” și par să crească durerile articulare și inflamația, potențial mortală, a pancreasului. Cum acționează semaglutidul? Substanța activă din Ozempic și Wegovy imită hormonul GLP-1, produs natural de intestin după masă. Acesta semnalizează creierului că stomacul este plin, reducând pofta de mâncare. Dar GLP-1 nu acționează doar la nivelul creierului. Receptorii săi se găsesc și în inimă, în întregul sistem imunitar, în rinichi, în țesuturi implicate în inflamații. Această distribuție explică de ce semaglutidul pare să aibă efecte benefice asupra mai multor sisteme din organism, dar și de ce apar unele reacții adverse neașteptate. Beneficii uluitoare Cercetătorii au analizat datele medicale ale pacienților americani cu diabet de tip 2, dintre care unii au primit semaglutid (substanța activă din Ozempic/Wegovy), iar alții, tratamente standard. Studiul a evaluat efectele asupra a nu mai puțin de 175 de boli. Pacienții tratați cu semaglutid au prezentat o scădere semnificativă a riscurilor cardiovasculare, inclusiv: infarct miocardic, accident vascular cerebral, insuficiență cardiacă, hipertensiune arterială. Totodată, s-au înregistrat scăderi ale dependențelor (alcool, opioide, canabis), reducerea riscului de schizofrenie, gânduri suicidare și anxietăți. Printre alte afecțiuni care au fost ameliorate în rândul pacienților tratați cu Ozempic/Wegovy s-au numărat cancerul hepatic, durerea musculară, boala cronică de rinichi, infecțiile bacteriene și episoadele de febră. Speranță pentru Alzheimer? Unul dintre cele mai surprinzătoate rezultate ale studiului este legat de riscul de Alzheimer, care pare să scadă cu 12% după doar câțiva ani de tratament. Totuși, această ipoteză este în curs de validare prin studii clinice mai riguroase, care urmează să ofere concluzii în următorii ani. Reversul medaliei Cu toate beneficiile, aceste medicamente nu sunt lipsite de riscuri. Cele mai frecvente reacții negative observate au fost stări de greață, dureri abdominale, inflamații gastrice, diverticulită, hemoroizi, episoade de leșin, dureri de cap, tulburări de somn. De asemenea au provocat pietre la rinichi și, surprinzător, unele persoane au raportat chiar creșterea durerilor articulare, deși pierderea în greutate ar fi trebuit să reducă presiunea asupra articulațiilor. Ce spun experții? Profesorul Naveed Sattar, de la Universitatea din Glasgow, consideră că este nevoie de studii suplimentare, dar rezultatele studiului „sunt promițătoare”. Profesorul Sir Stephen O’Rahilly, de la Universitatea Cambridge, a subliniat că efectele antiinflamatoare pot varia, iar unele afecțiuni reumatologice s-ar putea chiar agrava. Totuși, concluzia generală a specialiștilor este că, pentru pacienții cu diabet și risc cardiovascular, beneficiile medicamentelor cu semaglutid sunt reale. Cine ar trebui să ia aceste medicamente? Potrivit dr. Ziyad al-Aly, beneficiile sunt clare pentru persoanele cu diabet și afecțiuni metabolice. Însă, subliniază al-Aly, pentru cei care le folosesc doar în scop estetic, fără riscuri medicale evidente legate de greutate, riscurile ar putea depăși considerabil beneficiile. Dietă, nu magie Medicul endocrinolog și diabetolog Dr. Adrian Copcea a clarificat mai multe aspecte esențiale despre medicamentele GLP-1, precum Ozempic sau Saxenda, subliniind diferențele dintre realitate medicală și miturile promovate în spațiul online. Într-o postare pe Facebook, Dr. Copcea a afirmat că aceste medicamente sunt un instrument util pentru controlul apetitului, dar rezultatele depind de efortul susținut al pacientului și colaborarea cu un medic. Medicul atrage atenția că Ozempic nu este aprobat oficial pentru tratarea obezității, ci pentru diabet de tip 2. Prescrierea unei doze mai mici de Ozempic în afara indicațiilor este o greșeală, chiar dacă riscurile par reduse în unele cazuri. Medicul avertizează asupra fenomenului tot mai prezent al „medicinii de pe internet”, care creează confuzie și dăunează pacienților reali. În loc să se bazeze pe surse neavizate, pacienții ar trebui să discute cu specialiștii care lucrează efectiv cu aceste tratamente, concluzionează medicul.

Acidul hialuronic, între mit și știință (sursa: Pexels/Polina Tankilevitch)
Eveniment

Acidul hialuronic hidratează pielea cu adevărat? Ce spun studiile recente

Acidul hialuronic, între mit și știință. Acidul hialuronic este ingredientul-vedetă în multe produse cosmetice, de la creme și seruri, până la șampoane. Dar este el cu adevărat atât de eficient în hidratare pe cât susțin brandurile de îngrijire a pielii? Ce este acidul hialuronic și cum acționează? Acidul hialuronic este o substanță prezentă în mod natural în corpul uman, esențială pentru buna funcționare a țesuturilor și celulelor. Citește și: Șoferi, mare atenție: au apărut sute de radare fixe, amenda e trimisă prin poștă, autoturismul nu mai e oprit de polițiști În domeniul medical, este folosit de decenii, de exemplu, ca lubrifiant articular injectabil. În cosmetică, acidul hialuronic a fost adoptat pentru capacitatea sa de a atrage și reține apa, ceea ce ar contribui la hidratarea pielii, redarea elasticității și prevenirea ridurilor. Mai mult, în combinație cu protecția solară, poate acționa ca un antioxidant, protejând pielea de razele UV. Acidul hialuronic, între mit și știință Una dintre cele mai răspândite afirmații din industria de skincare este că acidul hialuronic poate reține de 1.000 de ori greutatea sa în apă. Această idee a fost recent pusă sub semnul întrebării de un studiu realizat de cercetători de la Universitatea din California. Aceștia au comparat o soluție cu 0,1% acid hialuronic cu apă pură și au concluzionat că nu există diferențe semnificative în capacitatea de reținere a apei. Prin urmare, mitul celor „1.000 de greutăți” nu ar fi valabil pentru toate formele de acid hialuronic. Nu toate formele de acid hialuronic sunt la fel Totuși, concluziile studiului nu sunt valabile pentru toate tipurile de acid hialuronic. Molecula poate avea diferite dimensiuni (greutăți moleculare), iar eficiența ei depinde de acest factor. Acizii hialuronici cu greutate moleculară mare formează rețele asemănătoare unor faguri, capabile să rețină cantități mari de apă – chiar și de 2.000 de ori greutatea lor, la o concentrație de doar 0,05%. În schimb, moleculele mici pătrund mai ușor în piele, dar rețin mai puțină apă. Mai mult decât hidratare: regenerare celulară și colagen Pe lângă hidratare, acidul hialuronic are și efecte antioxidante, stimulând regenerarea celulară și producția de colagen. Aceste proprietăți contribuie la o piele mai fină, mai netedă și mai tânără. Astfel, chiar dacă unele afirmații de marketing au fost contestate, beneficiile acidului hialuronic rămân dovedite și relevante. Cum alegi un produs eficient cu acid hialuronic? Pentru cele mai bune rezultate trebuie alese produse care conțin acid hialuronic cu greutăți moleculare multiple – eticheta poate include termeni precum „multiweight” sau „triple molecular weight”. Acestea trebuie să aibă o concentrație de minimum 0,1% de acid hialuronic, care oferă atât hidratare de suprafață (prin moleculele mari), cât și hidratare în profunzime (prin moleculele mici).

Ciocolata neagră, un superaliment pentru sănătate (sursa: pexels/Lisa from pexels)
Eveniment

De la plăcere la superaliment, șapte motive să nu ne simțim vinovați când mâncăm ciocolată neagră

Ciocolata neagră, un superaliment pentru sănătate. Ciocolata neagră este mai mult decât un desert apreciat, este și o sursă de nutrienți și antioxidanți cu multiple efecte benefice asupra sănătății, potrivit studiilor. Ciocolata neagră, un superaliment pentru sănătate Ciocolata neagră este una dintre cele mai bune surse de antioxidanți pe care le putem găsi. Citește și: Ex-polițist, absolvent de teologie, pus în fruntea companiilor de stat din energie și unui institut de cercetare din transporturi Studiile confirmă că aceasta poate îmbunătăți sănătatea, poate reduce riscul de boli de inimă și ne face creierul să funcționeze mai bine. Totuși, cercetătorii atenționează că este important să alegem variantele cu mai puțin zahăr și să ținem cont de aportul caloric. Iată șapte beneficii dovedite științific ale ciocolatei negre. Bogată în nutrienți esențiali Ciocolata neagră de calitate, cu un conținut de cacao de cel puțin 70%, este o sursă impresionantă de minerale esențiale. O tabletă de 100 de grame conține: 11 grame de fibre, 66% din doza zilnică recomandată (DZR) de fier, 57% din DZR de magneziu, 196% din DZR de cupru, 85% din DZR de mangan. De asemenea, furnizează potasiu, fosfor, zinc și seleniu. Cu toate acestea, trebuie consumată cu moderație, deoarece 100 de grame de ciocolată neagră conțin aproximativ 600 de calorii și o cantitate moderată de zahăr. O sursă puternică de antioxidanți Ciocolata neagră este bogată în compuși organici cu proprietăți antioxidante, precum polifenolii, flavanolii și catechinele. Studiile arată că activitatea antioxidantă a ciocolatei negre este chiar mai mare decât a unor fructe considerate excelente surse de antioxidanți, cum ar fi afinele sau fructele acai. Acest lucru contribuie la protecția celulară împotriva stresului oxidativ și la prevenirea îmbătrânirii premature. Îmbunătățește fluxul sanguin și reduce tensiunea arterială Flavonoidele din ciocolata neagră stimulează producerea de oxid nitric (NO), un compus care ajută la dilatarea vaselor de sânge și la îmbunătățirea circulației. Ca urmare, tensiunea arterială poate scădea ușor, beneficiind în special persoanele cu hipertensiune. Mai multe studii au confirmat efectele pozitive ale ciocolatei negre asupra sănătății cardiovasculare, deși rezultatele pot varia în funcție de organism. Crește colesterolul „bun” și protejează colesterolul „rău” Consumul moderat de ciocolată neagră a fost asociat cu creșterea nivelului de HDL („colesterol bun”) și protejarea LDL („colesterol rău”) de procesul de oxidare. Oxidarea LDL este un factor major în dezvoltarea bolilor cardiovasculare, deoarece favorizează depunerea plăcilor de aterom în artere. Prin reducerea acestui proces, ciocolata neagră poate contribui la menținerea sănătății inimii. Reduce riscul de boli cardiovasculare Datorită efectelor sale asupra colesterolului și tensiunii arteriale, ciocolata neagră este considerată benefică pentru sănătatea inimii. Studiile pe termen lung au arătat că persoanele care consumă ciocolată neagră de câteva ori pe săptămână prezintă un risc mai scăzut de afecțiuni cardiovasculare comparativ cu cei care nu o includ deloc în dietă. Acest efect se datorează flavonoidelor, care reduc inflamația și îmbunătățesc funcția endotelială a vaselor de sânge. Protejează pielea împotriva efectelor nocive ale soarelui Flavonoidele din ciocolata neagră îmbunătățesc circulația sângelui la nivelul pielii, cresc hidratarea și protejează împotriva razelor UV. Un studiu a demonstrat că persoanele care au consumat regulat ciocolată neagră bogată în flavonoide timp de 12 săptămâni au avut o creștere a toleranței pielii la radiațiile solare. Deși acest efect nu înlocuiește protecția solară, poate fi un beneficiu suplimentar pentru sănătatea pielii. Susține funcțiile cerebrale și memoria Ciocolata neagră stimulează fluxul sanguin către creier, ceea ce poate îmbunătăți memoria, atenția și funcțiile cognitive. Flavonoidele din cacao au fost asociate cu o mai bună neuroplasticitate, ceea ce le face deosebit de benefice pentru persoanele în vârstă. Mai mult, ciocolata conține teobromină și o cantitate mică de cofeină, ceea ce poate ajuta la creșterea nivelului de energie și concentrare.

Dietele și regimurile alimentare cu beneficii (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Dietele și regimurile alimentare cu beneficii

Dietele și regimurile alimentare cu beneficii: Oana Roșu, nutriționist dietetician autorizat, avertizează că multe diete nu au la bază studii științifice solide. Dietele și regimurile alimentare cu beneficii Unele se sprijină pe cercetări limitate sau pe concepte populare fără dovezi concrete și pot produce efecte adverse importante. Citește și: EXCLUSIV Generalul (r) Botoș vrea să dezvolte neuronal jandarmii printr-un proiect de 30 de milioane de euro. Se folosesc „abordarea holistă” și metoda Quantakinetic Operational Fitness Altele, precum dieta mediteraneană, dieta antiinflamatorie și planul DASH, sunt susținute de cercetări extinse și recunoscute pentru beneficiile lor asupra sănătății pe termen lung. Cele mai cunoscute diete și regimuri alimentare sunt în număr de 14 și doar puține dintre acestea sunt integral benefice. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Românii se înghesuie să doneze sânge (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Românii se înghesuie să doneze sânge

Românii se înghesuie să doneze sânge. 2024 a adus o situaţie unică până acum în peisajul medical din România: s-a suspendat criza perpetuă de sânge. Românii se înghesuie să doneze sânge O criză din cauza căreia erau amânate operaţiile non-vitale şi din cauza căreia medicii făceau mereu apel la oameni să doneze. Citește și: Cum au ajutat Ponta și Șova Roșia Montană Gold Corporation să dea în judecată statul român. Explicațiile lui Predoiu, în 2013: „Ponta şi Şova acţionează ca nişte avocaţi ai RMGC” Nu doar că s-a suspendat, dar la Centrul de Transfuzii Sanguine din Iaşi angajaţii nu au mai putut să facă faţă numărului foarte mare de doritori. Explicația: de la 1 ianuarie 2024, în loc de bonuri de masă de 67 de lei, un donator primeşte 280 de lei, adică cu 320% mai mult, pe lângă beneficiile existente - liber o zi de la muncă şi o serie de analize medicale realizate în mod gratuit. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră
OSZAR »