duminică 22 iunie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: curtea de conturi

38 articole
Politică

Pretendent PSD la Curtea Constituțională: ex-tablagiul Busuioc, pus de Dragnea la Curtea de Conturi

A mai apărut un pretendent PSD la Curtea Constituțională, pe lângă senatorul Robert Cazanciuc sau Alina Corbu, acum președintele ICCJ: ex-tablagiul Mihai Busuioc, pus de Liviu Dragnea șef la Curtea de Conturi. Citește și: Comisia Europeană desființează afirmațiile PSD că deficitul s-ar datora investițiilor: de vină sunt salariile bugetarilor și pensiile De altfel, Curtea de Conturi a declanșat în ultima vreme controale dure și a publicat rezultatele, fapt cu totul neobișnuit în ultimii șapte ani. Printre instituțiile controlate se află Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de o posibilă rivală a lui Busuioc, Alina Corbu.  Pretendent PSD la Curtea Constituțională: ex-tablagiul Busuioc În schimb, presa a acuzat Curtea de Conturi că „a îngropat” controalele la PSD în legătură cu cheltuirea subvențiilor de la buget.  Curtea de Conturi este condusă, din 2017, de Mihai Busuioc, un apropiat al lui Liviu Dragnea și absolvent al școlii de subofițeri de poliție de la Câmpina - situație pe care acesta o camuflează în CV-ul său scriind că a studiat la “Școala Militară „Vasile Lascăr“ - Câmpina“. Busuioc a fost, între 2009 și 2012, președinte al Consiliului Infrastructurii Naționale de Informații Spațiale. El a fost secretar general adjunct la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, în perioada în care Liviu Dragnea conducea această instituție. Busioc a fost numit secretar general al Guvernului, în ianuarie 2017, de către Sorin Grindeanu, imediat după acesta a fost investit în funcția de premier. Numirea lui Busuioc a fost prima decizie a lui Grindeanu în calitate de premier. În aprilie 2017, Mihai Busuioc a fost numit membru în Consiliul de Supraveghere al OMV Petrom, fiind propus de către statul român, prin Ministerul Energiei.  

Pretendent PSD la Curtea Constituțională: ex-tablagiul Busuioc Foto: Facebook
Statul mai are de recuperat, după jaful de la Bancorex și Banca Agricolă, aproape 2,1 miliarde USD Foto: Saptamana Financiara
Eveniment

Statul mai are de recuperat, după jaful de la Bancorex și Banca Agricolă, aproape 2,1 miliarde USD

Statul mai are de recuperat, după jaful de la Bancorex și Banca Agricolă, aproape 2,1 miliarde USD, arată un raport al Curții de Conturi. Însă, potrivit acestui raport, Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), care ar trebui să recupereze o parte din banii scoși din aceste bănci și nerambursați, este complet opacă în comunicarea situației și a ratat executarea unor creanțe uriașe. Citește și: DOCUMENT EXCLUSIV Scrisorile electorale ale lui George Simion, tipărite și date spre distribuție de o firmă cu capital majoritar maghiar. Printre fondatori, un ex-vicepreședinte UDMR Statul are de recuperat, după jaful Bancorex și Banca Agricolă, aproape 2,1 miliarde USD Potrivit raportului de audit al Curții de Conturi, valoarea inițială a creanțelor deținute de fostele bănci Bancorex și Banca Agricolă, plus CEC, BCR, Fondul Dunărea și ministerul Finanțelor, preluate de AAAS a fost de 2,6 miliarde USD (valoare consolidată). Au mai rămas creanțe de 2,08 miliarde de dolari. „AAAS nu a formulat un punct de vedere asumat de către conducerea entității, ci a transmis doar răspunsurile Direcției Creanțe (...)  Prin răspunsul transmis de către Direcția Creanțe (...), conducerea acesteia nu a prezentat informații și documente, care să confirme veridicitatea datelor prezentate (...) Prin răspunsul transmis de către Direcția Management Economic și Administrativ, conducerea acesteia nu a prezentat informații și documente suplimentare, rezumându-se doar la anexarea proceselor verbale de inventariere întocmite de către subcomisiile responsabile cu inventarierea portofoliului de creanțe”, scrie Curtea de Conturi. Însă raportul de audit al Curții arată cum a ratat AAAS executarea unor datornici: „În cazul a 8 debitori, pentru creanțe în sumă de 99.476.530,73 lei şi 2.850,62 euro (anexa nr. 12), nu s-au organizat licitații pentru valorificarea bunurilor mobile și imobile, contrar prevederilor legale. „În cazul a 14 debitori, pentru creanțe în sumă de 1.899.374,34 lei, 2.983,74 euro şi 488.392,52 USD (anexa nr.9), nu au fost întreprinse demersuri în vederea identificării veniturilor şi/sau bunurilor acestora supuse executării silite, contrar prevederilor legale” „Neconcordanțe între soldul creanțelor preluate (bancare, comerciale și fiscale), înregistrat în evidența contabilă și soldul acestora din evidența operativă a AAAS, identificate în cazul unui număr de 40 debitori din portofoliul entității (anexa nr.29), în sensul că în evidența contabilă acestea sunt în sumă de 4.899.285,50 lei, iar în evidența operativă în sumă de 10.344.234,21 lei” În plus, Curtea de Conturi a descoperit „neaplicarea consecventă a tuturor formelor de executare silită (somație de plată, titlu executoriu, popriri conturi bancare, popriri terți, sechestru asigurător), pentru alți 97 debitori față de cei exemplificați la punctul 5, cu creanțe în sumă de 108.688.568,05 lei, 8.537,52 USD şi 64.460,44 euro, existând pericolul ca aceștia să se sustragă, să-și ascundă ori să-şi risipească patrimoniul, periclitând și îngreunând în mod considerabil recuperarea creanțelor”.  

Suma uriașă cu care a fost premiat bufetierul de la Transelectrica Foto: Facebook
Eveniment

Suma uriașă cu care a fost premiat bufetierul de la Transelectrica și nimeni nu știe de ce

Suma uriașă cu care a fost premiat bufetierul de la Transelectrica și nimeni nu știe de ce: 6.000 de lei, arată unn raport de audit al Curții de Conturi. Citește și: EXCLUSIV Patronul Nuba, clubul unde Sorin Grindeanu se afișa cu Laura Vicol, împrumut la PSD de 1,6 milioane de lei printr-o firmă fără activitate Suma uriașă cu care a fost premiat bufetierul de la Transelectrica În raport se arată că nu se știe de ce a fost acordat acest premiu uriaș: „Entitatea, în condițiile în care nu a făcut dovada evaluării performanțelor individuale profesionale ale salariaților pentru perioada 2020-2022, fișele de evaluare a performanțelor individuale profesionale ale salariaților nefiind întocmite, precum și fără a fi menționate acțiunile cu impact major realizate de fiecare dintre salariați în desfășurarea activităților derulate în cadrul entității, a acordat prime cu caracter special”.  Un șofer al acestui monopol de stat a fost premiat cu 10.000 de lei, iar un așa zis consilier de specialitate - nu se știe ce specialitate - a luat 16.000 de lei. În schimb un inginer energetician, DEN, a primit primă de numai 700 de lei, iar un responsabil de proiect de investiții - 300 de lei.  Curtea de Conturi arată că au fost salariați angajați de câteva zile sau o lună care au primit prime.  Șefii se judecă la Viena cu Transelectrica Curtea de Conturi mai arată că, prin contract, membrii Consiliului de Supraveghere au primit dreptul să-și rezolve litigiile cu Translelectrica la Centrul Internațional de Arbitraj al Camerei Federale Economice Austriece de la Viena (Regulile Vienei), nu în instanțele românești.  Care au fost consecințele: „CNTEE Transelectrica SA este parte într-un număr de 12 litigii, în care foști membri ai Consiliului de Supraveghere și Directoratului, revocați în iunie 2021, au formulat acțiuni în pretenții (aprox. 14.003.508 lei la care se adaugă dobânzi și actualizarea sumelor cu indicele inflației), care fac obiectul unor arbitraje, aflate în diferite stadii procesuale, la care se adaugă sume achitate de către entitate de aprox. 130.000 euro către Curtea de Arbitraj Viena. În anul 2023 au fost pronunțate Hotărâri Arbitrale într-un număr de 5 dosare, entitatea efectuând plăți, reprezentând compensații/despăgubiri în sumă totală de 3.867.480 lei, la care se adaugă cheltuieli arbitrale de 46.720 euro și 371.797 lei”.  Curtea a mai descoperit că, între 2020 și 2022, Transelelctrica a achitat chiriile și deplasările unor directori, deși această măsură nu era prevăzută în contract. Doar pentru chiria unui director s-au plătit 308.000 lei. 

Prime și „adaosuri” salariale nejustificate de 41 milioane lei la monopolul Transelectrica Foto: Facebook Transelectrica
Eveniment

Prime și „adaosuri” salariale nejustificate de 41 milioane lei la monopolul Transelectrica

Prime și „adaosuri” salariale nejustificate de 41 milioane lei la monopolul Transelectrica, a descoperit Curtea de Conturi, după un audit la această companie. Raportul Curții de Conturi a fost publicat de publicația economică Bursa, el nefiind postat pe site-ul acestei curți.  Citește și: Un medic, care are 10-20 de cazuri pe lună, ia 30.000 lei „în mână” la un spital orășenesc, se plânge primarul Transelectrica este subordonată Secretariatului General al Guvernului.  Prime și „adaosuri” salariale nejustificate de 41 milioane lei la monopolul Transelectrica „Printre cele mai flagrante nereguli constatate se numără acordarea de prime şi adaosuri salariale în afara cadrului legal şi bugetar. Potrivit datelor din documentul citat, în perioada 2020-2022 Transelectrica a plătit, nejustificat, prime cu caracter special de peste 12 milioane lei şi adaosuri salariale de peste 29 milioane lei, fără ca aceste sume să fie prevăzute în Bugetul de Venituri şi Cheltuieli. Fondurile au fost redistribuite abuziv din economii presupuse, fără documente justificative, contrar prevederilor Contractului Colectiv de Muncă, susţin auditorii Curţii de Conturi”, scrie Bursa. Mai rău, Transelectrica a pierdut un proces cu foști membri ai Directoratului şi Consiliului de Supraveghere fiindcă a făcut apel „tardiv” la prima sentință. În consecință, aceștia au câștigat drepturi salariale - bonusuri de performanţă şi opţiuni pe acţiuni virtuale (OAVT)  - în valoare de 11 milioane de lei, din care opt milionae dobânzile penalizatoare. Strict în cazul în care apelul a fost „tardiv” pierderile au fost de 4,2 milioane de lei.  Tot tardiv, Transelectrica a solicitat, la final de noiembrie 2023, companiei de asigurări-reasigurări Exim România SA să execute poliţa de garanţie pentru bună execuţie în valoare de 7,39 milioane lei încheiată de Romelectro în 7 noiembrie 2019, poliţă care a fost valabilă până la 5 mai 2023. Transelectrica nu a primit nici un ban. Romelectro trebuia să execute o stație electrică de 400 kilovolţi de la Stâlpu, dar contractul a fost reziliat când lucrarea era la doar 7%. 

Dezastrul de la ANAF: executarea silită nu are soft Foto: Facebook ANAF
Eveniment

Dezastrul de la ANAF: executarea silită nu are soft, „abateri financiare” de 2,7 miliarde lei

Dezastrul de la ANAF: executarea silită nu are soft, iar instituția a înregistrta „abateri financiare” de 2,7 miliarde lei, arată raportul Curții de Conturi. Raportul arată și cum se pierd în birocrația ANAF datorii către stat, care nu mai sunt recuperate.  Citește și: Judecătorii au acordat sporuri și majorări salariale care nu mai existau în lege - Curtea de Conturi. Ce sumă astronomică va avea de plătit statul Dezastrul de la ANAF: executarea silită nu are soft Ce arată Curtea de Conturi: „Cu privire la evidența analitică și înregistrarea în evidența contabilă a creanțelor bugetare din sentințe penale (...) La nivelul DGESCS nu este încă operaționalizată aplicația informatică NOES, astfel încât aceasta să permită centralizarea în mod corect debitele din sentințe penale, încasările și sumele rămase de recuperat, care trebuie să se recupereze la bugetul statului”. NOES înseamnă „Nivelul Operativ al Executării Silite”.  Nivelul abaterilor financiar contabile la ANAF, constate de Curtea de Conturi: 2.762.818.969 lei.  Raportul arată, printre altele, cum a îngropat ANAF Argeș recuperarea unei datorii de circa 4,4 milioane de lei de la o persoană fizică autorizată. Aceasta și-a încetat însă activitatea, iar ANAF nu a mai încercat să recupereze datoria de la persoana fizică.  „La AJFP Argeș au fost raportate, în mod eronat ca și arierate nerecuperabile, obligații fiscale în sumă de 4.400.720 lei ce reprezintă creanțe fiscale ale unei persoane fizice care a desfășurat activitate economică în mod independent și care a fost radiată din data de 20.03.2017. S-a constatat astfel că, organul fiscal nu a procedat la anularea obligațiilor fiscale datorate de persoana fizică ce a desfășurat activitatea economică și transferarea acestora în sarcina persoanei fizice titulare pe CNP și totodată la raportarea acestora ca și arierate recuperabile, explică Curtea de Conturi. Saygo despre ANAF: Complicitate, nu incompetenţă Valentina Saygo, fost secretar de stat în ministerul Economiei, a comentat pe Facebook raportul Curții de Conturi: „Raportul Curţii de Conturi despre ANAF e o radiografie penală, nu un simplu audit. Şi totuşi, ce face statul? Ne pregăteşte noi taxe, în loc să închidă robinetul furăciunii”. „Raportul Curţii de Conturi despre ANAF e o radiografie penală, nu un simplu audit. Şi totuşi, ce face statul? Ne pregăteşte noi taxe, în loc să închidă robinetul furăciunii. Cifre care ar trimite orice antreprenor la puşcărie: • 2,76 miliarde lei – abateri contabil bugetare „cosmetizate” în bilanţurile Fiscului. • 572 milioane lei – venituri suplimentare descoperite doar în primele 7 obiective de audit, ţinute departe de buget. • 47 513 firme, datorii 30 miliarde lei, toate ascunse la 2 440 de adrese fantomă. Record: o garsonieră cu peste 8 000 de „contribuabili”. • Softul care ar trebui să urmărească debitele din sentinţe penale? NEFUNCŢIONAL. Procedura? INEXISTENTĂ.   Dacă un privat raporta aşa ceva, era încătuşat pentru fals intelectual şi evaziune (art. 43 din Legea contabilităţii + Legea 241/2005). ANAF? Primeşte „recomandări” şi încă un buget mai gras.   Complicitate, nu incompetenţă   Suveica şi caruselul nu funcţionează fără funcţionarul public şi sprijin politic. În timp ce ANAF popreşte conturi pentru sume neexigibile şi blochează TVA uri legitime, „incubatoarele” de datornici se plimbă nestingherite prin sistem, cu cod de TVA valabil.   Vom avea o vară fierbinte, cu aceeași incontinență fiscală cu care ne‑am obișnuit în ultimii ani, doar că, ce să vezi, 1 iulie bate la ușă și intră în vigoare sancțiunile pentru e‑TVA și SAF‑T”, a arătat Saygo.  

Judecătorii au acordat sporuri și majorări salariale care nu mai existau în lege Foto: Facebook CSM
Eveniment

Judecătorii au acordat sporuri și majorări salariale care nu mai existau în lege - Curtea de Conturi

Judecătorii au acordat sporuri și majorări salariale care fie nu mai existau în lege, fie se acordau altor categorii profesionale, arată Curtea de Conturi după un control la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ). Motivul invocat de magistrați: discriminarea. În coinsecință, la 31 decembrie 2023, restanțele salariale acumulate urmare a acestor procese săriseră de uriașa sumă de 6,8 miliarde de lei.  Citește și: Război total între Trump și Musk: președintele american amenință să taie contractele federale cu companiile miliardarului Curtea de Conturi arată, în termeni tehnici, ce fantezie au avut judecătorii în favorizarea propriei bresle.  Judecătorii au acordat sporuri și majorări salariale care nu mai existau în lege „Modificările legislative au generat un fenomen litigios care s-a amplificat în timp, reclamanții solicitând, în principal, fie stabilirea unei valori de referință sectorială superioare, fie solicitarea unor drepturi care nu mai erau prevăzute de lege (de exemplu sporul pentru risc şi solicitare neuropsihică prevăzut anterior de art. 47 din Legea nr. 50/1996, dispoziţie abrogată prin OG nr. 83/2000), fie a unor drepturi prevăzute expres şi exclusiv doar în favoarea unor categorii profesionale din sistemul justiţiei (majorarea pentru vechimea în funcţie prevăzută pentru judecători şi procurori solicitată de asistenţii judiciari, salarizarea judecătorilor la nivelul procurorilor de la DNA şi DIICOT), fie acordarea de sporuri în procent maxim de 45% (prin cumularea sporurilor reglementate de legea salarizării: sporul pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, sporul pentru păstrarea confidențialității). În cea mare parte din cazuri, acţiunile au fost întemeiate pe discriminarea salarială între diverse categorii profesionale”, arată Curtea de Conturi.  Curtea de Conturi arată că s-a ajuns ca până și personalul care „ocupă funcții conexe” a ajuns să beneficieze astfel de sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și sporul pentru păstrarea confidențialității.  „În aceste circumstanțe, unele curți de apel au acordat personalului care ocupa funcții conexe din cadrul instanțelor sporuri în procent total de 45%, inclusiv sporuri neprevăzute de legislația în vigoare pentru funcțiile conexe, dar recunoscute de instanță și pentru această categorie profesională”, se arată în raportul Curții.  Așa s-a ajuns ca datoriile de la buget față de salariații plătiți prin bugetul Înaltei Curți de Casație și Justiție - judecătorii și angajații instanțelor de judecată - să fie în valoare de 6.799.139.547 lei. Din această sumă, accesoriile reprezentând dobâzile și rata inflației sunt de 941.781.272 lei. 

Cum își bate joc ANAF de banii care ar trebui recuperați de la penali Foto: Facebook
Eveniment

Cum își bate joc ANAF de banii care ar trebui recuperați de la penali: nici un gest timp de 18 luni

Cum își bate joc ANAF de banii care ar trebui recuperați de la penali: instituția nu a făcut nici un gest timp de 18 luni într-un dosar cu prejudiciu de 1,25 milioane de lei, arată un raport al Curții de Conturi. Mai mult, cel de la care trebuia recuperat prejudiciul a beneficiat în acest timp de „venituri substanțiale”. Citește și: Creștere uriașă a taxelor și impozitelor, dar aproape nici o concediere din sectorul bugetar - planurile noii coaliții majoritare Abia după ce Curtea de Conturi a început să verifice „activitatea de executare silită desfășurată de Serviciul executare silită cazuri speciale regional București” s-a pus poprire pe 69.834. Informația apare într-un raport de audit de conformitate al Curții de Conturi la ANAF.  Cum își bate joc ANAF de banii care ar trebui recuperați de la penali „Curtea de Conturi a constatat întârzieri semnificative în aplicarea procedurilor de executare silită, dintre care exemplificăm cazul unui debitor persoană fizică care datorează bugetului general consolidat al statului suma de 1.248.487,52 lei reprezentând confiscare și suma de 145.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, organele fiscale neefectuând până la data auditului Curții de Conturi niciun act de executare silită în vederea încasării sumelor datorate de acest debitor într-o perioada de 18 luni. În timpul și ca urmare a controlului Curții de Conturi, Serviciul executări silite cazuri speciale din cadrul DGRFP București și Administrația Sector 1 a Finanțelor Publice București au procedat la poprirea asupra sumelor de bani reprezentând venituri și disponibilități bănești și la sechestrarea unor bunuri imobile ce aparțin debitorului (...)  În urma popririlor efectuate, în perioada 23.09.2024-03.10.2024 pentru acest debitor a fost încasată prin poprire suma de 69.834 lei”, se arată în raportul Curții.  „Cu toate că debitorul respectiv încasa lunar venituri substanțiale din salarii și asimilate salariilor, deținea disponibilități bănești în mai multe conturi la bănci precum și bunuri imobile, Serviciul executări silite cazuri speciale regional București și Administrația Sector 1 a Finanțelor Publice București nu a procedat la poprirea asupra sumelor de bani reprezentând venituri și disponibilități bănești și nici la sechestrarea, evaluarea și vânzarea la licitație a acestor bunuri imobile. Nu au fost evaluate și valorificate nici bunurile imobile pentru care au fost dispuse măsuri asigurătorii de către organele de urmărire penală”, se mai afirmă în raportul de audit la ANAF. 

6061 de PFA-uri și 2398 societăți comerciale, la aceeași adresă, arată Curtea de Conturi Foto: ANAF
Eveniment

6.061 de PFA-uri și 2.398 societăți comerciale, la aceeași adresă - Curtea de Conturi

Nu mai puțin de 6061 de PFA-uri și 2398 societăți comerciale sunt înregistrate la aceeași adresă din Bucureștii Noi, Sectorul 1, arată un comunicat al Curții de Conturi după un control la ANAF.  Citește și: Creștere uriașă a taxelor și impozitelor, dar aproape nici o concediere din sectorul bugetar - planurile noii coaliții majoritare 6061 de PFA-uri și 2398 societăți comerciale, la aceeași adresă „Curtea de Conturi a identificat un număr mare de adrese pe teritoriul României la care sunt înregistrate sediile sociale aparținând unor sute și mii de firme (la aceeași adresă), dintre care cele mai multe în București.  Astfel, la o adresă din bulevardul Bucureștii Noi, Sectorul 1, aveau sediul profesional declarat în același spațiu un număr de 6061 persoane fizice autorizate, precum și 2398 societăți comerciale. Tot în Sectorul 1, la o adresă de pe strada Argentina, aveau sediul social declarat un număr de 1895 societăți comerciale, cu datorii cumulate de 465.708 lei. Un alt exemplu întâlnim în Sectorul 2, unde într-un singur apartament dintr-un imobil de pe strada Arhitect Grigore Ionescu funcționau 2736 firme, cu un sold total al datoriilor de 124.773.065 lei (la 31.12.2023)”, arată Curtea de Conturi.  „Riscul fiscal determinat de funcționarea într-un sediu social situat la aceeași adresă cu alte zeci, sute sau chiar mii de firme ar trebui evaluat de organele fiscale. Potrivit raportului de audit, analiza riscului fiscal existent în cazul unui mare număr de firme cu sediul social declarat la aceeași adresă va permite organelor de control fiscal să identifice acele grupuri de persoane specializate în asigurarea transferului firmelor cu datorii mari la bugetul statului către alți acționari și administratori decât cei care au beneficiat de neplata impozitelor și taxelor în scopul vădit de a «îngropa» acele firme cu datorii mari către bugetul statului, lipsind de eficiență măsurile de recuperare ale organelor fiscale”, mai explică Curtea de Conturi. Curtea arată că în România sunt 2440 de adrese ce însumează peste 1 milion lei datorii/adresă către bugetul statului la data de 31.12.2023, la care sunt înregistrări multiple de societăți comerciale. Numărul total de firme care au sediul social declarat la aceste adrese identificate este de 47.513, cu datorii totale cumulate de aproape 30 miliarde de lei (29.666.938 mii lei). Curtea a descoperit 361 de adrese la care funcționează mai mult de 10 firme, dintre care 72 de adrese la care funcționează mai mult de 100 firme în aceeași locație. 

Finanțarea UE a ONG-urilor, considerată netransparentă (sursa: Facebook/European Court of Auditors)
Internațional

Finanțarea ONG-urilor de către UE, "prea opacă", reclamă Curtea de Conturi europeană

Finanțarea UE a ONG-urilor, considerată netransparentă. Curtea de Conturi Europeană a tras un semnal de alarmă luni privind lipsa de transparență a finanțărilor acordate de Uniunea Europeană organizațiilor neguvernamentale, într-un raport ce ar putea reaprinde controversele legate de sprijinirea financiară a grupurilor de protecție a mediului. Finanțarea UE a ONG-urilor, considerată netransparentă Între 2021 și 2023, UE a oferit aproximativ 7,4 miliarde de euro către un număr mare de ONG-uri. Citește și: Pensiile românilor, afectate indirect de tarifele lui Trump: suma enormă pierdută de fondurile din Pilonul II Totuși, Curtea de Conturi Europeană atrage atenția că datele publice despre beneficiari și utilizarea sumelor rămân incomplete și dispersate. „Finanțarea ONG-urilor de către UE este prea opacă și suferă de o lipsă de transparență”, a declarat Laima Andrikiene, raportoare a Curții, adăugând că „nu vorbim aici de mărunțiș”. Lobby-ul ONG-urilor de mediu, în centrul atenției La începutul anului, mai multe articole de presă au sugerat că fonduri europene destinate ONG-urilor de mediu au fost folosite pentru activități de lobby în instituțiile europene. Aceste acuzații au provocat reacții intense în Parlamentul European. Eurodeputați din grupurile de dreapta și extremă dreapta au cerut stoparea finanțării, întâmpinând opoziția fermă a colegilor din stânga. Reacțiile din Parlamentul European Grupul socialiștilor și democraților a condamnat vehement inițiativa, calificând-o drept un „atac scandalos” asupra societății civile și asupra eforturilor de protejare a mediului. „O mai mare transparență este necesară, fără îndoială. Dar este o greșeală să fie arătată cu degetul societatea civilă”, a reacționat eurodeputatul ecologist Daniel Freund. Lipsa de controale și criterii neclare privind eligibilitatea ONG-urilor Raportul Curții de Conturi subliniază că executivul european nu a oferit public informații clare despre activitățile de lobby desfășurate de ONG-uri cu banii UE. În plus, nu au fost efectuate suficiente controale pentru a verifica dacă organizațiile finanțate sunt într-adevăr ONG-uri independente și dacă respectă valorile fundamentale ale Uniunii. Un exemplu notabil: un institut de cercetare considerat ONG, deși era condus exclusiv de reprezentanți guvernamentali. „Transparența este esențială pentru a garanta o participare credibilă a ONG-urilor la elaborarea politicilor UE”, a insistat Laima Andrikiene.

Fostul director de tabloid Romașcanu, pe un post gras la UE Foto: Facebook
Politică

Pe șest, Ciolacu și-a trimis prietenul, fostul director de tabloid Romașcanu, pe un post gras la UE

Pe șest, Marcel Ciolacu și-a trimis prietenul, fostul director de tabloid Lucian Romașcanu, pe un post gras la UE: deși nu are nici o competență în acest domeniul, el va face parte din Curtea de Conturi a Uniunii, de unde va supraveghea utilizarea corectă a banilor europeni. Însă numirea sa efectivă încă nu a fost finalizată.  Citește și: Becali își povestește relația intimă cu Simion, înainte de a se certa: „L-am primit în casa mea, ia Georgică ouă și brânză” Guvernul sau PSD n-au comunicat nimic despre această propunere, ea apare într-un document al Parlamentului European.  Fostul director de tabloid Romașcanu, post gras la UE Lucian Romașcanu este din Buzău, ca și premierul Ciolacu, cu care este bun prieten. Soția sa este director de cabinet al prim-ministrului, cu rang de secretar de stat.  Romașcanu a fost, din 2009 în 2012, directorul tabloidului CanCan. El a fost ministru al Culturii în cabinetul Tudose, din iunie 2016 în ianuarie 2018, cu aprobarea lui Liviu Dragnea, și, din 2021 în 2023, a deținut aceeași poziție în guvernul Ciucă. În iunie 2024 el a fost ales președinte al Consiliului Județean Buzău.  În august 2020, el a fost înregistrat în timp ce înjura ziariștii care nu veniseră la conferința sa de presă: „O să mai primească o p*l* în c*r toţi”. Ulterior, și-a cerut scuze, dar a încercat să minimalizeze fapta sa: „Se pare că am avut o scăpare de limbaj pe care o regret. În contextul plecărilor din partid am avut o reacţie exagerată care, totuşi, fiind în SPAŢIU PRIVAT şi într-o CONVERSAŢIE PRIVATĂ, n-ar fi trebuit să fie făcută publică. A fost făcută publică şi, în consecinţă, îmi prezint SCUZELE de rigoare”.  Parlamentul European urmează să emită un aviz asupra candidaturii sale, decizia finală aparţinând Consiliului UE.

Toni Greblă, salariu ilegal dintr-o eroare (sursa: Facebook/Autoritatea Electorală Permanentă)
Eveniment

Toni Greblă, salariu ilegal dintr-o eroare

Toni Greblă, salariu ilegal dintr-o eroare. Autoritatea Electorală Permanentă a stabilit, începând cu data de 30 martie 2023, dintr-o eroare de interpretare a actelor normative incidente, un cuantum al indemnizaţiei lunare pentru funcţia de preşedinte superior celui prevăzut de legislaţia în vigoare, ceea a dus la efectuarea unor plăţi necuvenite în sumă de 118.830 lei, reiese din Raportul de audit financiar pentru anul 2023 al Curţii de Conturi. Toni Greblă, salariu ilegal dintr-o eroare Potrivit sursei citate, până la aprobarea raportului de audit financiar, conducerea Autorităţii Electorale Permanente a transmis Curţii de Conturi Ordinul preşedintelui de stabilire a indemnizaţiei lunare prin raportare la salariul de bază minim garantat în plată de 2.080 lei şi angajamentul individual de plată pentru recuperarea diferenţei încasată necuvenit. Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum Raportul detaliază că, pentru determinarea indemnizaţiei lunare aferente funcţiei de demnitate publică s-a prevăzut utilizarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, valabil pentru anul 2019, în sumă de 2.080 lei, stabilit potrivit prevederilor art.1 alin. (1) şi art. 2 din HG nr. 937/2018 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată. Prin art. 1 alin. (2) din acelaşi act normativ (HG nr. 937/2018), legiuitorul a stabilit în mod excepţional un nivel diferenţiat al salariului de bază minim brut pe ţară de 2.350 lei, din raţiuni de ordin economic, pentru situaţii specifice precum: creşterea salariului net pentru personalul încadrat cu salariul minim brut pe ţară, modificarea valorii maxime a deducerii de bază sau a contribuţiilor sociale datorate de angajatori pentru salariaţii cu program redus etc. Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată a fost majorat anual de legiuitor prin acte normative succesive, dar pentru determinarea indemnizaţiilor lunare pentru funcţiile de demnitate publică s-a menţinut nivelul aferent lunii decembrie 2019, respectiv 2.080 lei, ca urmare a instituirii unor măsuri fiscal-bugetare. AEP a stabilit un cuantum eronat Auditorii semnalează că, din verificările efectuate la AEP, a rezultat că, începând cu data 30 martie 2023 (data numirii preşedintelui în funcţie, Toni Greblă), dintr-o eroare de interpretare a prevederilor legale incidente, AEP a stabilit un cuantum eronat al indemnizaţiei lunare pentru funcţia de preşedinte, prin raportare la salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată valabil începând cu data de 1 ianuarie 2023, de 3.000 lei, în loc de 2.080 lei. "Calculul eronat al indemnizaţiei lunare a avut incidenţă, în mod implicit, şi asupra cuantumului diurnei zilnice de deplasare care se determină ca procent din indemnizaţia lunară. (...) În contextul prezentat, au fost efectuate plăţi necuvenite în sumă de 118.830 lei de la Titlul I "Cheltuieli de personal"", se mai arată în raport. Acesta menţionează că, în timpul misiunii de audit financiar, conducerea AEP a aprobat un nou cuantum al indemnizaţiei lunare pentru funcţia de preşedinte, însă şi acesta a fost stabilit în mod eronat prin raportare la salariul de bază minim brut pe ţară în sumă de 2.350 lei, în loc de 2.080 lei. "Preşedintele AEP s-a angajat să restituie (prin angajament de plată) suma netă de 70.132 lei, însă această sumă a fost stabilită eronat întrucât reprezintă diferenţa dintre indemnizaţia lunară calculată prin raportare la salariul de bază minim brut pe ţară de 3.000 lei şi cea determinată prin raportare la salariul de bază minim brut pe ţară de 2.350 lei, în loc de 2.080 lei aşa cum este prevăzut de lege. Până la aprobarea raportului de audit financiar, conducerea Autorităţii Electorale Permanente a transmis Curţii de Conturi următoarele documente în completare: ordinul preşedintelui nr. 2031/05.09.2024 de stabilire a indemnizaţiei lunare prin raportare la salariul de bază minim garantat în plată de 2.080 lei şi angajamentul individual de plată pentru recuperarea diferenţei încasată necuvenit", semnalează raportul de audit. Erori corectate în timpul auditului De asemenea, în cadrul misiunii de audit financiar efectuate la AEP, au fost identificate erori care au afectat acurateţea indicatorilor raportaţi în anul 2023, însă erorile identificate, analizate individual şi agregat, nu au avut caracter generalizat, fiind corectate în timpul misiunii de audit financiar. Astfel, raportul semnalează că, potrivit prevederilor art. 14 din Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, personalul care deţine titlul ştiinţific de doctor beneficiază de o indemnizaţie în cuantum de 50% din nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată. În conformitate cu reglementările legale succesive, cuantumul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată utilizat la calculul indemnizaţiei pentru deţinerea titlului ştiinţific de doctor a fost plafonat la nivelul sumei de 1.900 lei. "În anul 2023, AEP a acordat indemnizaţia lunară pentru titlul ştiinţific de doctor persoanelor nou angajate şi persoanelor numite temporar pe alte funcţii din cadrul instituţiei, la un nivel superior celui prevăzut prin actele normative aplicabile. Deficienţele constatate au condus la majorarea nejustificată, cu suma de 65.715 lei, a "Cheltuielilor cu salariile şi contribuţiile aferente angajaţilor".(...) Pentru sumele încasate necuvenit în cuantum de 65.715 lei au fost încheiate angajamente individuale de plată, urmând ca debitorii salariaţi să restituie aceste sume potrivit graficului de rambursare lunară", se precizează în raport. Totodată, ca urmare a stabilirii de către Biroul Executorului Judecătoresc (BEJ) a calităţii de terţ poprit a AEP, în solidar cu un debitor al BEJ, entitatea a înregistrat suma de 1.860.326,93 lei pe seama datoriilor curente şi a cheltuielilor în avans, fără ca această sumă să reprezinte o obligaţie de plată a entităţii potrivit reglementărilor contabile, conducând astfel la o supraevaluare a valorii indicatorilor bilanţieri "Cheltuieli în avans" şi "Datorii comerciale". Entitatea a omis să înregistreze în evidenţele contabile cheltuielile cu "Subvenţiile şi transferurile" ca urmare a suspendării temporare de către AEP a plăţii subvenţiilor cuvenite unei formaţiuni politice, situaţie care a condus la subevaluarea cu suma de 2.099.678,14 lei a "Cheltuielilor operaţionale" raportate prin "Contul de rezultat patrimonial". Prin interpretarea eronată a reglementărilor contabile aplicabile, a fost afectat principiul contabilităţii pe bază de angajamente. "Deficienţele constatate au fost remediate în timpul misiunii de audit financiar prin efectuarea corecţiilor în evidenţa contabilă", punctează auditorii. Sesizarea lui Greblă Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Toni Greblă, declara, în 28 august, că a sesizat Curtea de Conturi după ce a fost "înştiinţat" că indemnizaţia preşedintelui ar fi fost stabilită, "interpretând eronat legea", la un cuantum superior şi a intrat în "legalitate" din momentul în care a semnat un angajament de plată pentru restituirea unor sume de bani. "În ziua în care am venit preşedinte la Autoritatea Electorală Permanentă am semnat nişte ordine care sunt absolut normale pentru orice fel de activitate, respectiv pentru cei care au specimen de semnătură în bancă şi sunt împuterniciţi să semneze documente în relaţia cu băncile, alte câteva tipuri de ordine care privesc activitatea curentă, inclusiv stabilirea indemnizaţiei preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente. Mi-a fost adus, cum mi-au fost aduse şi celelalte ordine, având pe spate cinci semnături ale şefilor direcţiilor respective: Direcţia Juridică, Direcţia de Resurse Umane, Direcţia Financiară şi ordinul contrasemnat de secretarul general al Autorităţii Electorale Permanente. Făcuseră o interpretare în sensul în care indemnizaţiile demnitarilor erau îngheţate la nivelul anului 2019, iar textul prevedea o normă care zicea: "cu condiţia să-şi desfăşoare acelaşi fel de activitate în aceleaşi condiţii". Secretarul general şi colegii mei, ceilalţi care dispuneau, au interpretat în sensul în care eu veneam din altă activitate şi că acea prevedere nu mi s-ar aplica, motiv pentru care au stabilit nivelul salariului fără să ţină cont de această îngheţare a salariului minim la nivelul anului 2019", afirma Toni Greblă. Şeful AEP a adăugat că, ulterior, fiind înştiinţat legat de interpretarea greşită a legii în acest caz, a sesizat imediat Curtea de Conturi. "După câteva luni, secretarul general a fost trimis în judecată pentru o anume faptă, a devenit incompatibil cu calitatea de secretar general, pentru că legea prevede că, în momentul în care eşti trimis în judecată, raportul de muncă se suspendă automat, după alte vreo două săptămâni am solicitat transferul său şi am acordat transferul. După încă o săptămână a înştiinţat Autoritatea Electorală Permanentă că indemnizaţia preşedintelui ar fi fost stabilită interpretând eronat legea la un cuantum superior, prin ordinul care era contrasemnat de secretarul general. Am chemat imediat Curtea de Conturi. Părerea Curţii de Conturi a fost că trebuie să se revină la nivelul de îngheţare a indemnizaţiei la nivelul anului 2019, lucru ce l-am făcut în aceeaşi zi. Tot în aceeaşi zi am semnat un angajament de plată, prin care în următoarele luni mi-au fost reţinute şi (...) îmi vor fi reţinute diferenţele de bani până ajungem la zero cu această situaţie. Angajamentul de plată l-am luat acum patru sau cinci luni de zile, şase, nu mai ştiu exact. În fiecare lună mi-au fost reţinute sumele de bani. Cred că în două luni de zile sau în trei luni de zile se termină cu această situaţie", a declarat Greblă.

În curtea spitalului de urgență exista un stocator de oxigen expirat Foto: Buletin.de
Eveniment

În curtea spitalului exista un stocator de oxigen expirat

În curtea Spitalului de Clinic de Urgență București (SCUB) exista un stocator de oxigen lichid expirat, în stare de uzură avansată și se puteau produce „accidente grave”, arată un raport al Curții de Conturi. Raportul se referă la anul 2022. Citește și: EXCLUSIV Ciolacu a cerut și obținut ilegal un duplicat al diplomei de bacalaureat în septembrie 2003: a declarat abia după cinci luni în „Monitorul Oficial” că și-a pierdut diploma Oxigenul lichid nu este inflamabil, dar îmbogățirea aerului cu oxigen crește semnificativ riscul de incendiu. Stocator de oxigen În curtea spitalului exista un stocator de oxigen expirat Curtea de Conturi arată că, între 1999 și 2023, Spitalului de Clinic de Urgență București - spitalul Floreasca - a cumpărat oxigen lichid de la aceeași companie, Messer România Gaz SRL, prin achiziție directă și ignorând o decizie a Consiliului Național pentru Soluționarea Contestațiilor. Doar această firmă poate să ajungă la tancul de depozitare, accesul mașinilor fiind limitat de o pasarelă care leagă acest spital de stat de o clinică privată. Mai mult, la 31 decembrie 2023, „stocatorul” avea durata de viață expirată. Mai mult, potrivit Curții de Conturi, acesta se afla în stare de uzură avansată. Curtea apreciază că, urmare a acestei situații, există riscul producerii unor accidente grave.

Salariul mărit, „interpretarea” greșită a legii (sursa: Inquam Photos/george Călin)
Eveniment

Salariul mărit, „interpretarea” greșită a legii

Salariul mărit, „interpretarea” greșită a legii. Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Toni Greblă, a declarat, referitor la subiectul privind mărirea "ilegală" a salariului său de la AEP, că a sesizat Curtea de Conturi după ce a fost "înştiinţat" că indemnizaţia preşedintelui ar fi fost stabilită, "interpretând eronat legea", la un cuantum superior şi a intrat în "legalitate" din momentul în care a semnat un angajament de plată pentru restituirea unor sume de bani. Salariul mărit, „interpretarea” greșită a legii Greblă a răspuns, întrebat miercuri într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria, despre cum comentează informaţiile apărute într-o anchetă de presă potrivit căreia şeful AEP şi-a majorat "ilegal" salariul. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG "Da, e bine că am fost întrebat, inclusiv în acest context. Deci, în ziua în care am venit preşedinte la Autoritatea Electorală Permanentă am semnat nişte ordine care sunt absolut normale pentru orice fel de activitate, respectiv pentru cei care au specimen de semnătură în bancă şi sunt împuterniciţi să semneze documente în relaţia cu băncile, alte câteva tipuri de ordine care privesc activitatea curentă, inclusiv stabilirea indemnizaţiei preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente. Mi-a fost adus, cum mi-au fost aduse şi celelalte ordine, având pe spate cinci semnături ale şefilor direcţiilor respective: Direcţia Juridică, Direcţia de Resurse Umane, Direcţia Financiară şi ordinul contrasemnat de secretarul general al Autorităţii Electorale Permanente. Făcuseră o interpretare în sensul în care indemnizaţiile demnitarilor erau îngheţate la nivelul anului 2019, iar textul prevedea o normă care zicea: "cu condiţia să-şi desfăşoare acelaşi fel de activitate în aceleaşi condiţii". Secretarul general şi colegii mei, ceilalţi care dispuneau, au interpretat în sensul în care eu veneam din altă activitate şi că acea prevedere nu mi s-ar aplica, motiv pentru care au stabilit nivelul salariului fără să ţină cont de această îngheţare a salariului minim la nivelul anului 2019", a afirmat Toni Greblă. Sesizarea Curții de Conturi Şeful AEP a adăugat că, ulterior, fiind înştiinţat legat de interpretarea greşită a legii în acest caz, a sesizat imediat Curtea de Conturi. " După câteva luni, secretarul general a fost trimis în judecată pentru o anume faptă, a devenit incompatibil cu calitatea de secretar general, pentru că legea prevede că, în momentul în care eşti trimis în judecată, raportul de muncă se suspendă automat, după alte vreo două săptămâni am solicitat transferul său şi am acordat transferul. După încă o săptămână a înştiinţat Autoritatea Electorală Permanentă că indemnizaţia preşedintelui ar fi fost stabilită interpretând eronat legea la un cuantum superior, prin ordinul care era contrasemnat de secretarul general. Am chemat imediat Curtea de Conturi. Părerea Curţii de Conturi a fost că trebuie să se revină la nivelul de îngheţare a indemnizaţiei la nivelul anului 2019, lucru ce l-am făcut în aceeaşi zi. Tot în aceeaşi zi am semnat un angajament de plată, prin care în următoarele luni mi-au fost reţinute şi (...) îmi vor fi reţinute diferenţele de bani până ajungem la zero cu această situaţie. Angajamentul de plată l-am luat acum patru sau cinci luni de zile, şase, nu mai ştiu exact. În fiecare lună mi-au fost reţinute sumele de bani. Cred că în două luni de zile sau în trei luni de zile se termină cu această situaţie", a declarat Greblă. Greblă nu a verificat legalitatea salariului Greblă a subliniat că a intrat în legalitate pe această speţă din momentul în care a semnat angajamentul de plată. " Raportul Curţii de Conturi nu a fost finalizat, însă eu am intrat în legalitate încă de atunci, am semnat angajamentul de plată, astfel încât din punct de vedere al Curţii de Conturi lucrurile sunt închise, dar ele trebuie formalizate prin raportul care îl încheie, cum bine ştiţi, după fiecare control", a afirmat el. Întrebat dacă la momentul semnării ordinului nu l-a interesat ce salariu va avea la AEP, el a spus că l-a interesat acest aspect, dar nu i-a verificat legalitatea. "M-a interesat, dar n-am stat să-l şi verific să văd dacă este legal sau nu. Deci până nu am chemat Curtea de Conturi nu mi-a spus nimeni că este ceva în neregulă", a declarat Greblă. Demisia nu e luată în calcul Şeful AEP a punctat că, faţă de cele arătate, nu se impune o demisie a sa, întrebat despre faptul că "mai multe voci" i-au solicitat, în spaţiul public, acest lucru. "Acum aud o singură voce, a dumneavoastră, care pune o asemenea problemă. Nu, nu am de gând să demisionez şi nimeni nu mi-a cerut acest lucru şi în afară de dumneavoastră nimeni nu mi-a cerut acest lucru. V-am răspuns la o întrebare, nu consider că acesta ar fi un motiv temeinic, serios, pentru ca, cel puţin în această perioadă, să iau în calcul vreo posibilitate de a demisiona şi a lăsa conducerea Autorităţii Electorale fără preşedinte, fără conducător", a declarat Greblă.

Salariul lui Toni Greblă la control (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Salariul lui Toni Greblă la control

Salariul lui Toni Greblă la control. Raportul de audit al Curţii de Conturi despre care se vorbeşte în spaţiul public nu are în acest moment caracter public, acesta a trecut de faza de conciliere şi urmează să fie supus aprobării Plenului, precizează reprezentanţii instituţiei. Salariul lui Toni Greblă la control "Având în vedere comentariile recente apărute în spaţiul public referitoare la unul dintre rapoartele de audit ale Curţii de Conturi, care în acest moment încă nu are caracter public, dorim să asigurăm o informare corectă a tuturor celor interesaţi. Citește și: Ciolacu recunoaște că unor pensionari li se vor micșora pensiile și spune că a cerut o analiză de la Finanțe: Am cerut o simulare, să vedem câți pensionari intră în această zonă În acest sens, vă invităm să consultaţi Regulamentul privind activitatea de audit public extern ( RAAPE) disponibil pe site-ul instituţiei la următorul link. Menţionăm faptul că raportul de audit în cauză a parcurs etapa de conciliere la data de 22 august, urmând să fie supus aprobării Plenului Curţii de Conturi. (art. 28, art. 29 şi art. 30 din RAAPE)", au explicat reprezentanţii Curţii de Conturi pe pagina de Facebook a instituţiei. Sesizarea depusă de Clotilde Armand Primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, a depus, luni dimineaţă, o plângere în format electronic la Agenţia Naţională de Integritate în legătură cu sumele încasate de preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Toni Greblă. "Toni Greblă a semnat un ordin ilegal prin care şi-a mărit salariul cu 50%, vorbim de mii de euro/lună, scriu jurnaliştii de la Snoop.ro. Toni Greblă, demnitarul care trebuie să vegheze la corectitudinea alegerilor din noiembrie - decembrie 2024, recunoaşte senin că a semnat ordinul ilegal şi că dă banii înapoi", a precizat Armand, conform unui comunicat USR.

Grindeanu sfidează și Curtea de Conturi (sursa: Facebook/Bucharest Airports)
Economie

Grindeanu sfidează și Curtea de Conturi

Aglomerație, mizerie, nepăsare: problemele aeroportului "Henri Coandă" nu sunt noi. Dar ministrul Grindeanu sfidează și Curtea de Conturi. Care, în 2022, a tras mai multe semnale de alarmă asupra problemelor aeroportului: prea mic, prea mulți pasageri, zero investiții. Citește și: Aeroportul Otopeni, distrus în clasamentele de specialitate: cotat ca ultimul din Europa, plictisitor, scump, încremenit în anii ’60, personal neprietenos, fără spații pentru copii În 2023, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, declara că nu vede necesară construirea unui nou terminal. În 2024, problemele s-au acutizat. Avertismentele Curții de Conturi În 2022, Curtea de Conturi avertiza: traficul aerian pe aeroportul "Henri Coandă" a crescut peste limitele de spațiu. "Creșterea exponențială a traficului de pasageri, dar și contrângerile de arhitectură ale Aeroportului Internațional Henri Coandă București (…) au dus la aglomerări în zonele de terminal ale aeroportului (…), precum și la creșterea timpilor de aşteptare pentru efectuarea formalităților de control, reflectând astfel discrepanța între capacitatea aeroportuară de procesare a pasagerilor și cererea de trafic", se arată în raportul "Auditul performanței aeroportuare". În lungul șir de probleme enunțate: infrastructura - la pămînt, investițiile - zero, indicele de satisfacție a clienților - din ce în ce mai scăzut. Dar banii curg de la pasagerii abuzați Cu toate acestea, raportul nota "rezultatele pozitive" ale activității financiare a CNAB (Compania Națională Aeroporturi București), ca urmare a creșterii semnificative a traficului aerian pe aeroportul Henri Coandă și a creșterii veniturilor din tarifele practicate de aeroport pentru serviciile prestate. În primele cinci luni ale anului 2022, aeroportul "Henri Coandă" din Otopeni a fost tranzitat de 4,1 milioane de pasageri, un număr de trei ori mai mare faţă de 2021. George Dorobanţu, director general al CNAB, recunoștea la vremea respectivă: "Există un deficit de personal de 30-40%". Pe timp de vară, creșterea traficului și lipsa personalului s-au făcut simțite: aeroportul a fost supra-aglomerat. Pe 29 mai, într-o singură oră, au aterizat 14 avioane, ceea ce a dus la o depășire a capacității de primire a pasagerilor. În iunie, presa relata despre haosul generalizat din aeroport. Astfel, pasagerii cu zboruri întârziate sau amânate nu au beneficiat nici măcar de prevederile legale: n-au primit din partea aeroportului nici apă, nici mâncare și nici cazare la hotel. A trebuit să doarmă pe jos, în zona terminalelor. În iulie, o imagine a devenit virală: benzile de bagaje au cedat, iar angajați ai aeroportului au fost puși să pedaleze pe ele pentru a le pune în mișcare. Grindeanu sfidează și Curtea de Conturi În 2023, traficul de pasageri pe aeroportul "Henri Coandă" a crescut cu 16% față de anul anterior. Totuși, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu afirma că realizarea unui nou terminal de pasageri, modern și care să preia actualul flux de trafic, "nu se justifică". Pe 3 aprilie 2023, un haos de nedescris la Sosiri: opt avioane aterizaseră în același timp și peste o mie de persoane au fost blocate în zona terminalului. Pe 6 iulie, pasagerii unei curse venite din Olanda au fost nevoiți să rămână în avion mai bine de o oră pentru că nu a existat un mijloc de transport care să-i preia. Pe 13 iulie, o pană de curent a blocat timp de mai multe ore calculatoarele Poliției de Frontieră. CNAB a recomandat atunci pasagerilor să vină la aeroport mai devreme decât de obicei pentru a gestiona accesul prin metode "clasice". În 2023, aeroportul Otopeni a beneficiat totuși de o investiție: 3,2 milioane de euro pentru modernizarea echipamentelor de procesare a bagajelor de cală pe fluxul de sosiri. În prezent, Otopeniul se dezintegrează Luna aceasta (iulie a.c.), sute de pasageri au așteptat ore în șir la terminalul Sosiri, ca să-și poată recupereze bagajele. Incidentul a venit după o suită de alte probleme. La data de 26 iunie, CNAB a anunțat că instalația de aer condiționat din aeroport nu mai funcționează. La câteva zile după, pe 29 iunie a.c., ANPC a amendat Aeroportul Internaţional "Henri Coandă" din cauza defecțiunilor la sistemul de ventilație. Suma amenzii: 10.000 de lei. Însă, după instalația de climatizare, s-a stricat și banda de bagaje pentru cală.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră
OSZAR »