joi 22 mai
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: economie

61 articole
Politică

Efectul victoriei lui Nicușor Dan asupra economiei: leul își revine, bursa crește

Efectul victoriei lui Nicușor Dan asupra economiei: leul își revine, bursa crește puternic, iar statul se împrumută mai ieftin. În cazul unei victorii a lui George Simion, analiștii anticipau o reacție negativă a piețelor, iar băncile cu capital străin se pregăteau să vândă masiv titluri de stat.  Citește și: Dezastru pentru Simion: Giorgia Meloni l-a felicitat pe Nicușor Dan Efectul victoriei lui Nicușor Dan asupra economiei Ce s-a putut constata în dimineața zilei de luni: Leul s-a apreciat, cursul de referinţă anunţat de Banca Naţională a României luni, 19 mai 2025, fiind de 5,0315 lei/euro. Vineri, cursul era 5,1033 lei pentru un euro.  Reprezentanții CFA România au declarat că șansele de retrogradare ale ratingului României au scăzut și probabil că în iunie am putea primi o scurtă perioadă de grație de la agențiile de rating, un interval cuprins între 1-6 luni JPMorgan a declarat luni că victoria în alegeri a lui Nicușor Dan, reduce riscul politic în perspectivă și că o retrogradare a ratingului suveran sub nivelul de investiții este acum o preocupare mai mică. La ora 11.40, principalul indice bursier, BET, crescuse cu 3,6%. Acțiunile Băncii Transilvania au crescut cu 4,7%, Transelectrica - 6,75%, Petrom - 4,55%.  Randamentele obligaţiunilor pe 10 ani, cu maturitate în 2035, au scăzut cu circa 27 puncte de bază faţă de închiderea de vineri, la 7,53% şi au revenit la niveluri anterioare primului tur al alegerilor Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a coborât luni la 7,26%, de la 7,39% pe an „Ne aşteptăm ca victoria lui Dan în România să aducă o oarecare uşurare a pieţelor, cu o oarecare presiune de apreciere asupra cursului de schimb şi scăderea randamentelor pe termen lung”, a arătat, azi, o analiză Erste. 

Efectul victoriei lui Nicușor Dan asupra economiei Foto: Inquam/George Calin
ROBOR a atins cea mai mare valoare din ultimele 27 de luni Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

ROBOR a atins cea mai mare valoare din ultimele 27 de luni

Indicele ROBOR la trei luni a atins cea mai mare valoare din ultimele 27 de luni, ajungând la 7,39%, faţă de 7,29%, nivelul din şedinţa precedentă. În funcție de acest indice se calculează majoritatea creditelor în lei. Citește și: Val de ură și amenințări împotriva lui David Popovici după ce a sugerat că-l va vota pe Nicușor Dan: „Să te văd înecat în bazin” ROBOR a atins cea mai mare valoare din ultimele 27 de luni Aceasta cea mai mare valoare din 13 ianuarie 2023 încoace, conform datelor BNR, arată site-ul Economica.  ROBOR la şase luni a crescut până la 7,48%, faţă de 7,39%, nivelul din şedinţa precedentă, şi a atins cel mai mare nivel din 6 februarie 2023. La data de 2 mai 2025, înainte de turul 1 al alegerilor prezidenţiale, ROBOR la trei luni era cotat la 5,90%, iar ROBOR la şase luni se afla la nivelul de 5,99%. ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei. Indicele se stabileşte zilnic de BNR ca medie aritmetică a cotaţiilor practicate de zece bănci selectate de Banca Naţională. Și cursul leu/euro a explodat după ce George Simion a intrat în turul II al alegerilor prezidențiale. Joi, un euro putea fi cumpărat cu peste 5,1 lei.  Mai mulți analiști economici au avertizat asupra unui crah care va urma dacă Simion va câștiga alegerile. 

Investitorii străini sunt esențiali pentru România (sursa: Facebook/Camera de Comert si Industrie a Romaniei)
Economie

Firmele străine din România plătesc mult mai multe taxe la stat decât cele românești

Investitorii străini sunt esențiali pentru România. Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, a tras un semnal de alarmă privind importanța capitalului străin în economia românească. Declarațiile au fost făcute marți, în cadrul unei dezbateri electorale pe teme economice, organizate la sediul CCIR. Investitorii străini sunt esențiali pentru România „Dacă străinii pleacă din România, noi închidem lumina la propriu și la figurat”, a spus Daraban. Citește și: CURS, controlat de soțul unei deputate PSD, prezintă un sondaj în care Simion conduce cu 4% Mihai Daraban a subliniat că aportul investitorilor străini este crucial, nu doar în ceea ce privește cifra de afaceri, ci și în susținerea bugetului prin taxe și contribuții. Deși numărul firmelor cu capital 100% românesc este de 29,5 ori mai mare decât cel al firmelor cu capital străin, diferențele în ceea ce privește contribuțiile economice nu sunt la fel de disproporționate. Daraban a dat cifre comparative: Firme 100% românești: 813.711 companii Firme cu capital 100% străin: 27.594 companii Cifra de afaceri: 254 miliarde euro (români) vs. 143 miliarde euro (străini) Taxe pe muncă: 31,8 miliarde euro (români) vs. 19,67 miliarde euro (străini) Diferențele se reduc și la nivelul altor taxe Potrivit datelor prezentate de CCIR, diferențele dintre firmele românești și cele străine sunt minime și în ceea ce privește alte taxe (altele decât cele pe muncă și pe profit): Taxe suplimentare: 3,76 miliarde euro plătite de firmele românești vs. 3,26 miliarde euro de firmele străine. Exemple de taxe analizate: impozite pe terenuri, impozite pe clădiri, alte taxe locale Numărul exportatorilor români este în scădere Președintele CCIR a atras atenția și asupra unei alte tendințe îngrijorătoare: scăderea numărului de exportatori autohtoni. Dacă în 2023 România avea 28.080 de exportatori, în 2024 numărul a scăzut la 26.979. Totodată, datele privind contribuția la export arată o prezență modestă a firmelor românești în clasamentele mari: Top 100 exportatori (50,7% din total): doar 3 firme românești Top 500 exportatori (74% din total): 72 firme românești Top 1.000 exportatori (83,7% din total): 209 firme românești Deficitul comercial al României se adâncește Mihai Daraban a evidențiat și evoluția negativă a balanței comerciale a României, cu un deficit care a ajuns la 33,4 miliarde euro: Importuri 2023: 122 miliarde euro Importuri 2024: 126 miliarde euro Această evoluție accentuează vulnerabilitatea economică a țării în lipsa unui capital stabil și a unui sector de export solid. Capitalul străin susține stabilitatea economică În încheiere, Mihai Daraban a subliniat că rolul capitalului străin trebuie înțeles ca un factor-cheie al macrostabilității economice a României. Declarația a fost făcută în contextul unei dezbateri electorale la care au fost invitați George Simion și Nicușor Dan – însă doar liderul AUR a confirmat participarea.  

SUA și China, la masa negocierilor (sursa: scmp.com)
Internațional

SUA și China s-au așezat la masa negocierilor: taxele vamale, discutate la nivel înalt la Geneva

SUA și China, la masa negocierilor. Negocierile economice dintre Statele Unite și China au fost reluate sâmbătă, la Geneva, marcând cel mai înalt nivel de dialog bilateral de la începutul războiului comercial declanșat de Donald Trump. Scopul principal: detensionarea relațiilor dintre cele mai mari două economii ale lumii, într-un moment în care presiunile financiare globale cresc. SUA și China, la masa negocierilor Pentru a sublinia importanța întâlnirii, ambele părți au trimis oficiali de rang înalt. Citește și: S-au decis să vină la vot circa 10,5 milioane alegători - sondaj. De câți are nevoie Nicușor Dan De partea SUA, Scott Bessent, secretar al Trezoreriei SUA și Jamieson Greer, reprezentant comercial american De partea Chinei, va fi prezent vicepremierul He Lifeng. Potrivit televiziunii publice chineze CCTV, discuțiile au început sâmbătă dimineață pe malul lacului Leman, într-o locație discretă, aproape de Parc des Eaux-Vives. Negocierile sunt programate să continue până duminică. Discreție maximă și așteptări nedezvăluite În jurul orei 09:30 (ora locală), delegația americană formată din aproximativ zece persoane a fost văzută intrând în Hotelul Intercontinental din Geneva. Întrebat de jurnaliști despre obiectivele negocierii, Scott Bessent a refuzat să comenteze, evitând presa și urcând într-un SUV blindat. Trump propune relaxarea tarifelor vamale Cu o zi înainte de întâlnire, președintele Donald Trump a lăsat să se înțeleagă că este dispus să reducă la 80% tarifele vamale punitive pe care chiar el le-a impus produselor chinezești. Declarația a fost transmisă de secretarul american al comerțului, Howard Lutnick, în cadrul unui interviu pentru Fox News. „Președintele ar vrea să rezolve problema cu China. A spus clar că dorește o calmare a situației”, a afirmat Lutnick. Tarifele, armă politică în administrația Trump Chiar și cu o eventuală reducere, tarifele rămân ridicate. Începând cu revenirea sa la Casa Albă, în ianuarie, Trump a crescut suprataxele până la 145% pentru mărfurile chinezești, peste nivelurile deja existente. Măsura a fost folosită ca instrument de presiune politică și economică împotriva Beijingului. Răspunsul Chinei: „Vom riposta până la capăt” Beijingul a reacționat ferm, promițând că va combate suprataxele impuse de Washington. China a răspuns cu o suprataxare de 125% asupra produselor americane, accentuând astfel conflictul comercial care a tensionat piețele globale în ultimii ani.

Măsurile lui Trump afectează economia americană (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Măsurile lui Trump au dus la contractarea economiei americane pentru prima oară în ultimii trei ani

Măsurile lui Trump afectează economia americană. Economia Statelor Unite a înregistrat o contracție de 0,3% în ritm anual în perioada ianuarie–martie 2025, marcând primul declin din ultimii trei ani, potrivit datelor preliminare publicate de Departamentul american al Comerțului. Scăderea survine pe fondul războaielor comerciale declanșate de președintele Donald Trump, care au perturbat activitatea economică și încrederea în mediul de afaceri. Măsurile lui Trump afectează economia americană Creșterea economică a fost grav afectată de o majorare istorică a importurilor, companiile americane încercând să aducă mărfuri din străinătate înainte de impunerea unor noi taxe vamale de către administrația Trump. Citește și: O fostă judecătoare, pensionată la 47 de ani, cutreieră lumea și umple Facebook cu pozele ei sexy. Soțul, și el pensionar special, a fost ofițer SRI Importurile au crescut cu 41%, cel mai rapid ritm din 1972 încoace, cu excepția crizei sanitare din 2020. Această explozie a importurilor a șters aproximativ cinci puncte procentuale din dinamica PIB-ului. Cheltuielile de consum încetinesc puternic Cheltuielile de consum, care reprezintă peste două treimi din economia americană, au înregistrat o creștere modestă de 1,8% în primul trimestru, în scădere de la 4% în ultimul trimestru din 2024. De asemenea, cheltuielile guvernamentale federale au scăzut cu 5,1%, accentuând presiunea asupra creșterii economice. Investițiile private dau semne de vitalitate În contrast cu declinul altor indicatori, investițiile companiilor au crescut cu 21,9%, în special datorită achizițiilor de echipamente. Această dinamică reflectă o anumită încredere a sectorului privat în potențialul de redresare economică, însă rămâne insuficientă pentru a compensa efectele negative ale războaielor comerciale. Riscul de recesiune se amplifică în semestrul doi Mulți economiști avertizează că impactul taxelor vamale asupra PIB-ului ar putea deveni și mai vizibil în a doua jumătate a anului 2025, sporind riscul intrării în recesiune. Totodată, încrederea consumatorilor a atins cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani, în timp ce tot mai multe companii își retrag previziunile financiare anuale, invocând incertitudinile economice. Inflația rămâne o preocupare majoră Deși prețurile de consum au scăzut comparativ cu vârful din 2022, inflația anuală este mai mare decât în septembrie 2024, când a coborât temporar la 2,1%. În prezent, inflația revine în centrul dezbaterilor economice și politice, iar economiștii se așteaptă ca Rezerva Federală să reia scăderea dobânzilor în cursul acestui an pentru a stimula economia. Trump promite reducerea inflației, dar datele îl contrazic În plină campanie electorală, președintele Donald Trump a promis măsuri rapide pentru combaterea inflației. Totuși, statisticile actuale arată că inflația a crescut în ultimele luni, punând sub semnul întrebării eficiența politicilor economice promovate de actuala administrație.

Pana de curent, impact economic major (sursa: Pexels/Pok Rie)
Internațional

Pana de curent din Spania a provocat pierderi economice masive, de 1,6 miliarde euro

Pana de curent, impact economic major. Pana de curent majoră care a afectat luni teritoriul peninsular al Spaniei, a provocat pierderi economice estimate la 1,6 miliarde de euro, echivalentul a 0,1% din Produsul Intern Brut, potrivit calculelor confederaţiei oamenilor de afaceri CEOE. Pana de curent, impact economic major Președintele CEOE, Antonio Garamendi, a declarat marți că efectele sunt grave, exemplificând prin faptul că rafinăriile vor avea nevoie de câteva săptămâni pentru a fi repornite, iar furnalele din industrie au suferit daune semnificative. Citește și: Lui George Simion i-a răsărit în declarația de avere un cont bancar uriaș, de care uitase până acum Garamendi a subliniat că "este un impact uriaș". Asociația ATA, care reprezintă 850.000 de lucrători independenți, estimează la rândul său că pierderile inițiale ar putea ajunge la 1,6 miliarde de euro. Cele mai afectate domenii sunt ospitalitatea și comerțul, însă prejudiciile ar putea fi chiar mai mari pe termen lung. Critici la adresa Guvernului Liderul confederației patronale a criticat, de asemenea, lipsa de informații oficiale în timpul crizei. "Cred că Guvernul ar fi trebuit să fie mai rapid şi să informeze constant", a afirmat Garamendi, exprimând regretul față de modul în care autoritățile au gestionat situația. Garamendi a criticat și declarația Ministerului Muncii, care a cerut angajatorilor să suporte costurile absențelor cauzate de pana de curent. "Nu trebuie să ne atenționeze; știm deja ce să facem din responsabilitate socială", a răspuns acesta. Reluarea alimentării cu energie electrică Pana de curent a început luni, în jurul orei 12:30 (10:30 GMT), afectând grav transportul public, activitățile economice și viața cotidiană. T otuși, marți dimineață, la ora 7:00 (5:00 GMT), 99,95% din cererea de energie din zona peninsulară a fost din nou acoperită.

Orban vrea în UE pentru comerț (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Viktor Orban nu vrea să scoată Ungaria din UE, deși Trump i-a sugerat asta

Orban vrea în UE pentru comerț. Premierul ungar Viktor Orban a declarat vineri că nu intenționează să scoată Ungaria din Uniunea Europeană, ci dorește să contribuie, alături de alți conservatori, la transformarea UE pentru a redeveni „ceea ce a fost odinioară”. Orban vrea în UE pentru comerț Această declarație vine după ce premierul polonez Donald Tusk a sugerat că Orban ar plănui un „Hungexit”, mai ales în urma discuțiilor sale cu Donald Trump. Citește și: Eliminarea pensiilor speciale pentru magistrați face CSM să se zvârcolească: Consiliul acuză discriminarea Într-un mesaj publicat pe platforma X, Viktor Orban i-a transmis lui Donald Tusk că Ungaria nu va părăsi UE, dar va încerca să o reformeze prin noul grup „Patrioți pentru Europa”. Orban a reafirmat că aderarea Ungariei și Poloniei la UE, în 2004, a avut loc într-un alt context, când „birocrații de la Bruxelles serveau poporul și nu propriile interese”. Discuțiile lui Orban cu Donald Trump despre viitorul Ungariei Orban a povestit că Donald Trump l-a întrebat în repetate rânduri dacă Ungaria va ieși din UE, însă premierul ungar a răspuns că nu va lua o astfel de decizie decât dacă va exista o ofertă mai avantajoasă. Orban a subliniat că 85% din exporturile Ungariei depind de piața europeană. Tensiuni permanente între Budapesta și Bruxelles Viktor Orban se află într-un conflict prelungit cu Comisia Europeană, acuzată de încălcări ale statului de drept, limitarea drepturilor comunității LGBT, control asupra presei și justiției și relații apropiate cu Rusia. Aceste conflicte au dus la suspendarea fondurilor europene pentru Ungaria, inclusiv Planul Național de Redresare și circa 23 de miliarde de euro din fondurile de coeziune. „Lupta” pentru fondurile europene Premierul ungar a anunțat că Ungaria a reușit deblocarea a circa 13 miliarde de euro, după intense negocieri cu Bruxelles-ul, și a promis că va continua să lupte pentru a recupera diferența rămasă. Orban a respins condițiile impuse de UE, precum deschiderea față de migranți și schimbarea politicii externe față de Ucraina, afirmând că preferă să continue „lupta” decât să facă concesii.

Turiștii evită SUA, pierderi de miliarde (sursa: Pexels/Michał Ludwiczak)
Internațional

Economia americană va pierde miliarde de dolari pentru că mulți turiști străini vor ocoli SUA

Turiștii evită SUA, pierderi de miliarde. Economia americană riscă să piardă zeci de miliarde de dolari în 2025, ca urmare a reducerii turismului internațional și a boicotului produselor americane, potrivit unei analize Bloomberg. Aceste pierderi vin pe fondul intensificării tensiunilor comerciale și geopolitice și sporesc riscul unei recesiuni economice. Turiștii evită SUA, pierderi de miliarde Potrivit datelor publicate de International Trade Administration (ITA), sosirile cu avionul ale nerezidenților în SUA au scăzut cu aproape 10% în martie 2025, comparativ cu aceeași lună din 2024. Citește și: Radare fixe "invizibile", pe majoritatea drumurilor naționale. Șoferul nu mai este oprit, amenda vine acasă Această scădere vine după o perioadă de relansare a turismului, în urma ridicării restricțiilor pandemice. Pierderi estimate la 90 de miliarde de dolari Un raport al Goldman Sachs Group Inc. estimează că, în cel mai pesimist scenariu, pierderea cumulată din turismul extern și boicotul produselor americane ar putea ajunge la 0,3% din PIB-ul SUA, adică aproximativ 90 de miliarde de dolari. Multe persoane din afara SUA își reconsideră vacanțele, invocând ostilitatea tot mai vizibilă la graniță, fricțiunile diplomatice și incertitudinile economice globale. Este cazul canadianului Curtis Allen, care a renunțat la o vacanță planificată în SUA, alegând în schimb Columbia Britanică, după ce Donald Trump a atacat Canada în declarații publice. Cheltuielile turiștilor străini, în scădere Anul trecut, turiștii străini au cheltuit în SUA 254 de miliarde de dolari, marcând un record istoric. ITA estima inițial pentru 2025 un număr de 77 de milioane de vizitatori, apropiat de vârful atins în 2019, iar pentru 2026 era preconizat un nou record. Totuși, aceste proiecții au fost revizuite în urma cazurilor semnalate de reținere a turiștilor din Franța și Germania la aeroporturile americane și a nemulțumirii turiștilor canadieni. Scăderi de prețuri în turism: un semnal de alarmă Datele oficiale privind prețurile de consum arată că, în martie 2025, tarifele la biletele de avion, hoteluri și închirierea de mașini au scăzut. Economiștii de la Goldman Sachs și HSBC afirmă că această tendință reflectă o scădere a cererii, inclusiv din partea turiștilor internaționali. Creștere economică sub așteptări Analiștii Goldman Sachs avertizează că atitudinea agresivă a SUA față de aliații tradiționali și introducerea de noi tarife au afectat percepția globală asupra Americii. În plus față de impactul tarifelor și al represaliilor comerciale, aceste tensiuni ar putea duce la o încetinire a ritmului de creștere economică în 2025, sub nivelul prognozat inițial.

Trump minimalizează panica de pe burse (sursa: CNBC)
Internațional

Trump se crede medic: a administrat un "medicament" iar căderea bursei e doar semnul vindecării

Trump minimalizează panica de pe burse. Președintele american Donald Trump a comentat reacția negativă a piețelor bursiere la noile taxe vamale impuse de administrația sa, spunând că este vorba despre un „tratament necesar pentru vindecarea economiei”. Declarația a fost făcută la bordul Air Force One, în timp ce indicii bursieri se îndreptau spre o nouă scădere la începutul săptămânii. Trump minimalizează panica de pe burse Întors la Washington după un weekend petrecut la reședința sa din Florida, Mar-a-Lago, Trump a fost întrebat despre reacția negativă a piețelor apărută după ce a anunțat o taxă vamală de minimum 10% pentru toate importurile în SUA. Citește și: Dragoș Sprânceană, trimisul lui Ciolacu în SUA, susține că premierul PSD sprijină poziția lui Trump privind Ucraina, nu pe cea a lui Macron Deși a precizat că nu își dorește o prăbușire a burselor, el a afirmat că aceste măsuri sunt esențiale pentru corectarea deficitului comercial cu China, Uniunea Europeană și alte state. „Economia americană este mai puternică”, spune Trump Trump a susținut că economia SUA este deja „mult mai puternică” ca urmare a politicilor comerciale anunțate și că dependența de importuri trebuie combătută. „Singura soluție reală sunt tarifele”, a declarat liderul de la Casa Albă, sugerând că aceste măsuri vor reechilibra relațiile comerciale internaționale în favoarea Statelor Unite. Negocieri tensionate cu Europa și Asia În privința relațiilor comerciale cu Europa, Donald Trump a reacționat dur la sugestia unei zone fără taxe vamale, idee propusă de consilierul său Elon Musk. „Europa a făcut avere pe spatele nostru și ne-a tratat foarte rău”, a spus președintele, adăugând că nu va începe nicio discuție până când SUA nu vor primi sume importante de bani anual. Trump a declarat că, în weekend, a vorbit cu lideri europeni și asiatici „disperați să ajungă la un acord”.

Cea mai mare minciună a lui Ciolacu s-a dizolvat Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Cea mai mare minciună a lui Ciolacu s-a dizolvat: în 2024, investițiile în economie au căzut cu 4,9%

Cea mai mare minciună a lui Ciolacu s-a dizolvat: în 2024, investițiile nete în economie au căzut cu 4,9% față de 2023, arată datele prezentate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Și sectorul construcțiilor de locuințe s-a prăbușit în 2024, cu peste 17%.  Citește și: ANALIZĂ Cea mai mare problemă a suveraniștilor: cine va candida în locul lui Georgescu, cu binecuvântarea acestuia? Cea mai mare minciună a lui Ciolacu s-a dizolvat „În anul 2024 investiţiile nete realizate în economia naţională au însumat 193789,8 milioane lei, în scădere cu 4,9%, comparativ cu anul 2023.  În trimestrul IV 2024 investiţiile nete realizate în economia naţională au însumat 63274,1 milioane lei, în scădere cu 16,7%, comparativ cu trimestrul IV 2023”, a anunțat, azi, INS.  În ceea ce privește construcția de locuințe, în 2024 au fost terminate 60787 locuinţe, în scădere cu 10667 locuinţe, faţă de anul 2023. În trimestrul IV 2024 au fost date în folosinţă 18475 locuinţe, în scădere cu 2986 locuinţe, faţă de trimestrul IV 2023.  Din fonduri publice s-au construit 653 de locuințe în trimestrul IV 2024, față de 735 în trimestrul IV din 2023. Totuși, la nivelul întregului an, au crescut locuințele finalizate din fonduri publice: „Repartiţia pe fonduri de finanţare a locuinţelor terminate relevă faptul că, faţă de anul 2023, în anul 2024, a scăzut numărul locuinţelor realizate din fonduri private (-10796 locuinţe), în schimb a crescut numărul locuinţelor realizate din fonduri publice (+129 locuinţe)”.  „Investițiile publice record ale Guvernului Ciolacu țin România în grupul select al țărilor europene cu creștere economică solidă”, anunța un articol publicitar plătit de PSD în septembrie 2024.  „Volumul total al investiţiilor asumate de către statul român este de 155 de miliarde de euro, jumătate din PIB”, se lăuda ministrul Fondurilor Europene, Adrian Câciu.  „Investiţiile nete în economie sunt la un record istoric, depăşind în primul semestru 80 de miliarde lei (...) România a trecut la un model de dezvoltare bazat pe investiţii”, spunea și premierul Ciolacu, la 11 septembrie 2024. 

Economia Rusiei dă semne de încetinire (sursa: TASS)
Internațional

Economia Rusiei dă semne de încetinire

Economia Rusiei dă semne de încetinire. Rusia continuă să resimtă impactul sancțiunilor impuse de Occident după invazia din Ucraina. Economia Rusiei începe să se răcească, conform declarațiilor ministrului Economiei, Maxim Reshetnikov, citat de agenția rusă de presă Interfax. Inflația ridicată și dobânzile mari afectează mai multe sectoare, iar comenzile și vânzările sunt în scădere. Economia Rusiei dă semne de încetinire "Vedem acum primele semne ale răcirii economiei. Citește și: Mega, preotul Moscovei, reținut pentru că și-ar fi înscenat incendierea propriei mașini. Complicele său i-ar fi dat foc într-o parcare supravegheată video Deja pe baza rezultatelor din noiembrie şi în special decembrie, vedem că avansul economiei a încetat să mai fie frontal", a declarat Reshetnikov. Acesta a afirmat că mai multe industrii au înregistrat scăderi. "Ritmul a încetinit într-o serie de industrii: alimentară, chimică, producţia de lemn şi cea auto. Volumul comenzilor din partea companiei este de asemenea în declin". Potrivit ministrului rus, în special, piața auto este grav afectată, cu scăderi ale vânzărilor de automobile și echipamente specializate, inclusiv cele agricole. Factori de risc pentru economia rusă Potrivit unui raport intern al Guvernului rus, dezvăluit de Reuters, principalele riscuri economice sunt scăderea prețurilor la petrol, constrângerile bugetare, creșterea numărului de credite neperformante ale companiilor În plus, o posibilă creștere a producției de petrol în SUA și OPEC reprezintă o amenințare pentru economia Rusiei, reducând veniturile țării din exporturile de energie. Dobânda de referință la 21% Pentru a controla inflația, Banca Centrală a Rusiei a decis vineri să mențină dobânda-cheie la 21%, cel mai ridicat nivel din 2003. Inflația a ajuns la 9,5%, iar prognoza pentru 2025 a fost revizuită în creștere, la un interval de 7%-8%, față de 4,5%-5% estimat anterior. Oficialii estimează că inflația va reveni la ținta de 4% abia în 2026.

Mesaj viral despre efectul benefic al multinaționalelor Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Mesaj viral despre efectul benefic al multinaționalelor

Mesaj viral despre efectul benefic al multinaționalelor, după ce Călin Georgescu a făcut apel la boicotarea supermarketurilor: „Nu doar că plătesc impozite, dar aduc know-how, locuri de muncă bine plătite și susțin economia locală”, a scris Alex Moldovan într-un mesaj preluat masiv pe rețelele sociale. Citește și: EXCLUSIV Călin Georgescu are acces, prin intermediul unui ofițer, la documente secrete ale Internelor (părți din planurile de operaționalizare, înzestrare și cercetare-dezvoltare) Acesta a arătat că nu mai puțin de 62.000 de oameni lucrează în supermarketurile deținute de companii străine, iar în total în multinaționale lucrează două milioane de cetățeni. În plus, „50% din cifra de afaceri totală a firmelor din România este generată de aproximativ 800 de multinaționale”. Mesaj viral despre efectul benefic al multinaționalelor „De fiecare dată când auzi că multinaționalele «ne iau resursele și nu contribuie», amintește-ți aceste cifre. Multinaționalele nu doar că plătesc impozite, dar aduc know-how, locuri de muncă bine plătite și susțin economia locală”, a scris Moldovan. „1. Retail (Multinaționale) Kaufland România (Germania) - 13.827 angajați Lidl România (Germania) - 10.086 angajați Carrefour România (Franța) - 18.000 angajați Auchan România (Franța) - Peste 10.000 angajați Mega Image (Belgia) - Peste 10.000 angajați 2. Industria Auto (Multinaționale) Automobile Dacia (Renault, Franța) - 12.195 angajați Ford Otosan România (SUA/Turcia) - 5.581 angajați Continental România (Germania) - Peste 20.000 angajați Delphi Packard România (SUA) - Peste 10.000 angajați Bosch România (Germania) - Peste 8.000 angajați 3. Tehnologie și IT (Multinaționale) Endava România (Marea Britanie) - 4.588 angajați Amazon Development Center România (SUA) - 4.234 angajați IBM România (SUA) - 3.177 angajați NTT Data România (Japonia) - Peste 3.000 angajați UiPath (SUA/România) - Peste 2.000 angajați Energie, Telecomunicații, Farmaceutice și Transport 4. Energie (Multinaționale) OMV Petrom (Austria) - 7.228 angajați Enel România (Italia) - Peste 3.100 angajați Rompetrol Rafinare (KazMunayGas, Kazahstan) - 1.124 angajați E.ON România (Germania) - Peste 1.000 angajați Schneider Electric România (Franța) - Peste 800 angajați 5. Telecomunicații (Multinaționale) Orange România (Franța) - Peste 3.000 angajați Vodafone România (Marea Britanie) - Aproximativ 2.500 angajați Ericsson România (Suedia) - Peste 500 angajați Telekom România (Germania) - Aproximativ 5.000 angajați Hewlett Packard Enterprise România (SUA) - Peste 1.500 angajați 6. Farmaceutice (Multinaționale) Pfizer România (SUA) - Peste 500 angajați Sanofi România (Franța) - Peste 300 angajați Roche România (Elveția) - Peste 400 angajați Novartis România (Elveția) - Peste 250 angajați Bayer România (Germania) - Peste 300 angajați 7. Transport și Logistică (Multinaționale) DHL România (Germania) - Peste 1.000 angajați FedEx România (SUA) - Aproximativ 500 angajați UPS România Cât contribuie multinaționalele la economia României? Hai să vedem câteva cifre clare despre cât de mult contribuie multinaționalele la bugetul și economia țării noastre: 50% din cifra de afaceri totală a firmelor din România este generată de aproximativ 800 de multinaționale. În 2023, acestea au realizat venituri de 290 miliarde USD. 2 milioane de români lucrează în multinaționale, având un salariu mediu net de 1.622 USD, cu 40% mai mare decât media națională de 1.156 USD. În 2023, multinaționalele au plătit la buget: 24,4 miliarde USD contribuții la pensii, sănătate și impozite pe venituri salariale – pensii pentru 3 milioane de români. 11,1 miliarde USD TVA – jumătate din încasările bugetare din TVA. 2,7 miliarde USD impozit pe profit. Multinaționalele stimulează economia locală prin colaborarea cu furnizori români, cumpărând bunuri și servicii de peste 95,3 miliarde USD. Chiar dacă reprezintă doar 0,2% din totalul companiilor active, ele generează locuri de muncă bine plătite, contribuie la bugetul țării și susțin indirect mii de alte firme locale. De fiecare dată când auzi că multinaționalele «ne iau resursele și nu contribuie», amintește-ți aceste cifre. Multinaționalele nu doar că plătesc impozite, dar aduc know-how, locuri de muncă bine plătite și susțin economia locală", a arătat Alex Moldovan. Articolul a apărut, inițail, pe rețelele sociale, în jurul datei de 29 decembrie 2024. Grafica: Ziarul Financiar

Ciolacu votează pentru România „puternică economic” (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Ciolacu votează pentru România „puternică economic”

Ciolacu votează pentru România „puternică economic”. Președintele PSD și candidat la alegerile prezidențiale, Marcel Ciolacu, și-a exercitat dreptul la vot duminică dimineață, declarând că a votat „pentru o Românie puternică economic, o Românie cu o voce puternică în lume”. Ciolacu votează pentru România „puternică economic” După ce a votat, Marcel Ciolacu a declarat: Citește și: Incredibila șmecherie a diurnelor magistraților: până la 30.000 de euro pe an, chiar dacă locuiești în același oraș în care ești judecător/procuror „Am votat pentru o Românie puternică economic, o Românie cu o voce puternică în lume. Am votat pentru o Românie în care românii să aibă un trai decent și, nu în ultimul rând, am votat pentru o Românie al cărei președinte să muncească pentru țară și pentru poporul său”. Prioritățile premierului Marcel Ciolacu a subliniat că votul său reflectă dorința de stabilitate, echitate socială și pace: „Am votat pentru stabilitate, pentru un echilibru și o echitate socială și, de asemenea, nu în ultimul rând, pentru pace. Cu toții ne dorim un trai mai bun și cu toții ne dorim să fim cum suntem noi, românii, și sunt ferm convins că după această campanie electorală așa vom fi.” Aderarea completă la Schengen Ciolacu a făcut referire și la reușitele recente ale țării, inclusiv aderarea completă la spațiul Schengen: „Am votat pentru cât mai multe victorii ale românilor și României, cum a fost ultima victorie, de acum câteva zile, aderarea completă la spațiul Schengen.” Marcel Ciolacu a votat la o secție din București, subliniind importanța implicării tuturor cetățenilor în modelarea viitorului țării.

Românii vor deconta viitoarele măsuri economice (sursa: Facebook/Institut der deutschen Wirtschaft)
Economie

Românii vor deconta viitoarele măsuri economice

Românii vor deconta viitoarele măsuri economice. Conform Blocului Național Sindical (BNS), viitorul Guvern va implementa măsuri economice menite să readucă economia României în parametri de normalitate, dar acestea vor afecta întreaga populație. Românii vor deconta viitoarele măsuri economice "Întrebarea esenţială este - cine decontează revenirea la normalitate," menționează BNS într-un comunicat. Citește și: GALERIE FOTO Geoană (66 de ani), vizite secrete și frecvente la deputata PSD Cătăuță (39 de ani) Ei atrag atenția că toate segmentele, de la salariați și pensionari până la beneficiarii de asistență socială, vor resimți efectele ajustărilor. Pentru a reduce deficitul, BNS estimează că Guvernul va implementa măsuri de creștere a veniturilor din impozitul pe venit și va limita creșterea cheltuielilor de personal și a celor cu asistența socială. "Beneficiile de asistenţă socială vor fi cel mult ajustate cu rata inflaţiei," susțin sindicaliștii, sugerând un impact major asupra celor cu venituri mici. Creșterea sarcinii fiscale în 2025 și 2026 Potrivit BNS, Guvernul a angajat reforme fiscale, care vor genera venituri suplimentare echivalente cu 1,1% din PIB în 2025, în special din impozitul pe venit. "O creştere cu 1,1 puncte procentuale din PIB înseamnă o creştere a veniturilor din impozitul pe venit de aproximativ 40%," precizează comunicatul. Reforma Fiscală: scenariile Băncii Mondiale Banca Mondială a propus mai multe scenarii de reformă fiscală, incluzând eliminarea scutirilor de impozit pentru IT, Construcții și Agricultură, creșterea cotei unice sau trecerea la un impozit progresiv. "Chiar şi cu eliminarea scutirilor pentru IT, Construcţii şi Agricultură, impactul propunerii de reformă nr. 1 este unul limitat," subliniază BNS. Pierderi de venit net pentru lucrătorii din construcții și agricultură Eliminarea scutirilor pentru lucrătorii din Construcții și Agricultură ar însemna o reducere cu 15% a salariului net, estimat pentru un salariu brut de 5.000 de lei. În plus, eliminarea deducerilor personale și introducerea unui credit fiscal anual vor reduce salariile nete cu până la 3% pentru veniturile brute de sub 5.400 de lei. Creșterea cotei unice: impact asupra veniturilor medii și mari Creșterea cotei unice de la 10% la 13% va avea un impact negativ asupra veniturilor nete pentru salariile mai mari de 5.500 de lei, reducându-le cu aproximativ 3,3%. Pentru veniturile sub 5.400 de lei, BNS estimează o scădere a venitului net cu 5,8% pentru salariile până în 4.000 de lei și cu 3,6% pentru veniturile de până la 5.500 de lei. Variantele de impozit progresiv Reformele fiscale nr. 3 și 4, propuse de Banca Mondială, includ un impozit progresiv, cu cote marginale de până la 18% și 25%, însoțite de renunțarea la deductibilitatea CAS și la CASS pentru salariați. "Şi în aceste variante se ia în calcul renunţarea la facilităţile pentru IT, Construcţii şi Agricultură," se arată în comunicat, ceea ce ar majora semnificativ povara fiscală. Măsurile propuse subliniază riscul unei poveri fiscale crescute pentru populație, în contextul unei economii aflate deja sub presiune.

Samsung, pilonul economiei Coreei de Sud (sursa: Facebook/Samsung Global)
Economie

Samsung, pilonul economiei Coreei de Sud

Samsung, pilonul economiei Coreei de Sud. Analiștii de la Bloomberg Economics estimează că Samsung Electronics Co. va contribui cu aproape jumătate la creșterea economică a Coreei de Sud în acest an, marcând cea mai mare influență de până acum. Această performanță subliniază importanța companiei Samsung într-o economie puternic influențată de industria globală a semiconductorilor. Samsung, pilonul economiei Coreei de Sud Samsung, cea mai mare companie din Coreea de Sud, generează aproximativ 8% din producția manufacturieră a țării și acoperă 17% din capitalizarea principalului indice bursier național. Citește și: EXCLUSIV Dosarul Nordis (Ciorbă/Vicol), ținut la sertar de DIICOT pentru a nu-i afecta imaginea lui Ciolacu în campania electorală. Primele audieri trebuia să aibă loc acum două săptămâni Economistul Hyosung Kwon estimează că Samsung va contribui cu 1,1 puncte procentuale la creșterea economică așteptată de 2,2% pentru Coreea de Sud în 2024. Cipurile de memorie, esențiale Raportul Bloomberg evidențiază importanța eforturilor Samsung de a atrage comenzi pentru cipuri de memorie de la companii precum Nvidia Corp., în contextul cererii tot mai mari din sectorul inteligenței artificiale. Această cerere susține poziția Samsung ca cel mai mare producător mondial de cipuri de memorie și, totodată, motor al creșterii economiei sud-coreene. Impactul asupra economiei sud-coreene După o perioadă de scădere a industriei semiconductorilor, care a redus creșterea PIB-ului cu 1,2 puncte procentuale în 2023, Samsung și-a revenit pe fondul cererii globale. În ciuda acestei redresări, Banca Centrală din Coreea de Sud a ajustat prognoza de creștere economică de la 2,4% la 2,2% pentru 2024, reflectând o creștere economică moderată în trimestrul al treilea. Importanța Samsung pentru economia Coreei de Sud depășește simpla performanță corporativă, având implicații asupra PIB-ului, consumului, sănătății fiscale și șomajului. Potrivit lui Hyosung Kwon, „problemele Samsung devin o chestiune națională” în lipsa unei concurențe interne. Cererea de cipuri și politica monetară a Coreei de Sud Autoritățile monetare sud-coreene urmăresc îndeaproape cererea globală de cipuri de memorie atunci când iau decizii de politică monetară. Luna trecută, Banca Centrală din Coreea de Sud a redus dobânda de referință la 3,25%, iar analiștii se așteaptă ca aceasta să fie menținută în noiembrie, pe măsură ce autoritățile evaluează impactul economic al acestei măsuri.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră
OSZAR »