miercuri 28 mai
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: finanțe

71 articole
Politică

Ministrul de Finanțe sugerează că sunt probleme mari cu pensiile și salariile: „O provocare uriașă”

Ministrul de finanțe sugerează că sunt probleme cu pensiile și salariile: „O provocare uriașă” a scris Tanczos Barna pe Facebook după ce ministerul pe care-l conduce a publicat execuția bugetară pe primele patru luni. Citește și: Compania de stat cu doi angajați și patru șefi și care supraviețuiește din dobânzile bancare Datele arată că deficitul bugetar a ajuns deja la 2,95%, în timp ce cheltuielile de personal (salariile bugetarilor) au crescut cu 12,4% față de perioada similară din 2024, iar cheltuielile cu dobânzile au explodat, consumând 1,1% din PIB.  Ministrul de finanțe sugerează că sunt probleme cu pensiile și salariile „Execuția bugetară din primele patru luni ale anului arată că asigurarea surselor de venituri pentru menținerea ritmului investițional și plata salariilor și pensiilor majorate anul trecut reprezintă o provocare uriașă. România va putea atinge țintele de deficit asumate doar prin măsuri ferme, reducerea cheltuielilor și crearea unui stat mai suplu”, a scris ministrul de Finanțe.  „În ceea ce privește cheltuielile, plata salariilor și pensiilor, precum și investițiile — care au atins un nivel record de peste 32 de miliarde de lei — au avut un impact major asupra bugetului. În schimb, am reușit să reducem risipa cu bunuri și servicii, înregistrând chiar o ușoară scădere de 3,9% a acestora la nivelul bugetului de stat. Diferența dintre venituri și cheltuieli a fost de 55,9 miliarde de lei, generând un deficit de 2,95%”, a mai arătat demnitarul UDMR.    Datele publicate azi de ministerul de Finanțe arată că cheltuielile de personal (salariile bugetarilor) au însumat 56,55 mld lei, în creștere cu 12,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 3,0% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.    Cheltuielile cu dobânzile au fost de 20,42 mld lei, cu 6,64 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. În rpimele patru luni din 2024, aceste cheltuieli consumau 0,8% din PIB. Acum ele au ajuns deja la 1,1% din PIB. 

Ministrul de finanțe sugerează că sunt probleme cu pensiile și salariile Foto: Facebook UDMR/Kiss Gabor
Nicușor Dan nu vrea creșterea TVA (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Politică

Nicușor Dan a fost deja la Finanțe pentru a discuta despre deficit: nu vrea creșterea TVA

Nicușor Dan nu vrea creșterea TVA. Președintele ales, Nicușor Dan, a declarat marți că soluția pentru deficitul bugetar nu constă în majorarea TVA, ci în optimizarea cheltuielilor statului. Nicușor Dan nu vrea creșterea TVA Președintele ales a reafirmat că se opune introducerii de taxe noi, pledând pentru măsuri de austeritate controlată și dialog cu toate părțile implicate. Citește și: Perdanții din USL vor să reformeze politica: după Ponta, și Antonescu se oferă să se lupte Potrivit declarațiilor făcute pentru Pro TV, Nicușor Dan a avut marți o întâlnire de aproximativ patru ore cu specialiști din Ministerul Finanțelor, axată pe analiza structurii bugetului consolidat și a deficitului. „Azi am discutat vreo patru ore, în detaliu, bugetul național consolidat, structura deficitului.” El a adăugat că miercuri se va întâlni cu reprezentanți ai mediului de afaceri, iar joi ar putea avea o discuție directă cu ministrul de Finanțe, în paralel cu negocierile pentru formarea noului Guvern. Dialog deschis cu mediul bancar și investitorii Președintele ales și-a exprimat speranța că, în urma dialogului cu sistemul bancar, mediul privat și Ministerul Finanțelor, va fi găsită o soluție coerentă care să evite creșterea fiscalității și să asigure predictibilitate pentru piața financiară și investitori. „Cred că putem să tăiem niște cheltuieli. Să mai așteptăm câteva zile, să vedem opiniile din toată societatea.” Nicușor Dan a evidențiat rolul președintelui în medierea unui dialog echilibrat, care să includă și actorii economici care contribuie direct la bugetul de stat. Fonduri suficiente pentru pensii și salarii În final, președintele ales a ținut să clarifice că nu există riscul suspendării plății pensiilor sau salariilor, respingând orice speculație în acest sens: „Nu s-a pus niciodată în discuție că nu ar exista banii necesari pentru pensii și salarii.”

Fitch: profilul ratingului „standalone” al Bucureștiului este A, cu multe trepte peste România Foto: Facebook
Eveniment

Fitch: profilul ratingului „standalone” al Bucureștiului este A, cu multe trepte peste România

Potrivit agenției Fitch, profilul ratingului „standalone” al Bucureștiului este A, cu multe trepte peste România, arată decanul FABIZ, Tănase Stamule. El explică faptul că, pe termen lung, orașul are același rating ca România, respectiv BBB-, pentru că „riscurile naționale se răsfrâng asupra bugetului Capitalei”.  Citește și: George Simion minte când spune că stă într-un apartament de 52 mp: locuința are 238 mp, în care este inclusă o terasă imensă Profilul „standalone” al Bucureștiului este A, multe trepte peste România Însă, la indicatorul „standalone” - de sine stătător, individual - Bucureștiul este multe trepte peste România. „Din acest motiv, acum câteva săptămâni, Bucureștiul a putut mult mai ușor decât Ministerul de Finanțe să își refinanțeze o parte din datorii”, scrie Stamule, pe Facebook.  „Dacă analizăm ratingul Fitch al Bucureștiului trebuie să ne uităm la doi indicatori. Pe termen lung, orașul are același rating ca România, respectiv BBB-. Nici nu se poate altfel, agenția apreciază ca riscurile naționale se răsfrâng asupra bugetului capitalei. De altfel, în februarie anul acesta guvernul a și luat fără preaviz vreo două miliarde din bugetul oraşului ca să acopere alte găuri.   Dacă ne uităm însă pe pagina Fitch la indicatorul “standalone”, adică exact profilul de creditor al Bucureștiului, vedem că are ratingul A, cu multe trepte peste România, reconfirmat pe 12 decembrie 2024. Asta înseamnă un raport bun venituri-cheltuieli și o încredere ridicată a investitorilor în administrația orașului. Din acest motiv, acum câteva săptămâni, Bucureștiul a putut mult mai ușor decât Ministerul de Finanțe să își refinanțeze o parte din datorii.   Cam așa funcționează piețele financiare. Au încredere în tine fiindcă îți analizează comportamentul. Dacă nu au încredere plătești dobânzi mai mari și în general își scot banii din România, adică exact ce se întâmplă de luni încoace”, a explicat decanul FABIZ.   

Noi date oficiale despre dezastrul guvernării Foto: Inquam/George Calin
Economie

Noi date oficiale despre dezastrul guvernării: deficit de 2,28%, cheltuielile cu salarii cresc alert

Noi date oficiale despre dezastrul guvernării: deficit de 2,28% la trei luni, cheltuielile cu salariile cresc alert, iar 0,7% din PIB s-a dus pe dobânzi, arată execuția bugetară publicată de ministerul Finanțelor.  Citește și: Decanul FABIZ, Stamule: „Minimum 60% din primării trebuie desființate. Primarii nu mai aduc voturi”. Plus: „Sistemul de pensii speciale, monstruos” În 2024, deficitul bugetar după primele trei luni a fost de doar 2,04%.  România nu se va împrumuta din extern până după prezidențiale, când urmează „măsuri suplimentare”, a anunâat, acum câteva zile, șeful Trezoreriei, Ștefan Nanu, într-un interviu pentru Bloomberg.  Noi date oficiale despre dezastrul guvernării Potrivit acestui document, cheltuielile de personal au însumat 42,13 mld lei, în creștere cu 15,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 2,2% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.  Cheltuielile cu dobânzile au fost de 12,50 mld lei, cu 4,87 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, respectiv 63,9%.  Banca de stat EximBank a încheiat primele trei luni cu un deficit de 333 de milioane de lei.  „Toată lumea este conștientă de necesitatea unor măsuri suplimentare, deoarece execuția bugetară nu arată atât de bine pentru a ne duce la un deficit bugetar de 7%”, a declarat, la Bloomberg, Ștefan Nanu, șeful Trezoreriei. 

Finanțele recunosc că nu au plătit facturi de 9,1 miliarde de lei la final de 2024
Economie

Finanțele recunosc că nu au plătit facturi de 9,1 miliarde de lei ca să raporteze deficit mai mic

Finanțele recunosc că nu au plătit facturi de 9,1 miliarde de lei ca să raporteze deficit mai mic pentru 2024: „Influențe negative în calculul deficitului ESA au avut în principal sumele datorate și neplătite la sfârșitul anului de către instituțiile bugetare, ceea ce a presupus cheltuieli mai mari cu 9,1 miliarde lei, cât și transpunerea dobânzilor (-9,6 mld lei) din baza cash în baza accrual în funcție de termenele de plată”, se arată într-un comunicat al ministerului condus de Tanczos Barna.  Citește și: Biroul Electoral cenzurează o postare pe TikTok care preia un mesaj al lui Valeriu Nicolae, definit drept „influencer” Finanțele recunosc că nu au plătit facturi de 9,1 miliarde de lei  Comunicatul a fost emis după ce Eurostat a anunțat că România are cel mai mare deficit din UE, de 9,3% din PIB, calculat potrivit standardelor ESA. În schimb, guvernarea Ciolacu raportase un deficit de doar 8,65%, calculat în „cash”. Diferența între cele două standarde este că ESA ia în considerare facturile emise în 2024, dar amânate la plată pentru 2025. „Deficitul bugetar al României calculat conform metodologiei naționale «cash» a fost, în 2024, de 8,65% din PIB, respectiv 152,72 miliarde lei. Deficitul bugetar ESA, conform datelor oficiale ale Eurostat, publicate în data de 22 aprilie 2025, a fost de 9,3% din PIB la finalul anului trecut. Calculul deficitului s-a făcut în sistemul de raportare accrual, definit în Sistemul European de Conturi (ESA 2010), precum și în regulamentele emise în aplicarea Tratatului de instituire a Uniunii Europene. Astfel, diferența dintre cele două abordări este rezultatul aplicării unor metodologii diferite de estimare”, explică și ministerul de Finanțe.  Fostul premier și ministru de Finanțe Florin Cîțu a scris, pe Facebook, că facturile amânate la plată ar putea fi achitate cu penalități. „Câte companii din Romania au intrat in dificultate anul trecut pentru ca statul nu a plătit facturi pentru servicii prestate sau bunuri livrate? Evident că atunci când plătesc aceste facturi (sperăm ca până la urma le plătesc) nu le plătesc cu penalități. Și dacă cineva încearcă să execute silit statul nu se întâmplă nimic.   Atât timp cât statul poate să facă asta privatului dar privatul nu poate să amâne plăti către stat fără să fie penalizat sau executat silit, nu vom avea o economie funcțională. Statul face dosar penal imediat atunci când nu sunt plătite contribuțiile, de exemplu. Chiar dacă acele companii au de primit bani de la stat”, a scris Cîțu. 

Curg avertismentele că, după alegeri, contribuabilii vor deconta dezastrul din finanțele publice Foto: Facebook
Eveniment

Curg avertismentele că, după alegeri, contribuabilii vor deconta dezastrul din finanțele publice

Curg avertismentele că, după alegeri, contribuabilii vor deconta dezastrul din finanțele publice: „România va avea o curbă de sacrificiu, nu peste mult timp”, a spus președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu. Citește și: Avocatul lui Lasconi: consilier PNL, mason, condamnat penal în primă instanță. El își bătea joc grobian de șefa USR, în 2024 Dar acesta nu este singurul avertisment. De mai multe zile, diferite publicații - unele fiind apropiate PSD-PNL - scriu că, de la 1 iunie, vor crește taxele și impozitele, în condițiile în care, de fapt, Guvernul nu a tăiat cheltuielile cu salariile, ci, dimpotrivă, acestea au crescut. Curg avertismentele: contribuabilii vor deconta dezastrul din finanțele publice „La noi nu a existat suficientă cugetare, nu a existat înțelepciune, nici măcar nu s-a învățat din erori. Pentru că noi am repetat din erorile din deceniul precedent în acest deceniu. Există poate această logică, forțăm nota acum, pentru că trebuie să facem investiții, după care intrăm într-o curbă de sacrificiu și asta o spun ca să nu mai folosesc eufemisem sau cum sunt folosite anumite exprimări de către oficiali guvernamentali. România va avea o curbă de sacrificiu, nu peste mult timp. Îmi pare rău că spun așa ceva", a spus Dăianu la emisiunea Proiect de țară: România, la Prima News, citat de Profit.  „România nu a intrat în încetare de plăți nici în 2008, a beneficiat de acel pachet de asistență în 2009 din partea FMI, Băncii Mondiale și Comisiei Europene, România nu va intra în încetare de plăți, dar România nu are cum să evite curba de sacrificiu. Curba de sacrificiu, dacă vom adopta măsurile care sunt necesare pentru a transmite un semnal că nu rămânem iar cocoțați cu deficitul bugetar. (Dacă nu, n.r.) putem să contemplăm și o diminuare a ratingului de țară. Dar România nu va intra în încetare de plăți", a mai afirmat președintele Consiliului Fiscal, care a fost ministru de Finanțe și europarlamentar PNL.  România a avut trei așa-zise „cirbe de sacrificiu”: în ianuarie 1931, septembrie 1932, februarie 1933 cu tăieri succesive de salariu, între 10 şi 30%, dar şi creşteri ale taxelor şi impozitelor. „Intr-o incercare disperata de a face economii, la 1 ianuarie 1931 a fost introdusa prima «curba de sacrificiu».  Salariile au fost diminuate cu o cota cuprinsa intre 10% si 23%. S-a sistat acordarea de sporuri, iar avansarile in functie nu mai atrageau dupa sine cresterea veniturilor”, explica jurnalistul Dan Popa pe blogul său. 

Pe șest, Guvernul ar fi decis din nou să dea sporuri imense bugetarilor responsabili de eșecul PNRR Foto: Facebook
Politică

Pe șest, Guvernul ar fi decis din nou să dea sporuri imense bugetarilor responsabili de eșecul PNRR

Pe șest, Guvernul ar fi decis din nou să dea sporuri imense bugetarilor responsabili de eșecul PNRR, printr-o ordonanță care, inițial apărea a fi doar în „analiza” ședinței de azi a cabinetului Ciolacu. Informația apare într-un dialog halucinant între ministrul de Finanțe Tanczos Barna și ziariștii acreditați la Palatul Victoria.  Citește și: „Mă numesc Roxana, dar pentru personalul Maternității am fost «avortata»”: relatare dramatică a unei gravide internată la Spitalul Județean Bacău Din discuție se poateobserva că aceștia întreabă cum a apărut acest spor din nou, iar demnitarul UDMR răspunde pe un cu totul alt subiect.  Guvernul ar fi decis să dea sporuri bugetarilor responsabili de PNRR Iată cum a decurs discuția, potrivit transcrierii de pe site-ul Guvernului: „Reporter: Domnule ministru, în ședința de astăzi ați decis să faceți și derogări, astfel încât bugetarii care lucrează cu fonduri europene pot să aibă parte de majorări salariale. Ei deja primesc un spor de 50% și aș vrea să vă întreb de ce ați permis această derogare. Tánczos Barna: Nu am permis o asemenea derogare. Am vorbit strict de Ministerul Educației, acolo unde profesorii pot primi acel spor de carieră, dau exact denumirea acelei sume. Sunt sumele pentru, vă spun imediat, sunt sumele pentru... Reporter: Domnule ministru, această ordonanță, ca să fie clar, are un paragraf care spune că bugetarii care lucrează cu fonduri europene pot să aibă salarii mai mari decât la nivelul lunii noiembrie 2024. Ați eliminat în ședința de Guvern sau ați adoptat această prevedere? Tánczos Barna: Prevederea care se referă la fonduri europene țintește anumite categorii, acele categorii care pot beneficia de fondurile europene care sunt rambursabile. Vorbim de prima de carieră didactică, vorbim de creșele care sunt un alt capitol, vorbim de sumele care se plătesc pentru persoanele defavorizate, acele plăți sociale care, după cum am spus, merg pe carduri. Reporter: Pe lângă aceste prevederi, ordonanța de urgență spune clar: bugetarii care lucrează cu fonduri europene pot să aibă salariul mai mare decât l-au avut în noiembrie 2024. Aș vrea să ne precizați dacă acest articol a fost eliminat din ordonanță sau a rămas? Tánczos Barna: Nu vorbim de toți bugetarii și nu poate să primească toată lumea salarii mai mari. Reporter: Doar cei care lucrează cu fonduri europene - spune ordonanța. Tánczos Barna: Strict de acele persoane care se încadrează în categoriile menționate, vorbim strict de acele fonduri care pot fi rambursate parțial și într-o proporție de 80-90%. Am făcut această modificare și în timpul ședinței, pentru a elimina acea sintagmă de integral. Adică, dacă avem 85% fonduri europene și avem și condiție de cofinanțare, să putem avea absorbția punând 15%. Aceasta este prevederea, aceasta s-a aprobat. Reporter: Domnule ministru, ca să fie clar, dumneavoastră vorbiți despre niște programe pe care noi am înțeles că le-ați adoptat. Mai aveți mai jos un paragraf referitor la angajații care lucrează cu fonduri europene. Vă rog să ne spuneți dacă el a fost eliminat în ședința de Guvern sau l-ați păstrat? Tánczos Barna: Încă o dată vă spun, se încadrează în condițiile menționate, primesc banii. Dacă nu se încadrează în programele respective, nu primesc banii. Nu se aplică la toată lumea. Reporter: Ca să înțelegem puțin, în momentul de față, bugetarii care lucrează pe fonduri europene vor putea avea salariile majorate după această derogare? Tánczos Barna: Nu. În proiectele PNRR, de exemplu, nu este prinsă nicio rambursare și nu este prins niciun bonus. În PNRR nu există bani rambursabili care să se ducă în salarii. În PNRR nu există asistență tehnică. În cazul PNRR-ului, de exemplu, strict din bugetul de stat se pot plăti bonusuri, motiv pentru care cei care lucrează pe PNRR, și ar trebui să aibă bonusuri doar din fonduri naționale, nu se încadrează în categorie, în condiție. Programele celelalte despre care v-am vorbit, despre prima de carieră... Reporter: Ne-ați vorbit despre programe dedicate profesorilor care au altă linie de finanțare și au fost gândite în alt scop. Noi vă întrebăm despre politica salarială care era amintită în ordonanță. Tánczos Barna: Politica salarială... Reporter: Sunt două chestiuni diferite. Tánczos Barna: De asta vă spun, sunt lucruri diferite. În PNRR nu există fonduri europene pentru salarii. Reporter: S-a încheiat această discuție. Spuneți-ne următorul paragraf din ordonanță, ca să luăm punctual pe ordonanță. Ce se întâmplă cu bugetarii care lucrează cu fonduri europene? Tánczos Barna: Se încadrează în condiția sumă aprobată pentru noiembrie, se încadrează în condiția PNRR - rambursare. Dacă toate cele trei condiții sau patru- mai sunt condiții - sunt îndeplinite, primesc. Sunt condițiile parțial stabilite în ordonanța de urgență din decembrie. Cele de astăzi completează condițiile respective. Dacă nu se încadrează în condiții, nu primesc. Reporter: Deci, acea derogare care spunea că pot... Tánczos Barna: Nu există o generalizare. Reporter: /.../ în noiembrie 2024, ea a dispărut în ședința de guvern, a fost modificată. Tánczos Barna: Nu există o situație generală pentru orice program, pentru orice condiție, pentru că programele sunt diferite și finanțările sunt diferite. Ordonanța de urgență tratează diferit fiecare program în parte. Avem o listă de condiții. Dacă doriți, vă trimitem punctual fiecare condiție. Dacă aveți o întrebare punctuală referitoare la un minister, un program, un angajat, vă putem spune dacă se încadrează sau nu. Nu putem să generalizăm, pentru că nu toate programele sunt finanțate din aceleași resurse, nu toate programele îndeplinesc toate condiţiile... Reporter: Dar cum a apărut acea prevedere în ordonanță? Dacă dumneavoastră ne vorbiți acum despre cu totul altceva, cum a apărut acea prevedere în ordonanța care a intrat în Guvern? Cine a pus-o, domnule ministru? Tánczos Barna: Nu ştiu la ce program vă referiți, doamnă. Pentru că, încă o dată... Reporter: Nu era nici o trimitere la un program. Tánczos Barna: Vă recomand să formulați întrebare scrisă, pentru că nu pot să răspund la o întrebare punctuală pe program, neștiind programul respectiv. Putem vorbi cu domnul Boloș, ca să vă spună exact dacă acea întrebare are răspunsul pe care îl doriți. Reporter: Nu este vorba doar despre, punctual, doar despre oameni care lucrează pe anumite proiecte cu fonduri europene. Tánczos Barna: Păi nu există altceva. Reporter: Asta vrem să vă întrebăm, ca să înțelegem: era vorba despre toți oamenii care lucrează pe fonduri europene să primească această derogare, practic, să primească o majorare, să aibă parte de o majorare. Tánczos Barna: Nu primesc toți care lucrează în programe o anumită majorare. Reporter: Dar de ce apărut în ordonanţă această prevedere, domnule ministru, cine a scris-o, a scris-o greșit, ce s-a întâmplat? Tánczos Barna: Încerc să vă răspund încă o dată: nu există 'toate programele'. Sunt programe din perioada de programare 2014-2020, de exemplu”. Diaolgul s-a încheiat cu intervenția purtătorului de cuvânt, Mihai Constantin: „Vom reveni cu cu precizări din partea Ministerului Finanțelor”. 

Mișa, ministrul de Finanțe al lui Dragnea, recompensat de Burduja cu o sinecură la RATEN Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Mișa, ministrul de Finanțe al lui Dragnea, recompensat de Burduja cu o sinecură la RATEN

Ionuț Mișa, ministrul de Finanțe al lui Dragnea, recompensat de Burduja cu o sinecură la RATEN, regia care face cercetare nucleară. Mișa a fost ministru de Finanțe în guvernul Tudose, între iunie 2017 și ianuarie 2018, iar din martie 2018 în ianuarie 2019, în guvernarea Dăncilă, a condus ANAF. Printre numeroase declarații controversate, el a fost celebru și pentru că a anunțat desființarea Pilonului II de pensii, în iunie 2017. „Pilonul II, da, se va desființa și banii se vor întoarce înapoi la cei care au cotizat la pilonul de pensii, ei având posibilitatea să opteze pentru bugetul asigurărilor sociale sau pentru pilonul III, cel privat”, a spus Mișa, citat de Digi 24.  Citește și: Cine este obscurul secretar de stat din MApN care a spus că va chema poliția dacă ne invadează rușii Mișa, recompensat de Burduja cu o sinecură la RATEN După ce a pierdut aceste funcții de demnitate, el a revenit, în calitate de funcționar public, în postul de director în ANAF la una din cele mai importante direcții, „de administrare a marilor contribuabili”.  Deși cariera lui Mișa este direct legată de regimul Dragnea, el a fost recompensat cu sinecuri și de regimul PSD-PNL. Potrivit declarației de avere din iunie 2024, el făcea parte din consiliul de administrație al Romtehnica, de unde a încasat, în anul fiscal 2023, net, 51.636 de lei. Potrivit datelor de pe site-ul RATEN - Regia Autonomă Tehnologii Nucleare, care „coordonează activitatea de cercetare în domeniul energeticii nucleare, asigură menținerea și dezvoltarea suportului științific și tehnologic pentru Programul Energetic Nuclear National” - el face parte din consiliul de administrație al acestei regii din 5 octombrie 2023. La acel moment, ministru al Energiei era Sebastian Burduja (PNL).  În 2023, Mișa a încasat din acest CA suma netă de 74.444 de lei. Presa a mai scris despre Mișa în 2024, când, în declarația sa de avere, a apărut un uriaș dar de nuntă, de 240.000 de euro - încasat împreună cu soția. În repetate rânduri, presa a apreciat că aceste „daruri de nuntă” încasate de bugetari ridică suspiciunea că sunt o formă de albire a banilor negri, din mită. ANAF nu impozitează darurile de nuntă. 

Bugetarii au jupuit bugetul de 32 de miliarde de lei dând statul în judecată Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Bugetarii au jupuit bugetul de 32 de miliarde de lei dând statul în judecată pentru salarii mai mari

Bugetarii au jupuit bugetul de 32 de miliarde de lei dând statul în judecată pentru salarii mai mari, arată informațiile ministerului de Finanțe, care se bazează pe Eurostat. Aceste date sunt din 2011 până în 2023. Deocamdată nu se știe valoarea drepturilor salariale câștigate prin hotărâri judecătorești în 2024.  Citește și: „Feriți-vă de spitalele de la noi”: sfatul fotbalistului Valentin Țicu, care s-a ales cu o infecție nosocomială Bugetarii au jupuit bugetul de miliarde de lei dând statul în judecată Informațiile de la Finanțe arată că cele mai multe obligații de plată au fost emise în 2023, peste opt miliarde de lei, și vor trebui plătite din bugetul de stat, nu din bugetele locale. Din uriașa sumă de 32 de miliarde de lei pe care statul o avea de plătit către toți bugetarii - plătiți de la bugetul de stat, de la cele locale sau de la cel al asigurărilor sociale - s-au achitat 19,5 miliarde de lei. Au mai rămas de achitat peste 12,5 de miliarde de lei, deci circa 0,6% din PIB.  Informațiile de la ministerul de Finanțe arată că bugetarii angajați în administrația locală au câștigat procese cu statul și au obținut sume foarte mari între 2013 și 2016. În 2016, s-au emis titluri de plată de peste două miliarde de lei. După acest an, sumele au scăzut abrupt. În 2023, obligațiile de plată câștigate în fața administrațiilor locale era de doar 76 milioane de lei. Bugetarii din aparatul central au început să câștige masiv procese cu statul, pentru salarii mai mari, în 2018 - obligații de plată emise în valoare de puțin sub un miliard de lei, doar în acel an. Însă, în 2023, victoriile în fața statului au explodat: bugetarii din aparatul central au câștigat obligații de plată de peste opt miliarde de lei. În total, din 2011 în 2023, bugetul de stat a achitat 11,3 miliarde de lei dintr-un total de 22,3 miliarde de lei. La bugetele locale, valoarea totală a obligațiilor de plată era de peste 9,5 miliarde de lei, din care s-au plătit, până la final de 2023, 8,1 miliarde de lei.  La bugetul asigurărilor sociale mai sunt de achitat obligații de plată de circa 20 de milioane de lei.

Guvernul Ciolacu nu mai găsește bani să se împrumute Foto: Facebook
Politică

Guvernul Ciolacu nu mai găsește bani să se împrumute pe termen lung, anunță fostul premier Cîțu

Guvernul Ciolacu II nu mai găsește bani să se împrumute pe termen lung, anunță fostul premier PNL Florin Cîțu. El a scris, luni, pe Facebook, că ministerul de Finanțe a încercat să împrumute 300 milioane lei la o scadență de 15 ani și nu i-a dat nimeni. Citește și: Guvernul Ciolacu II se adâncește în datorii: deficit de 30 de miliarde lei, 1,58% din PIB, în februarie - presă Luni seara, într-un interviu pentru Antena 3, președintele interimar, Ilie Bolojan, părea să confirme, indirect, această informație: „Avem o economie bazată pe consum și importuri și în această situație orice fel de trepidație economică ne va duce în situația în care nu vom mai primi credite”. Guvernul Ciolacu nu mai găsește bani să se împrumute Potrivit lui Cîțu, ulterior, Finanțele au reușit un împrumut de 2,1 miliarde de lei, dar investitorii „au oferit bani doar pentru un an!!!”.  „UPDATE. După ce a fost refuzat de investitori, MF a împrumutat azi cea mai mare suma într-o singură emisiune de obligațiuni din mai 2023 și până astăzi- 2,1 miliarde lei. FOARTE GRAV: investitorii au oferit bani doar pentru un an!!! ------------------------------------------------------------------- Ministerul Finanțelor REFUZAT de investitori. A încercat să împrumute 300 milioane lei la o scadență de 15 ani și nu i-a dat nimeni. O suma infimă și tot nu a găsit interes. Asta este România azi cu guvernare socialistă”, a scris Cîțu pe Facebook.   România plătește în prezent cele mai mari dobânzi din regiune pentru împrumuturile de stat, cu rate care se situează între 7% și 8%, declara, în ianuarie, ministrul Finanțelor, Tánczos Barna. El a recunoscut că aceste dobânzi sunt rezultatul deficitului uriaș. 

Avalanșă de noi biruri, în timp ce Guvernul nu taie nici o cheltuială Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Avalanșă de noi biruri, în timp ce Guvernul nu taie nici o cheltuială

Urmează o avalanșă de noi biruri, în timp ce Guvernul nu taie nici o cheltuială: cresc taxele pe case și mașini, se elimină facilitatea fiscală prin care 300 de lei din salariul minim erau scutiţi de taxe. Antena 3 îl citează pe ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, care spune că impactul noilor măsuri fiscale ar trebui să fie de 1,1% din PIB, respectiv 23 de miliarde de lei.  Însă, până acum, guvernul Ciolacu II nu a tăiat nici o cheltuială majoră. În ianuarie 2025, cheltuielile cu salariile bugetarilor au explodat din nou, raportat la cheltuielile din ianuarie 2024, arată datele prezentate de ministerul de Finanțe. Față de ianuarie 2024, în ianuarie 2025 așa numitele „cheltuieli de personal” - salariile bugetarilor - au crescut cu 18,6%. Mai rău, dacă în ianuarie 2024 aceste cheltuieli erau la un nivel de 21,4% din totalul cheltuielilor bugetare, acum au ajuns la 24,3%.  Citește și: Claudia Postelnicescu: USR, „deal” cu PNL pentru a-l ajuta pe Antonescu și a intra la guvernare Avalanșă de noi biruri, în timp ce Guvernul nu taie nici o cheltuială Cum vrea să colecteze Guvernul noi bani, pentru statul român: casele vor fi impozitate în funcție de zonă și de valoarea „reală”, cu ajutorul unei grile notariale actualizate vor fi suprataxate mașinile care poluează deducerea de 300 de lei din salariul minim amenzile vor putea fi plătite pe loc, prin cod QR Noile măsuri ar intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026.  „Ce este cert în ceea ce privește reforma fiscală este că trebuie să avem un impact bugetar de 1,1% din PIB. Asta înseamnă că 23 de miliarde de lei trebuie să fie generate de măsurile fiscale”, a susținut Marcel Boloș. El a mai arătat că taxa pentru mașinile vechi ar putea ajunge la 2-3.000 de lei, anual. 

Ordonanța „Trenuleț”, o păcăleală: cheltuielile cu salariile bugetarilor continuă să crească masiv Foto: Inquam/Octav Ganea
Economie

Ordonanța „Trenuleț”, o păcăleală: în ianuarie, cheltuielile cu salariile bugetarilor au explodat

Ordonanța „Trenuleț”, prin care Guvernul anunța înghețarea salariilor bugetarilor, se dovedește a fi o păcăleală: în ianuarie 2025, cheltuielile cu salariile bugetarilor au explodat din nou, raportat la cheltuielile din ianuarie 2024, arată datele prezentate azi de ministerul de Finanțe.  Citește și: Piețele au reacționat bine după ce statul a intervenit în forță împotriva grupării Călin Georgescu De altfel, deficitul bugetar în ianuarie 2025 este de 0,58%, față de 0,45% în ianuarie 2024.   Ordonanța „Trenuleț”, o păcăleală Față de ianuarie 2024, în ianuarie 2025 așa numitele „cheltuieli de personal” - salariile bugetarilor - au crescut cu 18,6%. Mai rău, dacă în ianuarie 2024 aceste cheltuieli erau la un nivel de 21,4% din totalul cheltuielilor bugetare, acum au ajuns la 24,3%.  Nota de fundamentare a execuției bugetare pe ianuarie nu oferă nici o explicație, ci doar consemnează, sec: „Cheltuielile de personal au însumat 14,01 mld lei, în creștere cu 18,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal și-au menținut ponderea la nivelul de 0,7%”.  Cea mai mare creștere procentuală față de ianuarie 2024 este cea cu dobânzile, de 132,9%. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 3,84 mld lei, cu 2,19 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.  Au crescut și cheltuielile cu asistența socială, urmare a majorării pensiilor.  „Cheltuielile cu asistența socială au fost de 22,30 mld lei în creștere cu 12,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024”, arată ministerul de Finanțe. 

Ciolacu vrea să majoreze salariile unor funcționari Foto: Facebook
Politică

Ciolacu vrea să majoreze salariile unor funcționari

Pe șest și în mare grabă, guvernul Ciolacu vrea să majoreze cu 50% salariile unor funcționari din Ministerul de Finanțe și Secretariatul General al Guvernului (SGG). Prevederea a fost strecurată într-un proiect de ordonanță de urgență, promovat de ministerul de Finanțe. Proiectul este intitulat, generos, „pentru modificarea şi completarea unor acte normative”. Citește și: EXCLUSIV Opera Națională București, executată de angajați pentru restanțe de milioane la salarii: sechestru pe o pianină, pe niște autoturisme și chiar pe scaunul directorului Daniel Jinga „În acest an nu există resurse financiare pentru creșterea salariilor bugetarilor”, spunea premierul Ciolacu la 31 decembrie. Ciolacu vrea să majoreze salariile unor funcționari Nu este clar care este urgența acestei decizii. De această majorare vor beneficia funcționarii care gestionează litigii internaționale - deși, Guvernul plătește, pentru aceste procese, case de avocatură specializate. „Personalul de specialitate juridică din cadrul Direcţiei generale juridice a Ministerului Finanţelor, care are în fişa postului atribuţii în legătură cu asigurarea asistenţei şi reprezentării juridice în litigiile prevăzute la art. 1, precum și personalul din cadrul Secretariatului General al Guvernului cu atribuţii în asigurarea suportului documentar şi arhivistic, respectiv a asistenţei juridice de specialitate, beneficiază de o majorare salarială de 50% aplicată la salariul de bază brut. (...) Prevederile alin. (1) se aplică pentru un număr de maximum 20 de persoane de specialitate juridică din cadrul Direcţiei Generale Juridice a Ministerului Finanţelor și 7 persoane din cadrul Secretariatului General al Guvernului”, se arată în nota de fundamentare. Impactul bugetar al întregii ordonanțe ar fi de reducere a cheltuielilor cu 2,26 milioane de lei, dar ordonanța mai are și alte modificări ale altor acte legislative și nu e clar cum s-a ajuns la această sumă.

Ministrul de Finanțe ia în calcul majorarea TVA Foto: Captură tiktok
Economie

Ministrul de Finanțe ia în calcul majorarea TVA

Ignorând tatuajul lui Marcel Ciolacu, ministrul de Finanțe, Tanczos Barna, anunță că ia în calcul majorarea TVA. “Sunt analizate variante cu creșterea TVA, varianta cu comasarea impozitului pe venit cu CASS", a declarat demnitarul UDMR la Observator News. În varianta actuală a ministerului de Finanțe, TVA-ul ar sări de la 19% la 21% pentru a acoperi uriașul deficit bugetar. Citește și: Aberațiile pensiilor speciale: un polițist pensionat, reangajat în MAI, are pensie mai mare decât salariul șefului Poliției, Bogdan Despescu Ministrul de Finanțe ia în calcul majorarea TVA DeFapt.ro a scris în decembrie 2024 ce ar însemna comasarea impozitului pe venit cu CASS: o majorare de la 16,5% la 20%, o altă variantă de majorare a fiscalității recunoscută acum de ministrul de Finanțe. “Impozitul pe venit ar fi cumulat cu CASS-ul – acum impozitul pe venit se calculează din baza fiscală din care se scad deja contribuțiile. Asta ar însemna că, de la un impozit pe venit plus CASS de 16,5% se ajunge la 20%“, au explicat sursele DeFapt.ro. "O să începem discuţiile cu Comisia şi cu specialiştii din minister săptămâna următoare. În reforma fiscală trebuie avute toate variantele pe masă. Să avem o perioadă suficient de mare să anunţăm modificările astfel încât mediul economic să se pregătească. Şi impozitarea muncii şi orice modificare de taxe şi impozite va trebui să însemne o creştere graduală a încasărilor, inclusiv printr-o colectare mai bună", a mai spus Tánczos Barna, ministrul Finanţelor la observatornews.ro. La 1 ianuarie, premierul Marcel Ciolacu a publicat un clip video pe Tik Tok cu mesajul „Nu se mărește TVA-ul” scris pe mână, aluzie directă la o declarație făcută în octombrie în care spunea că se va tatua pe mână în cazul în care taxa pe valoare adăugată va fi mărită. De altfel, chiar joi seară, ministrul Tanczos Barna declara că „nu este în luată în calcul majorarea TVA-ului” și nici „modificarea impozitului pe salarii”.

Ministrul de Finanțe, Tanczos Barna, atac discret la Ciolacu I Foto: captură video
Politică

Ministrul de Finanțe atac Ciolacu I

Ministrul de Finanțe, Tanczos Barna (UDMR), atac discret la guvernul Ciolacu I: „În această perioadă, anul 2024, cheltuielile bugetare au depăşit cu aproximativ 70 miliarde de lei, 69 miliarde de lei cele prevăzute la începutul anului. Nu intru în analiză dacă au fost justificate sau nu au fost justificate”. PSD și PNL au exclus UDMR din guvernul Ciolacu I. Citește și: O putinistă cu opinii similare cu cele ale lui Georgescu, „uitată” de Parlament într-o funcție crucială, deși mandatul i-a expirat de șase luni Ministrul de Finanțe, atac la Ciolacu I El a spus că „obiectivul principal pentru 2025 este să putem plăti ce a fost în plată în noiembrie ca nivel de salariu, de pensie, de alocaţii sociale, de protecţie socială, sumele care au fost în vigoare în noiembrie 2024”. Întrebat dacă va crește TVA-ul, Tanczos Barna a evitat un „Nu” ferm. „Ce vă pot spune eu astăzi, primele zile ale lunii ianuarie, că prognoza de creştere economică de 2,5%, aderarea la Schengen, care este o oportunitate în plus pentru România, inflaţia prognozată de 5%, încasările realizate de ANAF şi plusul pe care poate să aducă digitalizarea şi implementarea unor măsuri de reducere a evaziunii fiscale, vor asigura suficiente măsuri pentru a construi bugetul pe actualele procente de TVA (...) Nimeni din guvern, nimeni din coaliţie nu doreşte să se ajungă la o asemenea situaţie, sunt convins că ne putem încadra în limite fără a majora TVA-ul”, a afirmat demnitarul UDMR. „În primul şi în primul rând nu vom ajunge la 9% şi am avut grijă în primele zile ale mandatului să nu ajungă România în deficit de peste 9%. În a doilea rând, cât sunt eu ministrul al Finanţelor, nu voi permite niciodată ca cheltuielile stabilite prin bugetul iniţial să fie depăşite în felul în care au fost depăşite în anul electoral 2024”, a răspuns Tanczos Barna vineri, la Antena 3, când a fost chestionat în legătură cu deficitul pe 2025.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră
OSZAR »