joi 19 iunie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ong-uri

4 articole
Internațional

Finanțarea ONG-urilor de către UE, "prea opacă", reclamă Curtea de Conturi europeană

Finanțarea UE a ONG-urilor, considerată netransparentă. Curtea de Conturi Europeană a tras un semnal de alarmă luni privind lipsa de transparență a finanțărilor acordate de Uniunea Europeană organizațiilor neguvernamentale, într-un raport ce ar putea reaprinde controversele legate de sprijinirea financiară a grupurilor de protecție a mediului. Finanțarea UE a ONG-urilor, considerată netransparentă Între 2021 și 2023, UE a oferit aproximativ 7,4 miliarde de euro către un număr mare de ONG-uri. Citește și: Pensiile românilor, afectate indirect de tarifele lui Trump: suma enormă pierdută de fondurile din Pilonul II Totuși, Curtea de Conturi Europeană atrage atenția că datele publice despre beneficiari și utilizarea sumelor rămân incomplete și dispersate. „Finanțarea ONG-urilor de către UE este prea opacă și suferă de o lipsă de transparență”, a declarat Laima Andrikiene, raportoare a Curții, adăugând că „nu vorbim aici de mărunțiș”. Lobby-ul ONG-urilor de mediu, în centrul atenției La începutul anului, mai multe articole de presă au sugerat că fonduri europene destinate ONG-urilor de mediu au fost folosite pentru activități de lobby în instituțiile europene. Aceste acuzații au provocat reacții intense în Parlamentul European. Eurodeputați din grupurile de dreapta și extremă dreapta au cerut stoparea finanțării, întâmpinând opoziția fermă a colegilor din stânga. Reacțiile din Parlamentul European Grupul socialiștilor și democraților a condamnat vehement inițiativa, calificând-o drept un „atac scandalos” asupra societății civile și asupra eforturilor de protejare a mediului. „O mai mare transparență este necesară, fără îndoială. Dar este o greșeală să fie arătată cu degetul societatea civilă”, a reacționat eurodeputatul ecologist Daniel Freund. Lipsa de controale și criterii neclare privind eligibilitatea ONG-urilor Raportul Curții de Conturi subliniază că executivul european nu a oferit public informații clare despre activitățile de lobby desfășurate de ONG-uri cu banii UE. În plus, nu au fost efectuate suficiente controale pentru a verifica dacă organizațiile finanțate sunt într-adevăr ONG-uri independente și dacă respectă valorile fundamentale ale Uniunii. Un exemplu notabil: un institut de cercetare considerat ONG, deși era condus exclusiv de reprezentanți guvernamentali. „Transparența este esențială pentru a garanta o participare credibilă a ONG-urilor la elaborarea politicilor UE”, a insistat Laima Andrikiene.

Finanțarea UE a ONG-urilor, considerată netransparentă (sursa: Facebook/European Court of Auditors)
Greenpeace și Apador-CH cer demiterea lui Sebastian Burduja Foto: Inquam/George Calin
Politică

Greenpeace și Apador-CH cer demiterea lui Burduja după ce ministrul a atacat dur ONG-urile de mediu

Greenpeace și Apador-CH cer demiterea lui Sebastian Burduja, după ce acesta a ordonat companiilor de stat să atace în instanță ONG-urile de mediu care contestă proiectele ministerului Energiei. Citește și: Un tren al CFR Călători a parcurs o rută de 208 km în 7 ore și 23 de minute Greenpeace și Apador-CH cer demiterea lui Burduja „Condamnăm reacția ministrului energiei, Sebastian Burduja, și considerăm că a comis un derapaj ireconciliabil cu principiile democratice și cu obligațiile funcției pe care o ocupă. Prin instigarea publică la procese împotriva societății civile, el a demonstrat nu doar o neînțelegere periculoasă a democrației, ci și o atitudine profund ostilă față de dreptul fundamental la liberă exprimare și participare publică”, se arată într-un comunicat al Greenpeace. Burduja și-a umplut companiile de sinecuriști agresivi „APADOR-CH îi cere premierului Marcel Ciolacu să-l demită din funcție pe ministrul energiei, Sebastian Burduja, pentru declarațiile publice intolerabile într-o democrație, prin care instigă companiile din energie să dea în judecată organizații din societatea civilă și să ceară «daune maxime» pe motiv că organizațiile ar submina economia națională prin reaua lor credință, prezumată, contrar legii, prin simplul fapt că s-au adresat instanțelor de judecată pentru probleme de mediu. Această declarație vine, surprinzător, din același guvern care a promis să protejeze societatea civilă împotriva proceselor de tip SLAPP, prin transpunerea directivei europene în acest sens. Ne întrebăm cu cine va ține Guvernul Ciolacu, cu cetățenii sau cu ministrul Burduja?”, a arătat și Apador-CH.  DeFapt.ro a scris, recent, despre sinecuriștii ministrului Burduja: consilieri și colegi din PNL, plasați în funcții foarte bănoase la companii din Energie. Unul dintre amicii demnitarului PNL, Daniel Cateliu, a cerut DeFapt.ro să șteargă un articol care-l privește. Cateliu, trezorier al PNL Sector 1 și președinte al Consiliului de Administrație al Poștei Române, a trimis, prin avocați, o "somație".

Interzicerea ONG-urilor maghiare finanțate de americani (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

ONG-urile maghiare fințate de SUA în mandatul lui Biden trebuie interzise, spune Orbán Viktor

Interzicerea ONG-urilor maghiare finanțate de americani. Premierul ungar Viktor Orban solicită adoptarea unor legi mai stricte care să permită interzicerea mass-media și ONG-urilor ce au beneficiat de finanțare americană în timpul administrației Joe Biden, potrivit Magyar Nemzet. Interzicerea ONG-urilor maghiare finanțate de americani Orban susține că Donald Trump și Elon Musk au dezvăluit o rețea de „corupție politică” prin care erau finanțate instituții media și ONG-uri care promovau agenda globalistă a elitelor liberale, inclusiv în Ungaria. Citește și: Călin Georgescu a jonglat cu zeci de milioane de dolari de la USAID, fiind sprijinit de PSD Publicația pro-guvernamentală Magyar Nemzet relatează că Viktor Orban a propus aceste măsuri într-o întâlnire cu partidul său, Fidesz, și cu partidul Creștin Democrat, aliat al acestuia. Premierul ungar le-a cerut parlamentarilor să elaboreze legi mai stricte pentru a împiedica funcționarea acestor entități în Ungaria. În ultimele săptămâni, guvernul de la Budapesta a acuzat Agenția pentru Dezvoltare Internațională a SUA (USAID) că a susținut ONG-uri și mass-media pentru a încerca „răsturnarea guvernului Orban” și instalarea unui „guvern-marionetă” favorabil Bruxelles-ului. Orban: „Rețeaua Soros a pierdut Washingtonul” Potrivit declarațiilor făcute în cadrul întâlnirii, Viktor Orban consideră că, odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, „susținătorii ideologiei liberale globaliste au pierdut capitalul celei mai mari puteri occidentale”. El a subliniat că „Rețeaua lui Soros a pierdut Washingtonul”, iar noua administrație va elimina acest sistem de finanțare, ceea ce înseamnă că de acum înainte „Soros se va putea baza doar pe Bruxelles și contribuabilii europeni”. De asemenea, premierul ungar a subliniat că mass-media și ONG-urile finanțate de SUA ar trebui interzise în Ungaria, susținând că acestea au primit fonduri pentru a promova „migrația, distrugerea comunităților și nebunia de gen”. Motiv de sancțiuni UE În 2023, guvernul Orban a creat Oficiul pentru Apărarea Suveranității Naționale (Szvh), o instituție care investighează posibile ingerințe externe în Ungaria. Deși nu are autoritatea de a impune sancțiuni, acesta întocmește rapoarte despre astfel de acțiuni. Bruxelles-ul a criticat inițiativa, iar în februarie 2024, Comisia Europeană a anunțat deschiderea unei proceduri de sancționare împotriva Ungariei, cerând desființarea oficiului. Ungaria, în conflict cu UE Aceasta nu este prima încercare a Ungariei de a limita finanțarea externă a ONG-urilor. În 2017, Budapesta a adoptat o lege care obliga ONG-urile ce primeau peste 23.000 de euro din străinătate să prezinte lista donatorilor și să se auto-eticheteze drept „organizație finanțată din străinătate”. Această lege a fost abrogată în 2021, în urma presiunilor Bruxelles-ului și a unei decizii a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).

Schimbările fiscale propuse de guvernul Ciolacu vor dezavantaja România, avertizează AmCham Foto: Facebook
Economie

Schimbările fiscale propuse dezavantaja România

Companiile americane din România avertizează, printr-un comunicat al AmCham că schimbările fiscale propuse de guvernul Ciolacu vor dezavantaja această țară în raport cu alte state din regiune. Schimbările fiscale propuse de guvernul Ciolacu vor dezavantaja România „Îngrijorarea companiilor este că acest ajustor (similar cu un impozit pe cifra de afaceri) poate dezavantaja România în comparaţie cu alte ţări din regiune. Printre efectele lui poate fi limitarea capacităţii de a atrage investiţii de tip greenfield, o discriminare nejustificată între companii aparţinând unui grup şi cele care nu au asemenea apartenenţă, sau chiar blocarea planurilor de investiţii ale companiilor stabilite deja în România. La o primă vedere, se poate concluziona că ajutorul fiscal pune sub semnul întrebării anumite principii de taxare (de exemplu substanţa tranzacţiilor, preţul de piaţă etc.) Ne aşteptăm ca măsurile luate în calcul să ţină cont de prevederile Directivei pentru implementarea impozitului minim (Pilonul 2 BEPS) şi să se coreleze cu legislaţia preţurilor de transfer (de exemplu cu acordurile de preţ în avans emise si ce vor fi emise). Recomandăm analiza experienţei altor ţări care au implementat sau sunt în proces de implementare a unor sisteme similare, precum Polonia sau Australia", se spune în comunicat. AmCham critică și modificările privind sponsorizările. AmCham cere să nu fie afectat sprijinul pentru ONG-uri „Un alt aspect important pentru companii este păstrarea instrumentelor care le permit să susţină organizaţiile non-guvernamentale să suplinească servicii sociale în domenii critice pentru societate dar pentru care Statul nu are resurse şi capacitate, servicii a căror eficienţă şi necesitate sunt incontestabile. Modificările propuse, pe lângă reducerea avantajului fiscal, vor îngreuna şi accesul acestor organizaţii la fondurile necesare. Am sesizat modificări importante focusate pe anumite industrii, precum IT cu restrângerea facilităţilor, sectorul financiar cu limitarea deducerii provizioanelor, construcţii şi altele. Unele modificări au fost cunoscute din timp, altele apar în premieră, însă toate sunt de natură să afecteze imediat respectivele industrii", arată această organizație patronală. Citește și: Cine a îngropat tăierea pensiilor speciale: o judecătoare suspectă de plagiat, fiica unui primar PSD, și un fost consilier al lui Ion Iliescu. Toți judecătorii CCR, beneficiari ai pensiilor speciale Pentru a reduce efectele negative, organizaţia recomandă analizarea particularităţilor de implementare a tuturor modificărilor propuse şi un proces amplu de consultare. Aceasta reiterează necesitatea respectării termenului de 6 luni indicat în Codul Fiscal înaintea intrării în vigoare a modificărilor fiscale, mai ales ţinând cont de anvergura lor în acest pachet.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră
OSZAR »