vineri 20 iunie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: ungaria

113 articole
Investigații

EXCLUSIV Scrisorile electorale ale lui Simion, tipărite de o firmă cu capital majoritar maghiar

Scrisorile lui Simion, legături cu Budapesta: epistolele electorale trimise pensionarilor de către candidatul AUR în campanie au fost printate de către Zipper Services SRL. Companie care a și contract Poșta Română pentru a le distribui în campania electorală. Banii au ajuns la Zipper Services prin intermediul DGI Multimedia Design, firma de casă a AUR, patronată de Doina Grosu. Scrisorile lui Simion, legături cu Budapesta DeFapt.ro a obținut în exclusivitate un document din care rezultă că Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a luat urma banilor plătiți de George Simion, respectiv AUR, pentru printarea și distribuirea scrisorilor. Firma Zipper Services SRL, abonată la contracte publice, cu rădăcini puternice la Budapesta, a fost înființată printre alții și de Gabor Kerekes, fostul vicepreședinte UDMR. Citește și: EXCLUSIV Patronul Nuba, clubul unde Sorin Grindeanu se afișa cu Laura Vicol, împrumut la PSD de 1,6 milioane de lei printr-o firmă fără activitate Acesta a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare pentru aderare şi sprijinire a unui grup infracţional transnațional în dosarul de spionaj privind „Privatizările strategice”. Epistole electorale pentru pensionari și morți Pensionarii din România, inclusiv persoane decedate, au primit în cutiile poștale cu scrisori trimise de George Simion, liderul partidului AUR, în timpul campaniei electorale pentru alegerea președintelui României din mai 2025. Mai multe persoane au denunțat în spațiul public că datele lor personale ar fi fost obținute ilegal, în contextul în care nu le-au furnizat pentru a fi folosite pentru propaganda politică. Reprezentanții AUR, însă, au declarat că datele provin din Registrul Electoral și că partidul are dreptul, conform legislației, să le utilizeze. Poșta spune că nu a avut contract cu AUR Peste 1.000.000 de scrisori au fost distribuite de poștași, angajați ai Companiei Naționale Poșta Română. Printr-un comunicat de presă, Poșta Română a anunțat că „distribuirea materialelor menționate se realizează în baza unui contract comercial plătit, iar acest contract nu este încheiat cu partidul Alianța pentru Unirea Românilor sau cu candidatul acestuia”. Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a anunțat că a sesizat Parchetul General în privința scrisorilor. În același timp, Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal a anunțat demararea unei investigații. AEP caută sursa banilor plătiți pentru scrisori DeFapt.ro a obținut un document din care rezultă că Autoritatea Electorală Permanentă a luat urma banilor cheltuiți cu scrisorile de către George Simion, respectiv de către Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). AEP a solicitat Companiei Naționale Poșta Română să comunice cine a plătit pentru distribuirea scrisorilor. Așa s-a aflat că Poșta Română a distribuit scrisorile în baza unui contract pe care îl avea cu firma care a printat scrisorile și le-a și băgat în plicuri. Intră în scenă Zipper Services SRL Firmă care se numește Zipper Services SRL. În acest context, Autoritatea Electorală Permanentă a trimis o solicitare firmei Zipper Services SRL pentru a afla cine a dat comanda și plătit pentru printarea și distribuirea scrisorilor.  „Vă rugăm să ne transmiteți documentele justificative aferente relației contractuale cu C.N. Poșta Română, privind materialele tipărite tip scrisoare conținând mesaje ale președintelui Partidului Alianța pentru Unirea Românilor, domnul George Nicolae Simion, distribuite de către Poșta Română prin Zipper Services SRL, conform adresei emise de către C.N. Poșta Română nr. 114/4246/13.06.2025, în timpul campaniei electorale, respectiv: contracte, facturile emise pentru acest tip de material publicitar politic, ordine de plată, procesele-verbale de recepție a materialului publicitar politic tip scrisoare, lista de distribuție a scrisorilor”, se menționează în documentul AEP. Adresa AEP trimisă firmei Zipper Services SRL în legătură cu scrisorile electorale ale lui George Simion (sursa: defapt.ro) Șeful Poștei Române a confirmat comanda de la Zipper Services Valentin Ștefan, directorul general al Poștei Române, a declarat pentru DeFapt.ro că „acele scrisori au fost aduse în rețeaua Poștei Române în baza unui contract existent între Poșta Română și o altă firmă. Noi nu am făcut decât să livrăm peste un milion de scrisori. (…) Partenerii aceștia (Zipper Services SRL -n.r.) nu au rețea, nu pot distribui. Ei pot să printeze, dar nu pot să livreze scrisorile acasă la om”. După ce a verificat adresa trimisă de Zipper Service SRL Poștei Române, adresă menționată în documentul AEP, directorul general Valentin Ștefan a confirmat autenticitatea adresei. „Am primit documentul (adresa de la Zipper - n.r.), pe care l-am trimis către AEP. (...) Am spus că noi prestăm servicii de distribuție poștală pentru Zipper, pardon, pentru acest client, și clienții acestuia. Noi nu știm dacă aceste plicuri sunt de la AUR sau George Simion”. Zipper, contractată de firma de casă a AUR Întrebat direct dacă Zipper Services a venit cu plicurile și Poșta le-a distribuit conform contractului, Valentin Ștefan a răspuns simplu și direct: „Exact!”. Surse din cadrul AEP au declarat, sub protecția anonimatului, că firma Zipper Services SRL a fost contractată la rândul ei de către DGI Multimedia Design, firma de casă a AUR, patronată de Doina Grosu, cea care administrează grupurile online ale partidului lui George Simion. DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la George Simion, dar fără succes. Gabor Kerekes, fost vicepeședinte UDMR, printre fondatorii Zipper  Documentele publicate în Monitorul Oficial arată că firma Zipper Services a fost înființată în anul 2004, sub denumirea de Tipo Direct, de către alte două societăți: Tipoholding SA și Allami Nyomda (Ungaria). Unul dintre acționarii Tipoholding a fost Gabor Kerekes, fost vicepreședinte UDMR și secretar de stat în Ministrul Comunicațiilor. În martie 2009, Gabor a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT pentru constituirea sau aderarea la un grup infracțional transnational în dosarul de spionaj privind „Privatizările strategice”. Dar, înainte de a fi condamnat la patru ani de închisoare cu executare în ianuarie 2015, Gabor Kerekes a fugit din țară. Societatea Zipper Services SRL este deținută în prezent de Any Biztonsagi Nyomda Nyrt (60%), fostă Allami Nyomda, și Doru Ioan Vîjîianu (40%). Am încercat să obținem un punct de vedere de la Doru Vîjîianu, ascociat și director general al firmei Zipper Services, dar acesta nu a răspuns pe nici un canal. Firmă cu rădăcini puternice la Budapesta Compania ANY Biztonsagi Nyomda Nyrt face parte din grupul maghiar ANY Security Printing, listat la Bursa de Valori din Budapesta și care deține una din cele mai mari tipografii de documente securizate din Europa Centrală și de Est. De exemplu, pentru Ungaria, compania produce cărțile de identitate electronică și pașapoartele biometrice. Informațiile publicate pe site-ul companiei arată că funcția de director al securității al grupului ANY a fost deținută de generalul maior Ferenc Berkesi, fondatorul Serviciului Special al Poliției care se ocupa cu combaterea terorismului intern din Ungaria. Generalul Ferenc Berkesi a condus unitatea de combatere a terorismului până în 1994, an în care a fost numit la conducerea Gărzii Guvernamentale din Ungaria, postură din care asigura securitatea prim-ministrului maghiar. A decedat la vârsta de 82 de ani acum zece zile, pe 8 iunie 2025. Funcția de președinte al Consiliului de Administrație este deținută de Akos Erdos, acționarul majoritar și administratorul fondului de investiții EG Capital SA. În CA îl mai regăsim pe Gabor Zsamboki, un fost absolvent al colegiului de Comerț Exterior de la Budapesta și fost șef al Centrului de Telefonie Internă și Internațională de la Budapesta. 

Scrisorile lui Simion, legături cu Budapesta (sursa: Facebook: Orbán Viktor/George Simion)
Criză ecologică și umanitară la Praid (sursa: Facebook/Mircea Fechet)
Eveniment

Dezastrul capătă și mai mare amploare la Praid, zeci de mii de locuitori nu au apă potabilă

Criză ecologică și umanitară la Praid. Ministrul Mediului, Mircea Fechet, avertizează asupra contaminării alarmante a apelor din mai multe râuri și efectelor asupra populației și ecosistemelor. Criză ecologică și umanitară la Praid Aflat într-o vizită de lucru la Praid, ministrul Mediului a declarat că nivelurile de cloruri au crescut alarmant în râurile Corund, Târnava Mică, Târnava Mare și Mureș. Citește și: Care este structura anului școlar 2025-2026: cum alternează cursurile cu vacanțele În cursul de apă Corund s-au înregistrat 1.400 mg/l, iar în Târnava Mică chiar 1.700 mg/l, de peste zece ori capacitatea normală de tratare a stațiilor de apă. Având în vedere posibila extindere a impactului ecologic peste graniță, autoritățile din Ungaria au fost notificate, în special în contextul în care poluarea ar putea atinge zona Nădlac. Fechet a subliniat că aproximativ 40.000 de locuitori nu au acces la apă potabilă din rețeaua publică. Zonele cele mai afectate sunt Blaj și Alba Iulia, unde se așteaptă în orele următoare vârful de poluare. Soluții de urgență discutate cu autoritățile locale Trei opțiuni sunt analizate pentru rezolvarea temporară a situației: Desalinizarea apelor poluate Forarea de puțuri de mare adâncime Aducțiune de apă din râul Mureș Instalarea de pompe de mare capacitate Ministerul Mediului a început instalarea a trei pompe de mare capacitate, fiecare cu un debit de 600 m³/oră, pentru a devia apele puternic contaminate. Se estimează că o a patra pompă va fi montată de Administrația Națională Apele Române, pentru a reduce suplimentar debitul Corundului cu 200 l/secundă. Primele semne de mortalitate piscicolă Ministrul a confirmat apariția bancurilor de pești morți, ceea ce indică un dezechilibru major al ecosistemului acvatic din zonă. Autoritățile avertizează că biodiversitatea este grav afectată. Risc geologic și hidrologic: prăbușiri posibile în zona minieră Specialiștii de la Universitatea „Babeș-Bolyai” au semnalat o creștere accelerată a suprafeței de sufoziuni în zona Praid, ceea ce poate duce la prăbușiri de teren și la dislocări hidrologice periculoase. Evaluări similare vin și din partea unor experți germani. Monitorizare microseismică și avertismente timpurii Au fost deja instalați senzori de microseismicitate, care vor transmite date în timp real despre eventuale pericole iminente. Se urmărește prevenirea oricărui accident care ar putea pune în pericol locuitorii sau personalul din zonă. Mircea Fechet a subliniat că statul face eforturi semnificative pentru revenirea la normalitate, inclusiv măsuri financiare pentru societățile comerciale afectate și pentru Compania Națională a Sării – Salrom.

Salina Praid, Ungaria acuză neglijență umană (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Eveniment

Ungaria se implică în dezastrul de la salina Praid: Neglijență umană, în mod clar

Salina Praid, Ungaria acuză neglijență umană. Guvernul Ungariei consideră că neglijența umană este responsabilă pentru dezastrul de la Salina Praid, conform declarațiilor făcute miercuri de Gergely Gulyas, șeful de cabinet al premierului Viktor Orban. Salina Praid, Ungaria acuză neglijență umană În cadrul unui briefing de presă, Gulyas a subliniat că executivul de la Budapesta este pregătit să ofere tot sprijinul necesar în gestionarea situației. Citește și: Cum își bate joc ANAF de banii care ar trebui recuperați de la penali: nici un gest timp de 18 luni Potrivit lui Gulyas, ar fi fost posibilă prevenirea incidentului dacă pârâul situat deasupra minei de sare ar fi fost deviat din timp. Oficialul ungar a numit acest lucru „o uriașă omisiune umană”, subliniind că autoritățile române trebuie să stabilească responsabilitățile. Sprijin activ din partea Ungariei Guvernul Ungariei este în contact direct cu UDMR și Consiliul Județean Harghita. De asemenea, specialiști maghiari în geodezie, managementul apelor și al dezastrelor se află deja în regiune pentru a contribui la evaluarea situației. Vizită oficială și coordonare bilaterală Lorinc Nacsa, secretar de stat pentru politicile privind maghiarii de peste hotare, reprezintă guvernul ungar la fața locului, conform informațiilor oferite de Gulyas. Totodată, premierul Viktor Orban a avut miercuri o întâlnire la Budapesta cu președintele CJ Harghita, Botond Barna Biro, pentru a discuta detalii despre starea actuală a minei și despre măsurile de ajutor ce pot fi acordate. Ajutor financiar și campanie de solidaritate Guvernul ungar a alocat un ajutor de urgență în valoare de 10 milioane de forinți (aproximativ 25.000 de euro). În plus, Ajutorul ecumenic ungar a lansat o campanie de strângere de fonduri, iar statul maghiar va dubla suma colectată prin această inițiativă, organizată cu ocazia Zilei Coeziunii Naționale (4 iunie). Orban: „O parte a lumii ungare este în pericol mortal” Într-o declarație video publicată pe pagina sa oficială, premierul Viktor Orban a afirmat că „o parte a lumii ungare este în pericol mortal”, subliniind caracterul grav al situației. La rândul său, Botond Barna Biro a menționat că întreaga comunitate din Praid este amenințată, apreciind deschiderea Budapestei de a discuta problemele comunității maghiare din România.

Guvernul României se împrumută mai scump decât toate țările din regiune Foto: Facebook
Economie

Guvernul României se împrumută mai scump decât toate țările din regiune, recunosc Finanțele

Guvernul României se împrumută mai scump decât toate țările din regiune, recunosc Finanțele. Motivele principale invocate de acest minister: deficitul uriaș și amânarea reformelor. Citește și: Secretariatul General al Guvernului, plăți lunare astronomice pentru cazarea demnitarilor. Lista beneficiarilor, secretizată În anul 2024, creșterea datoriei publice conform metodologiei Uniunii Europene a fost în valoare de 179,7 miliarde lei, respectiv de 5,9% din PIB. Mai rău, în 2025 au crescut dobânzile la care se împrumută România. Guvernul României se împrumută mai scump decât toate țările din regiune Potrivit Ministerului Finanțelor, costurile de împrumut ale României în moneda locală sunt mai mari cu 85 bps/200 bps față de Ungaria (adică 0,85%, respectiv 2%), 285 bps/385 bps față de Polonia și 350 bps/580 bps față de Bulgaria. Practic, dobânzile obținute de Bulgaria la împrumuturi în moneda locală sunt cu 5 procente mai mici decât ceea ce obține România.  „Principalele cauze care au dus la creşterea randamentelor titlurilor de stat emise de România comparativ cu ţările comparabile din regiune sunt: 1. Menţinerea unui deficit bugetar ridicat în perioada post-pandemie ce a determinat un necesar de finanțare considerabil; 2. Anunţarea unui necesar de finanțare ridicat și pentru anul 2025, estimat la 232 miliarde lei, în condițiile unui deficit bugetar asumat de 7% din PIB, се reprezintă o consolidare comparativ cu deficitul bugetar aferent anului 2024, când s-a înregistrat o valoare de 8,65%; 3. Incertitudinea generată de calendarul electoral din România сеîntârziat implementarea măsurilor de ajustare fiscală;4. Anunţurile agențiilor de rating care au modificat perspectiv României de la stabil la negativ, apetitul investitorilor pentru titlurile de stat emise de România schimbare de perspectivă de la stabilă la negativă pe 17 decembrie 2024 (Fitch), 24 ianuarie 2025 (S&P) si 14 martie 2025 (Moody's)”, explică Finanțele.  Statul român se împrumută la dobânzi în creștere semnificativă Ministerul explică cum au crescut dobânzile, din 2024 în 2025, la împrumuturile statului român.  „Comparativ cu debutul anului 2024, pentru datoria publică emisă în RON au fost înregistrate creşteri între 170 bps şi 230 bps accentuat pe segmentul maturităţilor cuprinse între 2/4 ani, pentru Euro creșteri între 80 bps și 145 bps accentuat pe segmentul lung al curbei și pentru USD creşteri între 60 bps şi 160 bps, creşteri accentuate fiind înregistrate pentru segmentul peste 8 ani. Pentru exemplificare, pentru maturitatea reziduală de 5 ani emisă în moneda locală, evoluţia randamentelor a consemnat o evoluție constantă în jurul valorii de 6,5% în perioada ianuarie - octombrie 2024, începând cu luna noiembrie a anului trecut fiind înregistrat un trend ascendent, la data prezentei pentru maturitatea reziduală de 5 ani fiind înregistrat un randament de 8,11%”, artată ministerul. 

Legea „agentului străin", Bruxelles-ul avertizează Ungaria (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

CE cere Ungariei să retragă legea putinistă "a agentului străin": Nu vom ezita să luăm măsuri

Legea „agentului străin", Bruxelles-ul avertizează Ungaria. Comisia Europeană a solicitat oficial Guvernului de la Budapesta să retragă un proiect de lege considerat o amenințare directă la adresa ONG-urilor și a presei independente. Dacă va fi adoptat, textul legislativ ar reprezenta „o încălcare gravă a valorilor Uniunii Europene”, a transmis Comisia într-un comunicat. Legea „agentului străin", Bruxelles-ul avertizează Ungaria „Nu vom ezita să luăm măsuri dacă proiectul este adoptat”, a declarat purtătorul de cuvânt al executivului european. Citește și: Bugetari concediați, agenții desființate, comune comasate: economiștii propun soluții la reducerea cheltuielilor Propunerea legislativă a fost depusă în parlamentul ungar de partidul premierului Viktor Orban sub pretextul „transparenței vieții publice”. Însă numeroase ONG-uri consideră că este, în realitate, o tentativă de a reduce la tăcere vocile critice și de a restrânge libertățile civice. Proiectul prevede măsuri severe împotriva organizațiilor care „încalcă sau critică” valorile constituționale, precum căsătoria tradițională, familia și sexele biologice. ONG-urile vizate: supraveghere, sancțiuni și interdicții Dacă legea intră în vigoare, ONG-urile considerate „în neregulă” vor fi înscrise pe o listă neagră. Vor fi obligate să solicite autorizație pentru a primi fonduri externe. Vor fi supuse controlului conturilor bancare și blocării transferurilor. Ar fi pasibile de amenzi de până la 25 de ori valoarea ajutorului primit și amenințate cu interzicerea activității în caz de recidivă. Proteste și reacții internaționale Duminica trecută, zeci de mii de persoane au protestat în Ungaria împotriva acestui proiect de lege. În paralel, peste 300 de organizații neguvernamentale și media, printre care Amnesty International și Transparency International, au semnat o scrisoare deschisă în care denunță inițiativa drept „autoritară” și inspirată de regimul Putin. Semnatarii avertizează că scopul legii este de „a reduce la tăcere vocile critice și de a distruge ultimele rămășițe ale democrației ungare”. Eurodeputați cer înghețarea fondurilor pentru Ungaria Ca reacție, circa 20 de eurodeputați au cerut Comisiei Europene să înghețe toate fondurile europene destinate Ungariei. Într-o scrisoare transmisă miercuri, aceștia acuză guvernul lui Orban de încălcări repetate ale dreptului european. În prezent, UE a suspendat deja 18 miliarde de euro pentru Ungaria, în urma divergențelor privind drepturile LGBT+, politica de azil, achizițiile publice și conflictele de interese.

Comisia Europeană, presată să sancționeze Ungaria (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Blocarea completă a fondurilor UE pentru Ungaria, cer zeci de europarlamentari

Comisia Europeană, presată să sancționeze Ungaria. Mai mulți eurodeputați din diferite familii politice au cerut miercuri Comisiei Europene să înghețe complet fondurile europene destinate Ungariei, acuzându-l pe premierul Viktor Orban de încălcări repetate ale valorilor europene. Comisia Europeană, presată să sancționeze Ungaria Printre motivele invocate se numără interzicerea marșurilor LGBT și un proiect de lege vizând sancționarea ONG-urilor finanțate din străinătate, ambele considerate de semnatari drept atacuri directe la statul de drept și libertățile fundamentale. Citește și: EXCLUSIV Generalii MApN Constantin Luca (Corp Control) și Gheorghe Mocanu (Prevenirea Corupției), protectorii generalului Zisu, acuzat de DNA de corupție Într-o scrisoare semnată de circa 20 de eurodeputați, reprezentând majoritatea grupurilor politice din Parlamentul European (cu excepția conservatorilor), se cere Comisiei Europene să suspende urgent orice formă de finanțare pentru Ungaria, prin toate instrumentele legale disponibile. „Ar fi inacceptabil să continuăm să finanţăm un regim corupt care subminează deschis valorile europene”, avertizează semnatarii. În luna aprilie, Parlamentul Ungariei a adoptat un amendament constituțional propus de Viktor Orban care interzice marșurile LGBT, stabilește că protejarea copiilor prevalează asupra altor drepturi și recunoaște doar două genuri biologice – masculin și feminin. Proiect de lege pentru controlul ONG-urilor și presei Guvernul Orban a promovat recent un proiect de lege denumit „Legea transparenței vieții publice”, care oferă prerogative extinse Oficiului pentru Apărarea Suveranității Naționale (SZVH). Acesta poate investiga orice organizație suspectată că influențează negativ opinia publică în domenii precum: statul de drept, identitatea națională, familia și valorile creștine, migrația sau politica de gen. ONG-urile critice vor fi trecute pe listă neagră Organizațiile vizate de această lege vor putea primi fonduri din străinătate numai cu aprobarea Fiscului. Vor fi supuse legislației anti-spălare de bani. Vor trebui să declare fiecare transfer bancar extern și vor risca amenzi de până la 25 de ori valoarea fondurilor primite, precum și posibila scoatere în afara legii. Orban, în conflict deschis cu Bruxelles-ul Premierul ungar Viktor Orban este într-un conflict prelungit cu Comisia Europeană, care îl acuză de: limitarea drepturilor comunității LGBT și control asupra justiției și presei. De asemenea, Orban este criticat pentru respingerea migranților și contestarea supremației Curții de Justiție a UE (CJUE). Fonduri europene suspendate deja parțial În decembrie 2022, Bruxelles-ul a activat mecanismul de condiționalitate, suspendând circa 23 de miliarde de euro din fondurile de coeziune ale Ungariei. Până la finalul lui 2023, doar aproximativ o treime din aceste fonduri au fost deblocate, în contextul negocierilor privind ajutorul UE pentru Ucraina. PNRR-ul Ungariei, blocat integral Pe lângă fondurile structurale, Planul Național de Redresare și Reziliență al Ungariei (PNRR) rămâne blocat, deși prevede granturi în valoare de 5,8 miliarde de euro. Comisia Europeană refuză aprobarea sa din cauza încălcării statului de drept și a lipsei reformelor angajate.

Guvernul Ungariei demolează ONG-urile și presa (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Orbán aplică legea putinistă a "agentului străin" asupra ONG-urilor și media anti-"suveraniste"

Guvernul Ungariei demolează ONG-urile și presa. Guvernul ungar continuă să exercite presiuni asupra societății civile și a mass-mediei independente, printr-un proiect de lege introdus recent în Parlament. Guvernul Ungariei demolează ONG-urile și presa Legea, prezentată de un deputat Fidesz în noaptea de marți spre miercuri, urmărește monitorizarea și limitarea oricărei organizații finanțate din surse externe care ar putea „amenința suveranitatea”. Citește și: Fostul ministru PSD Adrian Câciu, acum apropiatul Olguței Vasilescu, atac dur la Bolojan și Boc: „Boc cel Mare, aka Bolojan, va veni pe cal alb” Potrivit proiectului, orice entitate care „încalcă sau critică” valorile stipulate în Constituție – inclusiv „prioritatea căsătoriei, a familiei și a genurilor biologice” – ar putea fi inclusă pe o listă neagră, în urma unei recomandări a Autorității de Suveranitate, un organism creat în 2023. Finanțările externe, condiționate de permisiunea statului Organizațiile vizate vor fi obligate să obțină aprobarea autorităților pentru a primi fonduri din străinătate. În plus, conturile bancare ale acestora vor fi monitorizate, iar transferurile de la donatori blocate dacă se consideră că scopul lor este de a influența viața publică din Ungaria. Amenzi uriașe și riscul interzicerii activității În cazul încălcării regulilor, legea prevede sancțiuni severe: amenzi de până la 25 de ori valoarea sumelor primite și, în caz de recidivă, interzicerea activității organizației. Măsurile afectează atât ONG-urile, cât și instituțiile media independente. Orban promite „curățenie”, acuză ONG-urile că sunt „ploșnițe” Premierul Viktor Orban a declarat în martie că va face „o mare curățenie de Paște” în rândul adversarilor politici, numindu-i „ploșnițe”. De atunci, guvernul a adoptat mai multe amendamente constituționale care limitează drepturile persoanelor LGBT+ și ale celor cu dublă cetățenie. Opoziția și presa denunță „putinizarea” Ungariei Publicația Telex a reacționat la proiect cu titlul ironic „Bună dimineața, Rusia”. Veronika Munk, fost redactor-șef, a afirmat că legea este menită „să hărțuiască și să blocheze orice organizație care supraviețuiește cu fonduri externe, inclusiv cele europene”. Deputatul independent Akos Hadhazy a denunțat public „putinizarea Ungariei” și a cerut mobilizare civică împotriva acestei deriva autoritare. Bruxelles-ul, critici dure la adresa Budapestei Adoptarea legii este considerată o formalitate, într-un Parlament dominat de coaliția condusă de Fidesz. Totuși, Comisia Europeană ar putea reacționa dur: anul trecut a fost declanșată o procedură de infringement împotriva înființării Autorității de Suveranitate. Această instituție a declanșat deja anchete împotriva ONG-ului anticorupție Transparency International și a site-ului de investigații Atlatszo, calificându-le drept amenințări la adresa suveranității naționale.

Ucraina și Ungaria, schimb de expulzări (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Război rece între Ucraina și Ungaria: ambele capitale au expulzat diplomați

Ucraina și Ungaria, schimb de expulzări. Ministerul ucrainean de Externe a anunțat vineri expulzarea a doi diplomați ungari, ca reacție la o serie de acuzații de spionaj formulate de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU). „Răspundem acțiunilor Ungariei pe baza principiului reciprocității și al intereselor noastre naționale”, a declarat ministrul Andrii Sîbiga. Ambasadorul Ungariei a fost convocat pentru a primi nota oficială. Rețea de spionaj maghiară descoperită în Transcarpatia SBU a comunicat că a destructurat o rețea de spionaj activă în regiunea Transcarpatia, unde trăiește o importantă comunitate maghiară. Citește și: Ponta: „M-am gândit cum va fi președinte Simion și nu vreau să fie cu mâna mea” Doi suspecți, printre care un fost militar ucrainean, ar fi cules informații despre apărarea regiunii și starea de spirit a populației. Cei doi ar fi fost recrutați de serviciile secrete ungare, unul dintre ei încă din 2021. Ucraina și Ungaria, schimb de expulzări Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, a calificat acuzațiile drept parte a propagandei anti-ungare practicate de Kiev. El a cerut dovezi oficiale și a acuzat Ucraina că folosește frecvent astfel de tactici în contextul războiului. La scurt timp după declarațiile Ucrainei, Szijjarto a anunțat expulzarea a doi diplomați ucraineni, despre care susține că erau spioni sub acoperire la ambasada din Budapesta. Relațiile bilaterale sunt deja tensionate, în special din cauza refuzului premierului Viktor Orban de a sprijini Ucraina în războiul cu Rusia și a preocupărilor privind drepturile minorității maghiare din Transcarpatia.

Șomajul în România a ajuns unul din cele mai mari din zonă Foto: Facebook
Economie

Șomajul în România a ajuns unul din cele mai mari din zonă, dublu față de Polonia, peste Bulgaria

Șomajul în România a ajuns unul din cele mai mari din zonă, dublu față de Polonia, peste Bulgaria sau Ungaria, arată datele Eurostat prezentate vineri. Astfel, în România, în martie, șomajul era 5,5%, în timp ce în Polonia era doar 2,7%, în Bulgaria - 3,8%, iar în Ungaria - 4,2%.  Citește și: Lasconi a fost doar poștașul. Petarda împotriva lui Nicușor Dan, fabricată de tabăra Antonescu-Ciolacu Șomajul în România a ajuns unul din cele mai mari din zonă În ceea ce privește șomajul în rândul tineretului, persoane sub 25 de ani, România este singura țară din UE nu a mai raportat date din decembrie, când avea cea mai mare rată - 26,3%.   Procentul este surprinzător în condițiile în care România înregistrează un număr uriaș de cetățeni care au plecat la muncă în străinătate, probabil cel mai mare număr din statele UE.  Și alte state est-europene, precum Slovacia, Slovenia sau Croația au o rată a șomajului mai mică.  „În martie 2025, rata șomajului ajustată sezonier în zona euro a fost de 6,2%, stabilă comparativ cu februarie 2025 și în scădere de la 6,5% în martie 2024. Rata șomajului în UE a fost de 5,8% în martie 2025, de asemenea stabilă comparativ cu februarie 2025 și în scădere de la 6,0% în martie 2024. Aceste cifre sunt publicate de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene”, arată Eurostat. 

România rămâne țara cu cea mai mare inflație din UE Foto: Facebook
Economie

România rămâne țara cu cea mai mare inflație din UE - Eurostat

România rămâne țara cu cea mai mare inflație din UE, arată datele prezentate azi de Eurostat. Potrivit datelor pe martie a Eurostat, inflația anuală a fost de 5,1% în România.  Citește și: Germina Nagâț arată cum l-a protejat CNSAS pe Crin Antonescu, blocând accesul publicului la „nota de constatare” România rămâne țara cu cea mai mare inflație din UE „Rata anuală a inflației în zona euro a fost de 2,2% în martie 2025, în scădere de la 2,3% în februarie. Cu un an înainte, rata a fost de 2,4%. Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a fost de 2,5% în martie 2025, în scădere de la 2,7% în februarie. Cu un an înainte, rata era de 2,6% (...)  Cele mai scăzute rate anuale ale inflației au fost înregistrate în Franța (0,9%), Danemarca (1,4%) și Luxemburg (1,5%). Cele mai ridicate rate anuale au fost înregistrate în România (5,1%), Ungaria (4,8%) și Polonia (4,4%). Comparativ cu februarie 2025, inflația anuală a scăzut în șaisprezece state membre, a rămas stabilă într-unul și a crescut în zece. În martie 2025, cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației din zona euro a venit din partea serviciilor (+1,56 puncte procentuale, pp), urmată de alimente, alcool și tutun (+0,57 pp), bunuri industriale neenergetice (+0,16 pp) și energie (-0,10 pp)”, arată Eurostat.  Pentru comparație, în octombrie 2024 inflația anuală era, în România de doar 5%. 

Parlamentul Ungariei limitează drepturile comunității LGBTQ (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Nouă modificare a Constituției în Ungaria: marșurile LGBTQ, interzise, doar două genuri, recunoscute

Parlamentul Ungariei limitează drepturile comunității LGBTQ. Parlamentul Ungariei a votat luni un amendament constituțional major care limitează drepturile comunității LGBT+, consfințește existența a doar două genuri și stabilește că protejarea copiilor prevalează asupra altor drepturi fundamentale. Măsura a fost adoptată cu 140 de voturi „pentru” și 21 „împotrivă”, potrivit ABC News. Parlamentul Ungariei limitează drepturile comunității LGBTQ Premierul conservator Viktor Orban a declarat că „oameni normali ca noi sunt în mod constant provocați, întrucât persoane cu comportamente sexuale netradiționale se exhibă în stradă”, referindu-se la marșurile LGBT+, interzise luna trecută printr-o lege specifică. Citește și: Ce salarii astronomice se vor plăti în 2025 la compania-căpușă care „investește” banii statului în stadioane, biserici sau terenuri de sport Amendamentul recent întărește această interdicție și integrează în Constituție limitări privind dreptul la întrunire, în numele protecției minorilor. Protejarea copilului, principiu constituțional dominant Noua formulare constituțională prevede că „dreptul copilului la dezvoltare fizică, morală și spirituală” și „la identitate în acord cu genul de la naștere” prevalează față de orice alt drept fundamental, cu excepția dreptului la viață. Această prevedere oferă o justificare constituțională pentru limitarea marșurilor LGBT+ și pentru cenzurarea conținuturilor educaționale legate de identitatea de gen și orientarea sexuală în școli. Drepturile persoanelor transgender, restricționate Constituția revizuită formalizează și interdicția schimbării genului sau a numelui în documentele oficiale, interdicție deja în vigoare din 2020. Amendamentul vine în completarea revizuirii constituționale din 2019, prin care căsătoria a fost definită ca fiind exclusiv între un bărbat și o femeie. Măsuri împotriva ONG-urilor și jurnaliștilor Amendamentul mai include și o clauză care permite suspendarea cetățeniei ungare timp de zece ani și expulzarea persoanelor cu dublă cetățenie acuzate de „ingerințe în afacerile interne ale țării”, sub acoperirea ONG-urilor sau a presei independente. Criticii susțin că această măsură ar putea viza activiști și jurnaliști incomozi, pe care Orban i-a numit recent „armata din umbră” a lui George Soros. O Ungarie tot mai „iliberală”: direcția spre autoritarism De la revenirea sa la putere în 2010, Viktor Orban a fost acuzat că a subminat mecanismele democratice și a accelerat transformarea Ungariei într-un regim „iliberal”, inspirat de modelul rus. Szabolcs Pek, reprezentant al think-tank-ului Iranytu Intezet, consideră că Orban este încurajat de victoria aliatului său Donald Trump, care a adoptat politici similare privind genul și diversitatea în Statele Unite. Proteste în Parlament și în fața clădirii legislativului Adoptarea amendamentului a fost însoțită de proteste. Parlamentari ai opoziției progresiste au afișat bannere în sală, în timp ce în fața Parlamentului manifestanți au scandat împotriva transformării Ungariei în „Rusia lui Putin”. Între stat de drept și blocarea fondurilor Legea de protejare a minorilor adoptată în 2021, consolidată acum prin amendamentul constituțional, a atras critici din partea Comisiei Europene, care cere abrogarea ei pentru a debloca fondurile europene înghețate din cauza îngrijorărilor privind respectarea statului de drept. Premierul Orban respinge acuzațiile, susținând că legea „nu este anti-gay”, ci are scopul de a proteja copiii de influențe considerate dăunătoare, inclusiv din partea ONG-urilor active în școli.

Incidente împotriva etnicilor maghiari din România (sursa: Facebook/Szijjártó Péter)
Eveniment

Tensiuni între Budapesta și București după incidente care au implicat etnici maghiari din România

Incidente împotriva etnicilor maghiari din România. Ministrul de Externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a transmis un mesaj ferm în urma unor incidente recente petrecute în România, care au vizat etnici maghiari. Acesta a declarat că „incidentele împotriva etnicilor maghiari sunt inacceptabile” și le condamnă „în termenii cei mai puternici posibil”. Incidente împotriva etnicilor maghiari din România Potrivit declarației postate de Szijjarto pe Facebook, în cursul acestei săptămâni au avut loc două incidente cu tentă etnică în România. Citește și: RoJust, asociația personalului din Justiție, cere agresiv Comisiei Europene să nu se atingă de pensiile speciale La Cluj-Napoca, mai mulți tineri maghiari ar fi fost agresați în piața principală a orașului, după un meci de fotbal între două echipe locale. La Miercurea Ciuc, în timpul unei partide disputate împotriva echipei Steaua București, s-ar fi scandat pe tot parcursul meciului lozinci antimaghiare. Ministrul ungar a reiterat condamnarea acestor fapte: „Considerăm aceste incidente inacceptabile și le condamnăm cu cea mai mare hotărâre”. Dialog diplomatic între România și Ungaria Peter Szijjarto a precizat că a avut vineri o discuție telefonică cu ambasadorul Emil Hurezeanu, omologul său din România. În urma acestei conversații, cei doi oficiali au convenit asupra necesității tratării acestor incidente cu maximă seriozitate. „Colegul meu m-a asigurat că autoritățile române depun toate eforturile pentru identificarea și sancționarea făptașilor”, a declarat ministrul ungar. Angajament comun pentru prevenirea extremismului Ministrul ungar a subliniat, de asemenea, că a căzut de acord cu omologul său român asupra importanței prevenirii unor astfel de incidente în viitor. Cei doi oficiali au pledat pentru prevenirea reapariției comportamentelor extremiste și combaterea acțiunilor care pot afecta relațiile dintre România și Ungaria. „Trebuie împiedicată orice tentativă a grupurilor sau indivizilor extremiști de a distruge progresele în relațiile bilaterale”, a conchis Szijjarto.

Boloș recunoaște că România a îndeplinit doar 14% din PNRR Foto: Facebook
Politică

Boloș recunoaște că România a îndeplinit doar 14% din PNRR și este pe locul patru de la coada UE

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, recunoaște că România a îndeplinit doar 14% din PNRR și este pe locul patru de la coada UE. În acest moment, din PNRR, 9,2 miliarde sunt în ţară, din care 4 miliarde de euro sunt plătiţi pentru implementarea investiţiilor şi diferenţa se găseşte în celebrul buffer, la Banca Naţională a României, a mai arătat el. Citește și: EXCLUSIV Șomeră cu Porsche Cayenne, simpatizantă PNL, fostă secretară în Germania, angajată consilier superior la Ministerul Energiei România a îndeplinit doar 14% din PNRR  „Deci, din total, 14% ne-am îndeplinit până în prezent. Acesta este un clasament. Sub noi mai există Bulgaria, Ungaria, care au avut problemele pe care le ştim, şi Polonia”, a arătat demnitarul. Însă, întrebat câţi bani ar trebui să intre anul acesta, Boloş a spus că sunt așteptați 10 miliarde de euro. „Lecţia PNRR-ului şi filozofia PNRR-ului spune foarte clar: Nu-ţi faci reformele, plăteşti un cost foarte scump”, a arătat el. „Exemplul cel mai simplu este cel legat de AMEPIP, cu o procedură administrativă pentru care ţi se blochează 400 de milioane de euro, de ce? Pentru că e o procedură de respectat pentru numirea conducerii unei instituţii. În timp ce noi ne luptăm ca să facem economii de cheltuială, reducem posturi pe la ministere, dar înseamnă, ca şi economie de cheltuială, foarte puţin în raport cu aceste costuri usturătoare ale neîndeplinirii reformelor, care înseamnă miliarde de lei. Deci, discutăm de viitorul ţării şi de sursele de finanţare pentru proiectele strategice de infrastructură, care dezvoltă România pentru următorii 50 de ani”, a mai arătat demnitarul.  AMEPIP este o instituţie în subordinea guvernului şi în coordonarea prim-ministrului, prin Secretariatul General al Guvernului (SGG). AMEPIP a devenit operaţională în martie 2024. În luna iulie 2024, conducerea agenţiei, respectiv preşedintele Mihai Precup şi vicepreşedinţii Ciprian Hojda şi Victor Moraru, a demisionat în urma neregulilor semnalate de Comisia Europeană privind procedura de selecţie a acestora. Procesul de numire a conducerii AMEPIP este legat de unul dintre jaloanele pe care România nu le-a îndeplinit pentru a primi cea de-a treia cerere de plată din PNRR. Pentru a fi îndeplinit acest jalon, în valoare de 400 milioane de euro, trebuie desfăşurat un proces corect de recrutare şi selecţie, explica Ziarul Financiar. 

Ungaria, un acord strategic cu SUA (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Ungaria pregătește un acord strategic cu SUA, pentru a atenua impactul războiului comercial

Ungaria, un acord strategic cu SUA. Premierul Ungariei, Viktor Orbán, a anunțat în cadrul deschiderii anului economic al Camerei de Comerț și Industrie a Ungariei că Budapesta negociază un acord strategic cu Statele Unite. Ungaria, un acord strategic cu SUA Potrivit liderului ungar, acest parteneriat ar putea reduce efectele negative ale războiului vamal dintre SUA și Uniunea Europeană asupra economiei Ungariei. Citește și: Polițist de la Serviciul Acțiuni Speciale, bodyguard pentru Georgescu Statele Unite au în vedere impunerea unor tarife de 25% pentru bunurile provenite din Uniunea Europeană, măsură anunțată recent de președintele american Donald Trump. Conform declarațiilor acestuia, Uniunea Europeană a fost creată pentru a „înșela” Statele Unite în domeniul comerțului. Aceste tarife ar putea avea un efect negativ semnificativ asupra economiei europene, inclusiv asupra economiei Ungariei. Viktor Orbán a subliniat că Ungaria, la fel ca toate statele membre ale UE, va înregistra pierderi economice din cauza acestui conflict comercial, însă acordul pe care Budapesta îl pregătește cu Washingtonul ar putea echilibra aceste efecte. Acordul economic americano-ungar Orbán a declarat că viitorul pachet de cooperare economică dintre Ungaria și Statele Unite ar putea atenua sau chiar anula efectele negative ale unui posibil război comercial. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus Premierul ungar este un susținător de lungă durată al lui Donald Trump și consideră că acest parteneriat economic va consolida și mai mult alianța politică existentă între cele două țări. În prezent, oficialii ungari negociază reînnoirea unui tratat fiscal bilateral cu SUA, tratat care fusese reziliat de administrația americană anterioară. Pe lângă acest aspect, acordul va include și măsuri pentru a compensa pierderile cauzate de tarifele impuse Europei, atât în termeni monetari, cât și prin beneficii economice concrete pentru Ungaria.  

SUA a sancționat un oficial maghiar (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

SUA a sancționat un oficial maghiar

SUA a sancționat un oficial maghiar. Statele Unite au impus sancțiuni economice marți împotriva lui Antal Rogan, șeful de cabinet al premierului ungar Viktor Orban, pentru presupusa sa implicare în corupție. SUA a sancționat un oficial maghiar Potrivit Departamentului Trezoreriei americane, Rogan este acuzat că a orchestrat scheme de corupție menite să controleze sectoare strategice ale economiei ungare și să deturneze venituri în beneficiul său personal și al apropiaților din partid. Citește și: VIDEO Ciolacu și aliații lui politici vor să predea România rușilor fără luptă, Călin Georgescu e doar bizarul scos în față, spune istoricul Cosmin Popa Departamentul Trezoreriei a subliniat că fenomenul corupției în sectorul public din Ungaria "se agravează de peste zece ani". Departamentul de Stat a descris activitatea lui Antal Rogan drept emblematică pentru climatul de impunitate din țară, unde oligarhii și actorii nedemocratici au acaparat elemente-cheie ale statului. Motivația ambasadei SUA Ambasadorul american la Budapesta, David Pressman, a declarat că sancțiunile au fost impuse cu mare atenție, subliniind că este neobișnuit să sancționezi un ministru în exercițiu, mai ales dintr-o țară aliată. El a argumentat că "corupția sistemică pe care o încarnează Antal Rogan afectează procesul decizional al Ungariei în chestiuni ce influențează direct securitatea SUA". Corupția în Ungaria Ungaria ocupă ultima poziție în clasamentul Transparency International privind corupția în Uniunea Europeană. Aceste acuzații și scandaluri au dus la înghețarea unor fonduri europene de miliarde de euro, afectând încrederea în guvernul condus de Viktor Orban. De la revenirea la putere în 2010, premierul Viktor Orban a fost asociat cu îmbogățirea rapidă a apropiaților săi, precum Lorinc Meszaros, un prieten din copilărie, și ginerele său, Istvan Tiborcz, care controlează sectoare importante ale economiei ungare. Sancțiuni sub Legea Magnițki Sancțiunile impuse fac parte din Legea Magnițki, o inițiativă globală menită să combată corupția și abuzurile împotriva drepturilor omului. Parlamentul European a criticat regimul lui Viktor Orban, descriindu-l ca pe un "regim hibrid de autocrație electorală". Reacția oficialilor maghiari Ministrul de Externe, Peter Szijjarto, a catalogat sancțiunile drept o "răzbunare personală" a ambasadorului american care își încheie mandatul. El a exprimat speranța că viitoarea administrație americană va trata Ungaria ca pe un aliat, nu ca pe un inamic. Ungaria și SUA, relații tensionate Sancțiunile vin pe fondul relațiilor complicate dintre administrația Biden și Viktor Orban, care a cultivat legături strânse cu președintele rus Vladimir Putin și și-a exprimat public admirația pentru fostul președinte american Donald Trump. Tensiunile reflectă o deteriorare a relațiilor bilaterale și subliniază poziția izolată a Ungariei în context internațional.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră
OSZAR »