EXCLUSIV Filiera uzbecă: cum a trimis Moscova bani anti-UE în Republica Moldova printr-o companie sponsorizată de regimul autocratic de la Tașkent
Investigație realizată de Vitalie Călugăreanu, Cătălin Prisacariu și Stanimir Vaglenov
Un adevărat război politico-financiar a fost dus, prin intermediari, împotriva Republicii Moldova în 2023 și 2024. Miza, enormă: orientarea țării, amplasată strategic între Ucraina și România, fie spre Uniunea Europeană, fie spre Federația Rusă.
Astfel, prin intermediul principalului pion al Moscovei în Moldova, politicianul Ilan Șor, zeci de milioane de euro au fost transferați din Rusia în Moldova pentru a corupe alegătorii.
Țintele: referendumul referitor la integrarea Republicii Moldova în UE și alegerile prezidențiale.
După ce partidul lui Ilan Șor a fost scos în afara legii în 2023 iar canalele bancare de transfer financiar dinspre Rusia au fost blocate prin efectul sancțiunilor internaționale, intermediarii Kremlinului au căutat alte căi de a introduce sume uriașe de bani în Moldova pentru a convinge alegătorii să voteze împotriva UE.
Autoritățile de la Chișinău au deschis anchete-gigant în aceste cazuri și au dat publicității metodele prin care Șor și asociații săi au inundat Moldova cu bani rusești.
Una din metodele necunoscute publicului, pe care o prezentăm în exclusivitate în articolul de față, a presupus implicarea unei companii private dintr-o fostă republică sovietică devenită azi un stat independent cu conducere autocrată.
Tânărul antreprenor Amiranashvili și soluțiile sale digitale globale
La aproape 42 de ani, Giorgi Amiranashvili trăiește visul unei vieți occidentale împlinite: deține integral și conduce o companie digitală de succes, are o familie frumoasă, o soție elegantă, doi copii aproape adolescenți și un stil de viață îndestulat.
Pare un antreprenor perfect conectat la secolul al XXI-lea: compania sa, Global Solutions, oferă servicii de dezvoltare/design web, dar și servicii de plăți online sub marca Global Pay Gate.
Imaginile postate pe conturile de social media ale companiei arată angajați tineri și veseli într-un mediu de lucru relaxat, în care timpul este împărțit între ecrane, mersul cu trotineta prin curtea companiei și ședințe de relaxare pe fotolii moi amplasate pe o pe peluză ca de screensaver.
Din când în când, compania postează imagini cu aniversări la care se mănâncă pizza, uriașe baloane colorate plutesc peste tot și se aprind lumânări înfipte în torturi. Nu lipsesc nici petrecerile de Halloween, cu costumele aferente.
Practic, Amiranashvili ar fi putut înființa această companie oriunde pe glob, în lumea liberă de azi nu ai nevoie decât de o legătură la internet pentru a dezvolta o astfel de afacere.
Un georgian la Tașkent și milionul lui de euro
Doar că Giorgi Amiranashvili nu se află chiar în lumea liberă.
Cel puțin nu conform Freedom House, care acordă țării în care Amiranashvili trăiește calificativul „not free”, cu un punctaj de doar 12 din 100.
Este vorba despre „un stat autoritar, cu puține semne de democratizare. Nicio formațiune de opoziție nu funcționează legal. Legislativul și sistemul judiciar servesc, în esență, drept instrumente ale ramurii executive, care inițiază reforme prin decret prezidențial, iar mass-media este în continuare strict controlată de autorități.”, mai arată Freedom House.
Țara este Uzbekistan. Iar Giorgi Amiranashvili nu este uzbec, ci un georgian născut la Tbilisi în octombrie 1983, dar care locuiește de 25 de ani la Tașkent.
În capitala uzbecă, Amiranashvili s-a integrat miraculos. Mai ales din punct de vedere al afacerilor. A înființat, ca unic asociat, Global Solutions în mai 2011, când încă nu împlinise 28 de ani, cu aproape un milion de euro. O sumă a cărei proveniență este necunoscută.
Firma preferată a autocrației uzbece
Aproape imediat, a primit un contract de la Uztelecom, companie de stat, pentru a realiza Tcity, prima aplicație mobilă din Uzbekistan ce reprezintă un ghid al organizațiilor din orașul Tașkent, așa cum reiese dintr-o scrisoare de mulțumire adresată de Uztelecom companiei Global Solutions în 2012.
Era doar primul contract public primit de compania lui Amiranashvili dintr-o lungă serie care avea să urmeze.
Astfel, în anii următori, Global Solutions a realizat pentru compania națională de aviație Uzbekistan Havo Yullari aplicația mobilă UzAirways.
Apoi, Global Solutions a dezvoltat aplicația mobilă a Portalului Unificat al Serviciilor Publice Interactive MyGov.
Un alt proiect al companiei lui Amiranashvili a fost dezvoltarea aplicației mobile a site-ului oficial al Comisiei Electorale Centrale pe platformele iOS și Android.
Printr-o scrisoare, Uzinfocom (Centrul Național Unitar de Stat pentru Dezvoltarea Tehnologiilor Informatice și de Comunicare și Implementarea Sistemelor Informaționale) a mulțumit companiei lui Amiranashvili pentru „activitatea realizată cu succes privind implementarea software-ului pentru utilizarea cardurilor inteligente moderne specializate în cadrul proiectului <Dezvoltarea sistemului informațional unic de identificare a utilizatorilor sistemului "Guvernul electronic"> (etapa 1).
Datorită colaborării între Centrul UZINFOCOM și compania „GLOBAL SOLUTIONS”, au fost îndeplinite sarcinile stabilite, inclusiv implementarea funcției de control logic al accesului la computerul personal (autentificare Windows), accesul la portalul Guvernului Electronic (OneID), sistemul de control și administrare a accesului (SCUD), precum și semnătura digitală electronică.”
Tot pentru Uzinfocom, Global Solutions s-a ocupat de dezvoltarea și îmbunătățirea aplicației școlare mobile „E-Darslik”.
Și Banca Centrală a Uzbekistanului i-a acordat un contract companiei lui Amiranashvili pentru proiectul aplicației mobile a Băncii Centrale pe sistemele de operare Android și iOS.
Cabinetul de miniștri al Uzbekistanului i-a mulțumit companiei Global Solutions pentru „proiectul-modul „Inspecția teritoriilor” și aplicația sa mobilă „Yordam.Gov”, realizate cu succes în colaborare cu Centrul UZINFOCOM în cadrul proiectului „Portalul fondului locativ comunal – e-kommunal.uz””.
O altă scrisoare de mulțumire a venit din partea Ministerului Dezvoltării Tehnologiilor Informaționale și Comunicațiilor al Republicii Uzbekistan pentru că „dezvoltarea aplicației mobile MyGov pentru sistemul de operare iOS, la inițiativa companiei „Global Solutions”, a devenit încă un pas important în perfecționarea și dezvoltarea Portalului unic al serviciilor interactive și guvernamentale (my.gov.uz).”.
Tot compania lui Amiranashvili a realizat și „proiectul de dezvoltare a aplicației mobile pentru utilizarea serviciilor interactive ale organelor administrației fiscale de stat”, se arată într-o scrisoare de mulțumire din partea Comitetului de Stat pentru Impozite al Republicii Uzbekistan.
Și compania de telefonie Ucell, deținută de statul uzbec prin intermediul Coscom, a beneficiat de serviciile Global Solutions pentru implementarea proiectului magazinului online Alistore.uz.
Așadar, încă de la înființare, compania Global Solutions, înființată la Tașkent de georgianul Giorgi Amiranashvili, a funcționat ca o anexă a statului uzbec în domeniul digital. Și a realizat proiecte esențiale pentru infrastructura digitală uzbecă instituțională, beneficiind de o încredere totală din partea regimului autocrat de la Tașkent.
Bani pentru moldoveni de la binefăcători anonimi
În 2023, Global Solutions a introdus și serviciul de plăți digitale Global Pay, care poate fi accesat și prin aplicația de mesagerie Telegram.
O aplicație de mesagerie folosită intens în spațiul ex-sovietic, dar care pune numeroase probleme etice și chiar legale, după cum arată recent deschisul dosar, în Franța, al fondatorului Telegram, Pavel Durov.
Nici un an mai târziu, la începutul lui 2024, acest serviciu de plăți al Global Solutions avea să fie folosit pentru a transfera fonduri din Rusia în Republica Moldova.
Potrivit unor documente financiare ale autorităților de la Chișinău consultate de echipa noastră de jurnaliști, în primele patru luni ale lui 2024 au fost efectuate aproape o mie de transferuri P2P (person to person) către conturile de card ale unor cetățeni moldoveni prin intermediul Global Pay din Uzbekistan.
Lista beneficiarilor moldoveni ai banilor din Uzbekistan este cunoscută autorităților, sumele fiind primite pe conturi de card deschise la bănci din Republica Moldova precum Moldindconbank, Victoriabank, Energbank, OTP Bank, MAIB sau FinComBank.
Numele plătitorilor, însă, nu au fost identificate, fiind ascunse de către aplicația de plată Global Pay din Uzbekistan, arată documentele financiare consultate de echipa noastră de jurnaliști.
Banii din Uzbekistan și schema Guțul
Potrivit acelorași documente, majoritatea cetățenilor moldoveni care au primit bani de la binefăcători anonimi din Uzbekistan sunt domiciliați în Găgăuzia, regiune autonomă rusofonă a Republicii Moldova.
De asemenea, beneficiarii din Găgăuzia ai sumelor primite prin intermediul Global Pay au fost pensionari și funcționari publici.
Exact aceleași categorii de găgăuzi au fost ținta unei operațiuni de finanțare cu bani rusești care a avut loc exact în perioada în care au fost făcute plățile prin intermediul Global Pay din Uzbekistan.
Astfel, pe 9 aprilie 2024, Evghenia Guțul, liderul regiunii Găgăuzia, a semnat, la Moscova, un acord cu banca rusească Промсвязьбанк (Promsviazbank – n.r.), pentru ca pensionarii găgăuzi și angajații la stat din Găgăuzia să primească, lunar, bani din Federația Rusă pe carduri МИР (MIR – n.r.).
De fapt, banca rusă, aflată sub sancțiuni internaționale, era implicată ca intermediar - sponsorul real fiind organizația „Evrazia” (la fel, aflată sub sancțiuni internaționale), care avea o singură angajată - o apropiată a oligarhului fugar Ilan Șor.
Pensionarii și angajații bugetari din Găgăuzia au completat cereri speciale, cu date personale, pentru a primi ajutor de la organizația „Evrazia”. La numărul de telefon indicat în cerere erau trimise un cod și o parolă, cu ajutorul cărora oamenii se conectau la conturile lor din Promsviazbank.
Global Pay din Uzbekistan oferă soluții de plăți online în parteneriat cu sistemele de plăți Uzcard, Humo, Visa și Mastercard. Pe de altă parte, sistemul de plăți Humo din Uzbekistan are parteneriate cu sistemul chinezesc de plăți UnionPay. Iar UnionPay are o colaborare strânsă cu sistemul rusesc de carduri MIR.
Astfel, după cum menționează documentele financiare ale autorităților de la Chișinău consultate de echipa noastră de jurnaliști, sistemul de plăți Global Pay din Uzbekistan poate servi ca poartă de acces pentru utilizatorii cardurilor MIR la sistemul global de plăți, în ciuda sancțiunilor internaționale aplicate sistemului bancar rusesc.
Partenerii Global Pay, o bancă în care statul german are acțiuni
În documentele menționate anterior, autoritățile Republicii Moldovene pomenesc și numele băncii Ipak Yuli Bank din Uzbekistan, prin intermediul căreia Global Pay a trimis plăți în Găgăuzia fără a identifica numele plătitorilor.
Ipak Yuli Bank, de altfel, este chiar banca la care Global Solutions (firma deținută de Giorgi Amiranashvili care administrează sistemul de plăți Global Pay) își are conturile bancare, potrivit informațiilor oficiale.
Ipak Yuli Bank prezintă cu mândrie pe propriul site informația că printre acționarii băncii se numără și DEG - Deutsche Investitions und Entwicklungsgesellschaft mbH. Acest vehicul financiar german este deținut integral de către statul german prin intermediul KfW (Kreditanstalt für Wiederaufbau).
Ipak Yuli Bank nu a răspuns întrebărilor echipei noastre de jurnaliști referitoare la transferurile financiare prin intermediul Globay Pay către cetățeni moldoveni din Găgăuzia.
DEG nu comentează „cazuri individuale”
Biroul de presă al DEG, însă, a trimis un răspuns întrebărilor noastre, dar fără a comenta tranzacțiile Ipak Yuli Bank/Global Pay către cetățeni moldoveni.
„În primul rând, dorim să oferim câteva informații generale despre activitatea noastră ca Instituție de Finanțare a Dezvoltării.
Mandatul politicii de dezvoltare al DEG este de a finanța și consilia întreprinderile private care investesc în țări în curs de dezvoltare, acestea fiind factori-cheie ai creării de locuri de muncă și venituri. În acest scop, DEG oferă acestor întreprinderi finanțare pe termen lung, în condiții bazate pe evaluarea riscului, din fonduri proprii. De multe ori, finanțarea pe termen lung nu este disponibilă la nivel local.
DEG analizează cu atenție scopul de afaceri al fiecărei întreprinderi și al părților implicate înainte de a lua orice decizie de investiție. Verificarea tuturor partenerilor relevanți pentru o tranzacție (de exemplu, clienți și furnizori) face parte, de asemenea, din procesul de due diligence.
Cerințele obligatorii includ, printre altele, identificarea beneficiarilor reali (așa-numita verificare „cunoaște-ți clientul” – KYC). Pe parcursul întregii perioade contractuale, se efectuează verificări periodice privind aspectele legate de conformitate.
DEG respectă strict toate legile, cerințele relevante și obligațiile de raportare necesare, inclusiv cele referitoare la prevenirea spălării banilor sau a fraudei.
DEG tratează întotdeauna cu maximă seriozitate toate comentariile și indiciile referitoare la investițiile sale și le investighează cu atenție. În cazul unor indicii privind activități neconforme ale clienților, DEG va lua măsuri active și adecvate, implicând, dacă este necesar, expertiză externă.
În caz de comportament necorespunzător sau încălcări dovedite ale prevederilor contractuale din partea unui client, se iau măsuri suplimentare, care pot include chiar și încetarea relației de afaceri.
Din motive de confidențialitate, nu putem face comentarii cu privire la activități comerciale în cazuri individuale.”, a transmis DEG la solicitarea echipei noastre de jurnaliști.
Solicitări similare trimise către KfW, guvernul german și Global Solutions nu au primit nici un răspuns.
Miza lui Șor: 300.000 de voturi cumpărate
La referendumul pro-UE și alegerile prezidențiale din 2024 din Republica Moldova, Rusia și oligarhul moldovean fugar, Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare (adăpostit de Moscova), au încercat să cumpere 300.000 de voturi - aproximativ 10% din voturile moldovenilor.
Poliția moldovenească a documentat un milion de transferuri financiare care au ajuns, în septembrie-octombrie 2024, în conturile a 138.000 de moldoveni doar prin intermediul băncii PSB din Rusia. Numărul real al celor mituiți ca să-și vândă votul este însă mult mai mare, deoarece transferurile la un singur cont erau destinate, de regulă, mai multor persoane.
Gruparea Șor a început pregătirile pentru frauda electorală din 2024 cu mult timp înainte. Sub pretextul perfectării cardurilor pentru rețeaua de magazine sociale „Merișor” (deschise de Șor în toată țara) erau ademeniți cei mai nevoiași oameni, fiindu-le colectate datele. Apoi erau atrași în schemă: invitați la proteste antiguvernamentale plătite.
Testul reușit al alegerilor fraudate din Găgăuzia
Gruparea Șor și-a testat mecanismul de fraudare a alegerilor în luna mai 2023, la alegerile pentru funcția de guvernator al Autonomiei Găgăuze (sudul Republicii Moldova). Candidatul lui Șor, Evghenia Guțul, a câștigat acele alegeri.
Oamenii legii au deschis un dosar penal privind coruperea alegătorilor și finanțarea ilegală a echipei lui Guțul. Poliția susținea că are probe care ar arăta că activiștii partidului Șor ar fi primit fiecare câte 15.000 de lei pentru a convinge câte 30 de alegători să voteze în favoarea Evgheniei Guțul. Centrul Național Anticorupție a pornit o anchetă penală.
Președinta Maia Sandu a refuzat să o confirme pe Guțul în calitate de bașcan, ca membru din oficiu al Guvernului. Ulterior, și Uniunea Europeană a introdus-o pe Guțul, alături de alți oficiali găgăuzi și lideri politici moldoveni, în lista de sancțiuni, pentru acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova.
În martie 2025, procurorii anticorupție au făcut percheziții la un viceprimar din Orhei, într-un dosar de finanțare ilegală a campaniei electorale pentru funcția de bașcan (guvernator) al Autonomiei Găgăuze.
Guțul a fost secretară a fostului partid „Șor” (scos în afara legii în 2023) în perioada 2019-2022 și este acuzată de implicare în acțiuni de finanțare ilegală a formațiunii din Rusia. Momentan se află în arest la domiciliu și riscă șapte ani de închisoare. Ea respinge acuzațiile și spune că dosarul este motivat politic. Kremlinul a condamnat reținerea Evgheniei Guţul.
Fiind guvernatoare a Găgăuziei, Guțul a continuat să dezvolte schema grupării lui Ilan Șor, pe care Rusia a refuzat să-l extrădeze Moldovei. Acesta a fost condamnat definitiv la 15 ani de închisoare în dosarul fraudei bancare de un miliard de dolari din 2014.
Mecanismul Promsviazbank-Evrazia, replicat la scară națională
Schema Promsviazbank-Evrazia, aplicată de Evghenia Guțul în Găgăuzia (vezi mai sus), a fost aplicată la scară națională în cea mai amplă campanie de cumpărare a voturilor din istoria țării.
Aceasta a fost dezvăluită în investigația „În slujba Moscovei”, publicată de Ziarul de Gardă în ajunul alegerilor prezidențiale din 2024 – investigație premiată la nivel internațional.
În 2023 și 2024, Rusia și gruparea Șor au încercat să introducă bani în Moldova prin toate căile posibile. Scopul era deturnarea votului cetățenilor la alegerile prezidențiale din 2024. În prima fază, la aeroport au fost reținute persoane venind din Rusia cu mii de carduri de debit Pyypl. La punctele vamale terestre au fost depistate genți cu bani.
Confruntați cu confiscările de bani de către autorități, coordonatorii schemei de la Moscova au identificat noi metode – organizau transportarea oamenilor loializați din Moldova cu avioanele la Moscova la întâlnire cu Ilan Șor.
În realitate, erau folosiți în calitate de curieri de către gruparea Șor. Fiecare aducea în Moldova sub 10.000 de euro (maximum permis de lege).
În aprilie 2024, poliția a intervenit cu percheziții la aeroport în timpul revenirii curierilor de la Moscova (câteva avioane de oameni). Într-o singură zi, oamenii legii au confiscat echivalentul a peste 20 de milioane de lei moldovenești – bani destinați finanțării ilegale a partidelor afiliate lui Șor.
Calculele electorale arătau că, pentru a propulsa omul Moscovei la Președinție în Moldova, Kremlinul și gruparea Șor urmau să cumpere 300 de mii de voturi. Cifra a fost enunțată de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, după primul tur de scrutin.
Zeci de mii de moldoveni, amendați pentru voturi vândute
Planul Kremlinului a eșuat la limită, pentru că poliția moldovenească a reușit să confiște peste jumătate din suma prevăzută pentru această operațiune rusească de preluare a controlului asupra Moldovei.
Până la ora actuală, au primit amenzi, potrivit poliției de la Chișinău, 15.000 de persoane care și-au vândut votul. În săptămâna următoare publicării acestui articol, vor primi citații încă 6.000 de persoane implicate în schemă, ne-a spus șeful poliției, Viorel Cernăuțeanu. Amenzile aplicate ajung până la 37.000 de lei moldovenești (aproape 2.000 de euro).
În procedură penală sunt investigați mai mulți coordonatori ai rețelei. Unii au reușit să fugă la Moscova.
Potrivit RISE Moldova, în 2024, Ilan Șor a înființat la Moscova cinci companii, deși este dat în urmărire internațională și se afla sub sancțiuni occidentale. În unele dintre aceste firme, el s-a asociat cu bănci de stat din Rusia.
Potrivit jurnaliștilor de la RISE, oligarhul fugar moldovean s-a infiltrat pe piețele din Kîrgîzstan și Emiratele Arabe Unite ca să ocolească sancțiunile occidentale impuse Rusiei după invazia asupra Ucrainei. Firmele sale îi aduc în continuare venituri de miliarde de ruble.
Pe 28 septembrie 2025, în Republica Moldova vor avea loc noi alegeri – cele mai importante alegeri parlamentare din istoria statului.
De rezultatul acestora va depinde dacă Moldova va adera sau nu la UE până în 2030. Șefa statului, Maia Sandu, a anunțat că va fi mai complicat decât în 2024 și că Moldova se pregătește de „provocări rusești cum nu s-a mai văzut până acum”.
După intervenția brutală a Rusiei în cele două scrutine din 2024 din Republica Moldova, Parlamentul de la Chișinău a operat modificări consistente în legislație.
Amenzile pentru corupție electorală au fost mărite substanțial, partidele implicate în astfel de scheme riscă să fie suspendate și lichidate, iar formațiunile clonă ale partidelor scoase în afara legii urmează a fi, de asemenea, lichidate.
Acest articol a fost realizat cu sprijinul Journalismfund Europe.
